Instanta de judecata

Daca, de regula, hotararea judecatoreasca produce efecte relative, adica numai intre partile litigante, cele care s-au judecat si nu produce efecte fata de alte persoane, straine de proces, sunt unele situatii in care solutia este diferita. Astfel, unele hotarari judecatoresti produc efecte erga omnes (de exemplu in materie de stare civila), sau este opozabila nu numai partilor litigante, ci si alt 15415b118p or persoane. Aceste persoane, fata de care hotararea judecatoreasca este opozabila, pot cere chiar ele introducerea lor in proces, sau pot fi chemate in judecata, in garantie, sau poate fi aratat titularul dreptului.

Trebuie remarcat ca instanta nu poate introduce tertele persoane in proces, dar poate pune in discutia partilor necesitatea ca ele sa cheme in proces si alte persoane. Aceste persoane, intrand in proces, dobandesc calitatea de parti.

In privinta formelor de interventie putem distinge:

- formele de drept comun

- formele specifice

Formele de drept comun se impart in interventie voluntara si interventie fortata (obligatorie). Ele sunt prevazute in codul de procedura civila.

Formele specifice sunt acelea prevazute in acte normative cu caracter special sau cele consacrate in practica, de exemplu, introducerea in cauza a unui tert  intr-un litigiu de munca.

Participarea tertilor in proces presupune un singur proces in curs, in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale.

Interventia fortata

Interventia fortata se regaseste sub urmatoarele forme:

- chemare in judecata a altor persoane

- chemare in garantie

- aratarea titularului dreptului.

a) Chemarea in judecata a altor persoane

Chemare in judecata a altor persoane este reglementata in art. 57 - 59 c.p.c. Potrivit art. 57, "oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul". Deci, cu alte cuvinte, reclamantul sau paratul poate sa-l cheme in judecata pe tert numai daca aceste ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

 Exemple

In cazul cesiunii de creanta, atunci cand exista pluralitate de creditori, debitorul are interes sa se judece deodata cu toti acei ce ar putea sa-l actioneze anterior. La fel in ipoteza in care tertul cesionar notifica cesiunea de creanta debitorului, iar vechiul creditor il cheama in judecata pe debitor, debitorul are interes sa ceara introducerea in proces a tertului cesionar, pentru a evita o plata nevalabila.

In ipoteza in care vechiul creditor i-a notificat creditorului ca nu recunoaste ca valabila cesiunea si sa nu faca plata pretinsului cesionar, cesionarul il cheama in judecata pe debitor, iar acesta din urma are interesul de a cere introducerea in proces a cedentului, pentru a evita o plata nevalabila.

In cazul pluralitatii de creditor, atunci cand debitorul are motive sa refuze plata si el este chemat in judecata de un singur creditor, el va avea interes sa ii introduca in proces si pe ceilalti creditori, pentru a obtine o singura hotarare opozabila tuturor creditorilor sai.

Atunci cand creditorul cesionar, care l-a chemat in judecata pe debitorul cedat, care ii opune interdictia de a plati, notificata de cedent, are interes sa-l cheme in judecata pe cedent.

Prin intermediul cererii de chemare in judecata a altei persoane, nu se poate obtine introducerea in proces a unui nou parat, ci, potrivit art. 57 c..p.c, trebuie sa fie vorba de un tert "ce are putea formula aceleasi pretentii ca si reclamantul", in caz contrar instanta urmand se respinga cererea ca inadmisibila.

Cererea de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretinde acelasi drepturi ca si reclamantul, poate fi facuta de parat o data cu intampinarea, sau cel mai tarziu, la prima zi de infatisare, iar de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Nerespectarea termenelor se sanctioneaza cu judecarea separata a cererii indreptate impotriva tertului. Exceptie: atunci cand partile consimt sa se judece impreuna.

Reclamantul, prin aceasta cerere, cheama in fata instantei price persoane careia vrea sa-i faca opozabila hotararea. Se poate intampla ca necesitatea chemarii in judecata a altor persoane sa se iveasca in cursul judecatii cererii principale, mai ales ca pana la prima zi de infatisare, paratul poate face cerere reconvetionala. De aceea lui i se permite sa formuleze cererea intemeiata pe art. 57 pana la inchiderea dezbaterilor.

Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat cat si partii potrivnice.

Deci tertului i se comunica cererea de chemare in judecata, copii de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe intampinare, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. El dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

In cazul in care paratul este debitor de buna credinta, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, pe care o recunoaste, si declara ca vrea sa o execute fata de cel ce isi va stabili judecatopreste dreptul, va fi scos din proces, daca depune suma datorata, iar judecata va continua intre reclamant si tertul introdus in proces.

Daca partea care a formulat cererea de interventie fortata renunta la judecata, intervenientului i se va solutiona cererea respectiva, intrucat el are calitate de intervenient principal si o pozitie independenta in proces, asupra lui neavand efect renuntarea partii.

 b) Chemarea in garantie

Chemarea in garantie este reglementata in art. 60-63 c.p.c.

Potrivit art. 60 "partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire".

In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

Aplicativitatea acestei forme de interventie priveste drepturile garantate legal (in urma vanzarii, schimbului, cesiunii de creanta, mandat, partaj succesoral) sau conventional (ca urmare a contractelor incheiate de parti) sau atunci cand partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri (raspunderea comitentului pentru fapta prepusului).

De exemplu, in urma incheierii unui contract de vanzare-cumparare, care a avut ca obiect un imobil, o persoana revendica imobilul, chemandu-l in judecata pe cumparator. Cumparatorul, la randul sau, il poate chema in garantie pe vanzator, cerandu-i sa-l apere de evictiune, prin respingerea cererii introduse de reclamant. Daca este admisa cererea persoanei, vanzatorul va trebui sa-l despaguberasca pe cumparator.

Un alt exemplu il priveste pe comitentul chemat in judecata sa raspunda in temeiul art. 1000 alin 3 c.civ. de fapta culpabila a prepusului sau, care va putea sa-l cheme in garantie pe prepus. Cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala, de competenta instantei sesizate cu cererea principala. Ea va fi facuta in conditii de forma pentru cererea de chemare in judecata. Ea poate fi facuta de parat, o data cu intampinarea, sau la prima zi de infatisare, sau de reclamant, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. Nu trebuie sa fie formulata printr-o petitie separata, ci se poate face chiar in cadrul intampinarii.

Sanctiunea nedepunerii in termen este judecarea separata, cu exceptia situatiei in care partile por consimti sa se judece impreuna.

Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie, si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie (art. 62 c.p.c).

Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala, dar, daca judecarea cererii principale ar intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune disjungerea, astfel ca judecata cererii de chemare in garantie se va suspenda pana la solutionarea cererii principale.

Chematul in garantie devine parte in proces, astfel ca el poate sa administreze probe, sa faca aparari in sprijinul partii pe care o garanteaza.

Chematul in garantie are o poszitie independenta in proces: poate propune probe, poate ridica exceptii, poate ataca hotararea pronuntata.

Solutia din cererea de chemare in garantie depinde de cea din cererea principala.

 c) Aratarea titularului dreptului

Aratarea titularului dreptului este reglementata in art. 64-66 c.p.c. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real.

Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar.

Pentru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ:

- reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala;

- paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant;

- paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert;

- paratul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului;

- cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare;

Ipoteze

a) cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial.

Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata

b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza.

Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient

c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina se intalnesc urmatoarele solutii:

Solutia 1: tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert

Solutia 2: nu se ia in considerare cererea de interventie, judecata continuand intre reclamant si parat. Daca se stabileste, in urma dezbaterilor, ca tertul este titular al dreptului asupra bunului, se va respinge cererea ca fiind gresit indreptata.

Bibliografie

 Dr. Viorel Mihai Ciobanu - Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. I, edit. National, Bucuresti 1997

G. Boroi, D. Radescu - Codul de procedura civila comentat si adnotat, edit. All, Bucuresti 1995

Decizia sectiei civile nr. 887/R din 7 mai 1998 in "Buletinul Jurisprudentei, curtea de Apel Timisoara"

Dec. civ. nr. 644/1987, Trib. Jud. Hunedoara, in R.R.D. nr. 2/1988

Dec. nr. 1330/1982, Trib. Supr. Sec. Civ. in R.R.D. nr. 8/1983

Al. Nita, nota la dec. civ. nr. 1799/1956 a Trib. Reg. Bacau, in L.P. nr. 3/1957

V. M. Ciobanu, nota la dec. civ. nr. 342/1992 a Trib. Jud. Bihor in Dreptul nr. 12/1992

Dec. nr. 1357/1967 a Trib. Supr. col. civ. in R.R.D. nr. 1/1968

Al. Velescu, nota la dec. civ. nr. 844/1957 a Trib. Reg. Bacau, in L.P. nr. 8/1957

I. Les, nota la sent. civ. nr. 4691/1975, Trib. jud. Sibiu, in R.R.D. nr. 6/1978

I. Stoenescu, nota la dec. civ. nr. 3455/1958 Trib Reg. Craiova, col. III, in L.P. nr. 1/1960

Dec. civ. nr. 1709/1983 Trib jud. Brasor in R.R.D nr. 6/1984

Dec civ nr. 244/1955 Trib Reg Baia Mare in L.P. nr. 5/1955

D. Florescu, nota la dec. civ. nr. 106/1968 a Trib. jud. Satu Mare in R.R.D nr. 18/1968

A. Sitaru, nota la dec. civ. nr. 173/1972 a Trib. jud. Mehedinti in R.R.D nr. 3/1974