Introducere in drept

Introducere în drept

MULTIPLE CHOICE

Metodele cercetarii stiintifice juridice sunt:

a. metoda logica; metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele cantitative;

b. metoda sociologica si metoda teleologica;

c. metoda teleologicalogica; metoda comparativa; metoda istorica; metoda sociologica; metodele calitative;

r-a

Dreptul pozitiv:

1. reprezinta totalitatea normelor judicie in vigoare dintr-un stat;

2. este un drept aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si suseptibil de a fi adus la indeplinire prin coercitia statala;

3. formeaza continutul raportului juridic, alaturi de obligatia juridica;

a. 1,3

b. 1,2

c. 3

r-b

Potrivit criteriului apartenentei la un bazin de civilizatie juridica, exista urmatoarele familii de drept:

1.de traditie romanica;

2. dreptul anglo-saxon;

3. dreptul musulman.

a. 1,2,3

b. 1,3

c.

r-a

In componenta dreptului public intra, printre alte ramuri de drept:

1. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar, dreptul comercial;

2. dreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii;

3. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar;

a. 1

b. 2

c. 3

r-c

Ramurile de drept care i 18518l1123s ntra in componenta dreptului privat:

1. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa intotdeauna ca parte si statul;

2. reglementeaza relatiile sociale, patrimoniale si nepatrimoniale la care participa particularii;

3. pot fi, printre altele: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul administrativ.

a. 1,3

b. 2

c. 1,2,3

r-b

Din punct de vedere al formei de organizare, statele se impart in:

1. state simple sau unitare si state compuse sau federative;

2. state neunitare si state unitare;

3. state unitare si uniuni de state.

a. 1

b. 2

c. 1, 3

r-a

Organizarea institutiilor judiciare si a justitiei are la baza urmatoarele principii:

1. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei si al impartialitatii, principiul colegialitatii;

2. principiul egalitatii in fata legii, principiul separatiei, principiul ocrotirii proprietatii;

3. principiul separatiei, principiul ierarhiei jurisdictiilor, principiul independentei;

a. 1

b. 1,2

c. 3

r-a

Principiile fundamentale ale servicului public sunt:

1. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul neutralitatii, principiul continuitatii;

2. principiul separatiei puterilor, principiul gratuitatii, principiul pozitiei de egalitate;

3. principiul egalitatii, principiul gratuitatii, principiul democratiei, principiul continuitatii;

a. 1

b. 2

c. 3

r-2

Judecatoriile:

1. au personalitate juridica;

2. sunt organizate cate una in fiecare judet;

3. nu au personalitate juridica;

a. 1

b. 1,2

c. 3.

r-c

Tribunalele:

1. au personalitate juridica;

2. pot exista mai multe intr-un judet;

3. au o singura sectie, mixta, pentru toate litigiile.

a. 1

b. 1,2,3

c. 1,3

r-a

Principiile generale ale dreptului sunt:

1. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul responsabilitatii; principiul echitatii si al justitiei;

2. asigurarea bazelor legale de functionare a statului; principiul libertatii si al egalitatii; principiul responsabilitatii; principiul corelarii intereselor particulare cu cele generale, obstesti;

3. principiul separatiei puterilor in stat; principiul respectarii autoritatilor legale ale statului.

a. 1

b. 1,2,3

c. 1,3

r-a

Intr-un stat de drept:

1. intinderea puterii trebuie sa fie compensata de scurtimea mandatului celor care o detin;

2. izvorul oricarei puteri politice sau civile trebuie sa fie vionta suverana a poporului;

3. puterea politica trebuie sa isi gaseasca formule juridice de exprimare in asa fel incat puterea poporului sa poata funciona in mod real ca o democratie;

a. 1

b. 2,3

c. 1,2,3

r-b

Functiile dreptului sunt:

1. functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia normativa;

2. functia represiva; functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii;

3. functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de conducere a societatii; functia de egalizare in fata legii.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

r-a

Norma juridica:

1. are un caracter general si impersonal;

2. are un caracter tipic si implica un raport intersubiectiv, fiind obligatorie.

3. este edictata de care stat.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

r-b

Exigibilitatea normei juridice inseamna ca:

1. aceasta are garantii externe, statale, de asigurare a traducerii in viata;

2. este tot timpul respectata de catre cetateni, prin ea insesi;

3. poate fi modificata de orice individ interesat, pentru motive justificate.

a. 1

b. 1,3

c. 1,2,3

r-a

Din punct de vedere al structurii logice, norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente:

1. ipoteza, dispozitia si sanctiunea;

2. ipoteza si structura tehnico-legislativa;

3. dispozitia si sanctiunea.

a. 1,2

b. 1

c. 3

r-a

Din punct de vedere al gradului de determinare, sanctiunile pot fi:

1. determinate;

2. relativ-determinate;

3. alternative si cumulative.

a. 1,2

b. 1,3

c. 1,2,3

r-c

Ipoteza normei juridice:

1. descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei;

2. poate defini calitatea subiectului;

3. poate caracteriza subiectul in mod generic;

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 3

r-a

In dispozitia normei juridice:

1. se cuprinde imperativul, comandamentul normei, sau elementul sau rational;

2. se poate ordona o anumita conduita;

3. se poate prevedea obligatia de abtinere de la anumite fapte.

a. 1

b. 1,2,3

c. 2,3

r-b

Sanctiunea normei juridice:

1. contine urmarile nefavorabile care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei sau ipotezei acesteia;

2. asigura eficienta normei;

3. are rolul de a descuraja comportarea praticulara nelegala.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

r-a

Normele juridice se impart, in baza anumitor criterii, astfel:

1. fata de obiectul reglementarii juridice si al metodelor de reglementare in: norme juridice de drept penal, de drept administrativ, legi si decrete;

2. fata de forta juridca a actului normativ, in legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordonante, acte ale organelor administratiei locale (decizii);

3. din punct de vedere al modului de cuprindere a partilor, in complete si incomplete.

a. 1,2,3

b. 2,3

c. 1,3

r-a

Principiile actiunii in timp a normei juridice sunt:

1. norma juridica actioneaza numai pentru viitor si principiul neretroactivitatii normei juridice;

2. stabilitatea si echitatea normei juridice;

3. norma juridca actioneaza numai pentru viitor, fara vreo exceptie.

a. 1

b. 2

c. 1,3

r-a

Constituie exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridce:

1. normele juridice cu caracter interpretativ;

2. norma penala mai favorabila;

3. norma juridica ce cuprinde reteroactivitatea expresa.

a. 1,3

b. 1,2,3

c. 2,3

r-b

Incetarea activitatii normelor juridice are loc prin:

1. ajungere la termen;

2. desuetudine;

3. abrogare.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

r-a

Izvoarele formale ale dreptului sunt:

1. obiceiul juridic, practica judecatoreasca si precedentul judiciar, doctrina, contractul normativ si actul normativ;

2. cutuma si jurisprudenta;

3. numai contractul normativ si actul normativ.

a. 3

b. 2

c. 1

r-a

Cutuma:

1. este un izvor principal de drept, alaturi de tratat, in dreptul international public;

2. apare in treapta primitiva de dezvoltare a societatii, ca necesitate de conservare a valorilor societatii;

3. poate fi izvor de drept, in materiea dreptului privat, in masura in care este consacrata ca atare prin lege.

a. 1,3

b. 1

c. 1,2,3

r-c

Principiile legiferarii sunt:

1. principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice;

2. principiul asigirarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;

3. principiul corelarii sistemului actelor normative;

4. principiul accesibilitatii si al economiei de mujloace in elaborarea normativa;

a. 1,2,4

b. 2,3,4

c. 1,2,3,4

r-c

Sunt parti constitutive ale actului normativ:

1. expunerea de motive;

2. titlul actului normativ;

3. preambulul si formula introductiva;

4. dispozitii sau principii generale;

5. dispozitii de continut;

6. dispozitii finale si tranzitorii.

a. 1,2,4,5

b. 2,4,5,6

c.   1,2,3,4,5,6

d. 2,3,6

r-c

Articolul:

1. constituie elementul structural al actului normativ;

2. de regula contine o dispozitie de sine-statatoare;

3. se poate grupa cu alte articole, in sectiuni, capitole, titluri.

a. 1,2,3

b. 1,3

c. 2

r-a

Incorporarea:

1. poate fi oficiala sau neoficiala;

2. este numai oficiala;

3. reprezinta o asezare a actelor normative in raport de criterii exterioare.

a.

b. 1,3

c. 2,3

r-b

Aplicarea dreptului:

1. reprezinta una din formele realizarii dreptului;

2. nu poate fi elaborata decat de autoritatile statului;

3. consta in elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale, in vederea transpuneii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor nomelor de drept.

a. 2

b. 1,2,3

c. 2,3

r-a

Constituie faze ale aplicarii dreptului:

1. stabilirea starii de fapt;

2. alegerea normei de drept;

3. interpretarea normelor juridice;

4. elaborarea actului de aplicare.

a. 1,2,3,4

b. 2,3

c. 1,3,4

r-a

33. Interpretarea normelor juridice:

1. constituie o etapa a aplicarii dreptului;

2. consta in operatiuni de lamurire si concretizare a continutului regulii de drept cuprinsa in norma care urmeaza a guverna raportul respectiv;

3. poate fi realizata de cetateanul asupra caruia se va rasfrange, in temeiul egalitatii in fata legii.

a. 2

b. 1,3

c. 1,2

r-c

Care sunt componentele continutului dreptului:

a. vointa si interesul;

b. forma internă si forma externă;

c. statistica si dinamica;

d. ordinea juridică si ordinea socială;

e. forma dreptului si esenta dreptului.

r-e

Care sunt factorii de configurare a dreptului:

a. norma juridică, institutia de drept, ramura dreptului, sistemul dreptului;

b. sistemul romano-germanic, sistemul anglo-saxon, sistemul de drept musulman, sistemul de drept hindus, sistemul de drept comunitar;

c. teritoriul, populatia, puterea publică;

d. cadrul natural, cadrul economic, social si politic national si international, factorul uman;

e. constiinta juridică, dreptul natural, ordinea de drept.

r-d

Cum poate fi definită societatea civilă:

a. coloana de sustinere a edificiului social - politic al societătii având la dispozitie pârghiile prin care se pot modifica si completa legislatia si implicit structura organizatorică a sistemului social-politic;

b. ansamblul formelor organizatorice nestatale apolitice, fundamentate pe dreptul de liberă asociere, sustinut prin Constitutie, prin intermediul cărora sunt exprimate public interesele specifice ale opiniei publice;

c. structura grupală care cuprinde persoane reunite pe baza conceptelor si atitudinilor comune, ca reflex al apartenentei lor la aceeasi categorie socială si care actionează pentru satisfacerea pe calea reglementării juridice a intereselor membrilor săi;

d. o categorie organizată în partide politice, uniuni sau asociatii legal înregistrate si recunoscute de autoritătile statale;

e. grupuri organizate legal ce au la dispozitie pârghiile puterii prin care politica lor poate deveni politică de stat, vointa lor fiind impusă ca normă obligatorie pentru societate.

r-b

Care sunt functiile societătii civile:

a. functia executivă si administrativă, functia jurisdictională, functia externă;

b. functia de supraveghere, de monitorizare a puterii publice privind modul în care sunt gestionate treburile tării, functia de sanctionare a puterii, functia educativă;

c. functia de institutionalizare sau formalizare juridică, functia de conservare si garantare a valorilor fundamentale ale societătii, functia normativă;

d. functia de solutionare a subiectelor, functia de apărare a demnitătii umane, a drepturilor omului, functia de apărare si promovare a valorilor umane;

e. functia de reglementare socială, functia de tratare a conflictelor declarate, functia de legitimare a puterii.

r-b

Care sunt izvoarele dreptului comunitar:

a. izvoarele materiale, izvoarele formale;

b. actul normativ, cutuma, practica judecătorească, doctrina juridică, contractul normativ;

c. izvoare actuale si izvoare potentiale;

d. tratatele constitutive si modificate, izvoarele derivate, izvoarele complemetare, izvoarele nescrise.

r-a

Care sunt caracteristicile dreptului comunitar:

a. este expresia juridică a relatiilor economiei de piată;

b. consacră principiile de libertate, egalitate, echitate;

c. consfinteste dreptul de proprietate, dreptul de liberă circulatie în spatiul U.E.;

d. aplicabilitate imediată, aplicabilitate directă, prioritate;

e. este imuabil, extern, scris.

r-b

Care este componenta sistemului actelor normative:

a. legea, obiceiul, jurisprudenta, doctrina;

b. norma juridică, institutia de drept, ramura de drept, sistemul de drept;

c. Constitutia, legi constitutionale, legi organice, legi ordinare, acte normative ale administratiei publice;

d. norme juridice dispozitive si norme juridice imperative;

e. norme juridice de drept penal, de drept civil, de drept constitutional, de drept administrativ, de drept international etc.

r-c

Cărei categorii de izvoare de drept apartine jurisprudenta :

a. izvoare scrise, oficiale;

b. izvoare directe;

c. izvoare indirecte;

d. izvoare nescrise;

e. izvoare neoficiale.

r-e

În care din ramurile dreptului obiceiul este exclus:

a. dreptul constitutional;

b. dreptul penal;

c. dreptul administrativ;

d. dreptul international public;

e. dreptul comercial.

r-b

Care sunt conceptele de abordare a izvoarelor dreptului:

a. teoria vointei, teoria interesului;

b. conceptia Scolii istorice a dreptului, conceptia scolii sociologice;

c. conceptia exegetică, conceptia liberului drept;

d. conceptia genetică, conceptia gnoseologică;

e. conceptia clasică, conceptia modernă.

r-e

Ce desemnează jurisprudenta:

a. totalitatea hotărârilor judecătoresti cu caracter de îndrumare date de Înalta Curte de Casatie siJustitie;

b. o normă de conduită fundamentată pe observarea uniformitătilor asupra cazurilor petrecute în viata socială vreme îndelungată si considerată ca normă dreaptă;

c. totalitatea părerilor, opiniilor exprimate de oamenii de stiintă ai domeniului;

d. totalitatea hotărârilor judecătoresti pronuntate de către toate instantele de judecată, indiferent de gradul acestora, componente ale sistemului de organizare judecătorească dintr-un stat;

e. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de către stat, în scopul dirijării comportamentului în societate.

r-d

Ce este Hotărârea Guvernului:

a. este actul normativ emis în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, în carul unor limite si în conditiile prevăzute de aceasta;

b. este actul normativ emis de puterea executivă care sustine norme juridice referitoare la organizarea executării legilor, respectiv măsuri concrete de punere în aplicare a legilor emise de Parlament în cele mai diverse domenii;

c. actul normativ emis de conducătorii organelor centrale de administratie de stat, precum si cele care emană de la organele locale executive;

d. actul normativ prin care se reglementează organizarea Guvernului si a CJAT, organizarea referendumului, regimul stării de urgentă si a stării de asediu, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a partidelor politice, a Ministerului Public, a institutiilor judecătoresti, a învătământului;

e. actul normativ care cuprinde un sistem articulat de norme investite cu fortă juridică superioară privitoare la organizarea de stat, structurile economice si formele proprietătii, dreptului si libertătile fundamentale ale omului.

r-a

Care sunt principiile legiferării:

a. principiul legalitătii, principiul dreptătii, principiul echitătii justitiei;

b. principiul teritorialitătii si principiul personalitătii;

c. principiile generale sau fundamentale si principiile de ramură;

d. principiul fundamentării stiintifice, principiul corelării, principiul echilibrului, principiul accesibilitătii;

e. principiul neretroactivitătii cu cele b. exceptii: principiul ultraactivitătii si principiul retroactivitătii.

r-d

Ce cuprinde preambulul unui act normativ:

a. scopul reglementării respective;

b. denumirea autoritătii emitente si exprimarea hotărârii de emitere sau adoptare a actului normativ;

c. denumirea generică a actului în functie de categoria sa juridică si autoritatea emitentă precum si obiectul reglementării;

d. prevederi care orientează întreaga reglementare, determină obiectul si principiile acesteia;

e. măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în vigoare a acestuia si implicatiile lui asupra altor acte normative.

r-c

Care sunt evenimentele legislative:

a. codificarea si incorporarea;

b. initierea proiectului de lege, dezvoltarea proiectului de lege, adapterea proiectului de lege, promulgarea legii, publicarea legii;

c. modificarea, completarea, republicarea, suspendarea, abrogarea, rectificarea actelor normative;

d. stabilirea stării de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare;

e. asigurarea cadrului organizatoric necesar, respectarea dispozitiilor normative, implicarea organelor de stat.

r-c

Care e momentul intrării în vigoare a legii:

a. data publicării în Monitorul Oficial;

b. data promulgării ei de către Presedintele tării;

c. la c.0 zile de la data publicării în Monitorul Oficial;

d. numai după depunerea sa spre dezvoltare în Camerele Parlamentului si după aprobarea presedintilor celor două Camere;

e. La trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la data din text.

r-e

În ce constă regimul juridic special aplicabil străinilor aflati pe teritoriul tării noastre:

a. acest regim acordă străinilor un tratament la fel de avantajos ca acela conferit cetătenilor unui stat tert considerat ca favorizat;

b. acest regim recunoaste si străinilor aceleasi drepturi de care se bucură cetătenii statului pe care se află străinii cu unele restrângeri;

c. acest regim este guvernat de legea statului unde străinul îsi are domiciliul sau resedinta dacă nu are domiciliului;

d. acest regim acordă străinilor drepturi ce decurg din legislatiile nationale sau conventiile internationale la care România si statul al cărui cetătean este acesta sunt părti;

e. acest regim constă în abordarea de drepturi privind dobândirea de bunuri mobile si imobile, accesul la institutiile judecătoresti, exercitarea unei profesii, dreptul la învătământul primar si la locuintă.

r-b

De câte feluri este abrogarea:

a. determinată, relativ determinată;

b. alternativă, cumulativă;

c. completă, incompletă;

d. generală, special, de exceptie;

e. expresă, tacită.

r-e

Cum se clasifică normele juridice după criteriul sferei de aplicare:

a. norme juridice complete si norme juridice incomplete;

b. norme juridice generale, norme juridice speciale, norme juridice de exceptie;

c. norme juridice-principii, norme juridice-mijloace;

d. norme juridice organizatorice, norme juridice punitive, norme juridice stimulative;

e. norme juridice de drept civil, norme juridice de drept penal, norme juridice de drept administrativ, norme juridice de drept constitutional.

r-b

Prin ce se caracterizează puterea de stat:

a. are posibilitatea de monitorizare si supraveghere a puterii publice privitor la modul concret în care sunt gestionate treburile tării;

b. are sferă generală de aplicativitate, are caracter public, dispune de drepturi de structuri specializate care o realizează si este suverană;

c. impune reglementarea juridică a domeniilor incluse în programele politice ale partidelor aflate la guvernare;

d. are rol de receptor pentru semnalele emise de societate, pe care le sistematizează, are rol valorizator, are rol normativ si de conducere;

e. este compusă din teritoriu, populatie, suveranitate.

r-b

Care sunt functiile statului:

a. functia de conducere, functia normativa, functia preventiva, functia de guvernare, apărare si garantare a valorilor fundamentale ale societătii;

b. functia de asigurare a cadrului de legal de înfăptuire a apărării sociale, functia de protejare a noilor valori si realitate sociale, functia de reprimare a faptelor antisociale, functia de prevenire;

c. functia de asigurare a cadrului legal în care actionează persoana fizică si juridică, functia de ocrotire a intereselor legitime ale persoanelor fizice cu statut special (minori, bătrâni etc.), functia de apărare si promovare;

d. functia de reglementare socială, functia de tratare a conflictelor declarate,, functia de legitimare a puterii;

e. functia legislativă, functia executivă si administrativă, functia jurisdictională, functia externă.

r-e

Cum se clasifică statele în functie de structura de stat:

a. state monocratice, state oligarhice, state democratice;

b. state unitare sau simple si state federale, supuse sau unionale;

c. monarhice si republice;

d. state capitaliste, state socialiste, state totalitare;

e. state de liberale, state social-democrate, state conservatoare.

r-b

Ce exprimă conceptul de "formă a statului":

a. este un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul că are caracter politic, are sferă generală de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizează;

b. exprimă prerogativa statului de a organiza si conduce societatea si de a stabili raportul cu alte state;

c. exprimă modul de organizare a continutului puterii, structura internă si externă a acestui continut;

d. exprimă un criteriu politic în baza căruia statul îsi construieste o structură specială a aparatului de conducere si se constientizează conceptul de suveranitate;

e. exprimă organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul, criterii în functie de care statele se clasifică în state unitare si state supuse (federale).

r-c

Ce reprezintă TERITORIUL pentru stat:

a. un criteriu politic în baza căruia statul îsi construieste o structură specială a aparatului de conducere si se constientizează conceptul de suveranitate;

b. un atribut caracteristic statului ce se deosebeste de celelalte categorii de autoritate prin faptul că are caracter politic, are sferă generală de aplicabilitate, dispune de structuri specializate care o realizează;

c. modul de organizare a continutului puterii, structura internă si externă a acestui continut;

d. o modalitate de organizare a puterii în raport cu suprafata delimitată de granite stabilită prin lege organică, criterii în functie de care statele se clasifică în state unitare si state federale;

e. un sistem de institutii care sunt expresia concretă a autoritătilor publice, respectiv a autoritătii legislative, executive si judecătoresti.

r-a

Cum este definită realitatea juridică:

a. totalitatea relatiilor care se nasc si se dezvoltă între participantii la circuitul juridic;

b. suma fenomenelor, evenimentelor, stărilor de lucruri ce se produc si se manifestă într-o societate;

c. totalitatea normelor juridice elaborate sau acceptate de către stat în scopul dirijării comportamentelor oamenilor în societate;

d. totalitatea normelor ce guvernează o societate;

e. totalitatea realitătilor economice, politice, cultural-spirituale, juridice guvernate de norme specifice care au menirea de a asigura o ordine specifică.

r-e

Care din afirmatiile de mai jos privesc regulile (normele) morale:

a. privesc exterioritatea dreptului;

b. sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unei proceduri specifice;

c. se manifestă spontan si neformal, privesc intimitatea individului, sunt greu de interpretat, atrag sanctiuni ce privesc reactia comunitătii fată de individul în cauză ca oprobiul public, marginalizarea;

d. au caracter unitar si neechivoc;

e. actionează în scopul restabilirii situatiei anterioare încălcării lor.

r-c

Interpretarea logică este:

a. o formă a interpretării,

b. un argument logic;

c. o modalitate de interpretare specifica dreptului penal;

d. un rezultat al activitătii de clasificare al textului normei juridice;

e. o metodă tehnică de interpretare.

r-e

Interpretarea restrictivă este:

a. o formă a interpretării;

b. o metodă de interpretare;

c. un principiu al interpretării;

d. o scoală a interpretării;

e. un rezultat al interpretării.

r-b

Interpretarea normelor juridice priveste:

a. doar aplicarea dreptului;

b. doar realizarea dreptului prin respectare;

c. doar crearea dreptului;

d. crearea si realizarea dreptului;

e. normele de drept national.

r-b

Cum definim interpretarea normei juridice:

a. o fază în elaborarea normei juridice care constă în căutarea si folosirea unor termeni clari, fără echivoc;

b. o operatiune logică care are ca scop lămurirea si explicarea interesului normei juridice, oferind solutii pentru situatiile pe care organele de stat le au de rezolvat;

c. o etapă a procesului de aplicare a dreptului care are ca rezultat alegerea normei celei mai potrivite situatiei de fapt;

d. activitatea de fundamentare stiintifică în vederea creării normei juridice;

e. este activitatea desfăsurată de analisti din domeniul dreptului, teoreticieni si practicieni cuprinsă în opere stiintifice.

r-b

Ce cuprind drepturile de fond:

a. prevederi care orientează întreaga reglementare, determină obiectul si principiile acesteia;

b. reglementarea propriu-zisă a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ;

c. măsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, născute în temeiul vechii reglementări care urmează a fi înlocuită cu noul act normativ;

d. enuntarea scopului reglementării respective;

e. denumirea autoritătii emitente si exprimarea hotărârii de a emite.

r-b

Ce cuprind dispozitiile generale ale actului normativ:

a. prevederi care orientează întreaga reglementare, determină obiectul si principiile acesteia;

b. reglementarea propriu-zisă a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ;

c. măsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice, născute în temeiul vechii reglementări care urmează a fi înlocuită cu noul act normativ;

d. enuntarea scopului reglementării respective;

e. denumirea autoritătii emitente si exprimarea hotărârii de a emite.

r/a

Care sunt activitătile desfăsurate de organul de aplicarea a dreptului în alegerea normei juridice:

a. stabilirea stării de fapt, critica normei juridice, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare;

b. initierea, dezbaterea, adoptarea proiectului de lege, promulgarea si publicarea legii;

c. descrierea detaliată a situatiilor de fapt ce urmează să fie transformate în situatii de drept, analiza motivatiilor si determinărilor care au impus reglementarea respectivă;

d. anticiparea efectelor posibile, evaluarea costului social, al punerii în aplicare a reglementării juridice respective, stabilirea oportunitătii aplicării normei juridice;

e. nominalizarea normei juridice, verificarea autenticitătii, a fortei juridice si a actiunii normei de drept, stabilirea raporturilor normei juridice respective cu ale normei juridice cuprinse în acelasi act normativ si în alte acte normative, determinarea continutului exact al normei.

r-b

Cum se clasifică subiectele raporturilor juridice:

a. subiecte individuale si subiecte colective;

b. persoanele fizice si persoanele juridice;

c. cetăteni români, străini si apatrizi aflati pe teritoriul tării noastre;

d. subiecte de drept civil, de drept penal, de drept administrativ;

e. subiecte cu capacităti juridice si subiecte fără capacităti juridice.

r-a

Care sunt subiectele colective de drept:

a. Parlamentul, Guvernul, institutiile judecătoresti, societatea civică, statul;

b. partidele politice, grupurile etnice, grupurile de presiune, grupurile de interes;

c. statul, organele de stat, persoanele juridice;

d. societătile comerciale, societătile cu răspundere limitată (SRL), societătile pe actiuni;

e. organizatiile de tineret, organizatiile non-guvernamentale, organizatiile cooperatiste.

r-c

Care sunt elementele constitutive ale personalitătii juridice:

a. organizarea de sine stătătoare a persoanei juridice;

b. capacitatea juridică generală si capacitatea juridică specială;

c. capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosintă;

d. statul, organele de stat, persoanele juridice;

e. drepturile si obligatiile corelative ale părtilor.

r-c

Ce este obligatia juridică:

a. datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fată de celălalt subiect al raportului juridic;

b. premisa esentială pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic;

c. conduita ce se realizează de către subiectul raportului juridic;

d. pozitia pe care se situează un subiect determinat într-un raport juridic determinat;

e. totalitatea drepturilor prezentate de norma juridică ce stă la baza unui raport juridic determinat.

r-a

Cum se clasifică drepturile subiective după natura continutului lor?

a. drepturi patrimoniale, drepturi nepatrimoniale;

b. drepturi fundamentale, drepturi care derivă din vointa exprimată a indivizilor si drepturi care decurg din prezenta individului în viata socială;

c. drepturi civile, drepturi penale, drepturi administrative;

d. drepturile fundamentale ale omului prezente in constitutia tării si cele prevăzute în Declaratia

Universală a Drepturilor Omului;

e. drepturi ce decurg din vointa exprimată a părtilor unui raport juridic si drepturilor ce decurg din vointa generală exprimată în norma juridică.

r-a

Cărei categorii de izvor de drept apartine doctrina?

a. izvoare nescrise;

b. izvoare oficiale;

c. izvoare neoficiale;

d. izvoare indirecte;

e. izvoare potentiale.

r-c

În Constitutia României sunt încorporate solidaritatea umană, spiritul de tolerantă, de întrajutorare si de fidelitate fată de tară ca:

a. valori morale;

b. valori religioase;

c. valori patrimoniale;

d. valori fundamentale ale societătii;

e. valori ce tin de educatie.

r-a

Obligativitatea normei juridice înseamnă faptul că:

a. se aplică imediat, neconditionat, continuu;

b. se aplică unor seturi de relatii sociale având drept rezultat uniformizarea conditilor subiectelor de drept;

c. prescrie un comportament standard recomandat unui subiect generic;

d. prescrie un comportament recomandat unui subiect individualizat;

e. prescrie un comportament care implică ideea de reciprocitate.

r-a

Care sunt izvoarele materiale ale dreptului:

a. factorii de configurare a dreptului, dreptul natural, constiinta juridică;

b. izvoarele oficiale si neoficiale;

c. izvoare directe si izvoare indirecte;

d. izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil;

e. actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridică, contractul normativ.

r-b

76. Contractul normativ este:

a. izvor de drept formal;

b. izvor de drept material;

c. izvor de drept indirect;

d. izvor de drept oficial;

e. izvor de drept actual.

R-a

Legile constitutionale au ca obiect de reglementări:

a. sistemul electoral, organizarea si functionarea partidelor politice, a referendumului, a CSM, a CSAT, regimul stării de asediu si al stării de urgentă, organizarea Ministerului Public, etc.

b. orice domeniu al relatiilor sociale cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale;

c. organizarea de stat, structurile economice si formele de proprietate, drepturile si libertătile fundamentale ale omului;

d. revizuirea, modificarea Constitutiei;

e. reglementarea unor situatii deosebite, de exceptie.

r-d

Modificarea unui act normativ constă în:

a. introducerea unor dispozitii noi, exprimate în texte ce se adaugă elementelor structurale existente prin utilizarea unei formule de exprimare;

b. integrarea prevederilor schimbate sau completate în mod substantial în ansamblul reglementării, actualizându-se denumirile schimbate si realizând o nouă numerotare a elementelor de structură;

c. schimbarea expresă a unuia sau mai multor articole sau aliniate si redactarea lor într-o altă formulare;

d. suspendarea unui act normativ dispusă printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior;

e. îndreptarea unor erori materiale descoperite în cuprinsul unui act normativ.

r-c

În ce constă continutul răspunderii juridice?

a. în dreptul statului de a aplica sanctiunile prevăzute de normele juridice persoanelor care au încălcat prevederile legale si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale în scopul restabilirii ordinii de drept;

b. repararea unui prejudiciu adus unui subiect de drept prin încălcarea dispozitiilor unei norme juridice;

c. aplicarea sanctiunilor prevăzute de norma juridică încălcată;

d. prerogativa organelor special abilitate ale statului de a stabili forma concretă a răspunderii juridice;

e. actiunea sau inactiunea prin care o persoana încalcă dispozitiile legale.

r-b

Vinovătia sub forma intentiei sau culpei este:

a. conditie a răspunderii juridice;

b. formă a răspunderii juridice;

c. principiu al răspunderii juridice;

d. un segment al răspunderii juridice;

e. o cauză specială care înlătură răspunderea juridică.

r-a

Care sunt cauzele care înlătură răspunderea penală?

a. lipsa pericolului social al faptei, legitima apărare;

b. starea de necesitate, constrângerea fizică si morală;

c. cazul fortuit, iresponsabilitatea;

d. minoritatea făptuitorului, eroarea de fapt;

e. cauzele generale (amnistia, prescriptia, lipsa plângerii prealabile, împăcarea) si cauze speciale ca de exemplu: desistarea si împiedicarea producerii rezultatului, împiedicarea de către participant a consumării faptei, calitatea de sot sau rudă a tăinuitorului, denuntarea de către martor.

r- e

Ce cuprinde sistemul stiintelor ?

a. Latura statică si latura dinamică

b. Stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gândire

c. Totalitatea conceptelor , ideilor, principilor, si legitătilor fenomenului juridic

d. Stiintele exacte si stiintele sociale;

e. Stiinte care au ca obeict de studiu activitătile umane si ca finalitatea stabilirea legilor si relatiilor functionale ale acestora.

r-e

Care sunt părtile din care este alcătuit sistemul stiintei dreptului ?

a. Drept civil, drept penal, drept administrativ, drept constitutional, dreptul muncii, drept procesual civil;

b. Partea generală si partea specială;

c. Elemente si secvente bine determinate care se aplică în stare de interferentă;

d. Drept public si drept privat;

e. Stiinte predominant teoretice, stiinte juridico-istorice, stiinte juridice de ramură. Stiinte juridice participative.

r-d

Care este definitia Teoriei Generale a Dreptului ?

a. Este disciplina care oferă dreptului concluzii valoroase si obiective cu privire la dimensiunile fenomenului criminalistic, tendintele de evolutie ale acestuia, domeniile noi în care acestea se manifestă;

b. Este stiinta juridică, care cercetează institutiile politico-juridice în dinamica si evolutia lor de la origini până în prezent, explicând si argumentând factorii care au determinat actuala configuratie si substantă a acestora;

c. Este stiinta care studiază relatiile sociale ce apar si se dezvoltă în procesul exercitării puterii de stat;

d. Este disciplina ce studiază ansamblul dreptului, respectiv determinarea, articulatiile si esenta, alcătuirea si structurarea lui si care elaborează instrumentele esentiale si conceptele fundamentale prin care dreptul este gândit;

e. Este o disciplină logică relevantă pentru studiul problematicii dreptului si pentru activitatea juridică în general, mai exact ca disciplină ale cărei rezultate sunt semificative în elaborarea, interpretarea si aplicarea dreptului.

r-d

Care este obiectul specific Teoriei Generale a Dreptului ?

a. Studierea evolutiei generale a fenomenului juridic;

b. Studierea si cercetarea fenomenelor juridice particulare;

c. Observarea si cercetarea fenomenului juridic, a legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale, valabile pentru întreaga stiintă juridică

d. Studierea doctrinelor juridice (curente, scoli) în evolutia lor, rolul acestora în formarea si consolidarea unor sisteme de drept;

e. Studierea naturii, societătii si gândirii.

r-c

Care sunt metodele de cercetare juridică ?

a. Observatia, analiza documentelor sociale si juridice, ancheta, chestionarul, interviul;

b. Logică, gramaticală, istorică, sociologică, sistemică;

c. Logică, comparativă, istorică, cantitativă, sociologică;

d. Analiza conditiilor economice, sociale, politice, completată cu cercetarea diferitelor categorii si tipuri de stat si drept;

e. Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice incidente, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare.

r-a

Cărei metode de cercetare juridică apartine observatia ?

a. Metodei sociologice de cercetare juridică;

b. Metodei comparative de cercetare juridică;

c. Metodei logice de cercetare juridică;

d. Metodei cantitative de cercetare juridică;

e. Metodei istorice de cercetare juridică.

Cum este definit dreptul în acceptiunea sa de drept obiectiv ?

a. Totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate dată;

b. Dreptul unui stat anume, aplicat de autoritătile abilitate ale statului respectiv;

c. Totalitatea mijloacelor, procedeelor si instrumentelor pe care le folosesc atât organele care creează dreptul cât si cele care îl aplică;

d. Ansamblul normelor juridice elaborate de stat în scopul desfăsurării normale a vietii în comun a oamenilor;

e. Prerogativa recunoscută unui subiect de drept de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept.

În ce constă continutul dreptului ?

a. Totalitatea elementelor, laturilor si conexiunilor care exprimă în mod concret vointa intereselor sociale care reclamă oficializarea si garantarea lor de către stat;

b. Constiinta juridică, dreptul, ordinea de drept;

c. Dreptul national, dreptul international, dreptul comunitar;

d. Drept constitutional, drept civil, drept penal, drept administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul procesul;

e. Drept public, drept privat.

r-a

Ce este dreptul în esenta sa ?

a. Dreptul privit ca sistem de reglementări si institutii;

b. Dreptul privit ca instrument în substanta căruia se întâlnesc drepturi si îndatoriri ale oamenilor;

c. Dreptul privit ca rezultat al desfăsurării raporturilor juridice în conformitate cu prevederile legale;

d. Dreptul privit ca stare de constiintă;

e. Vointa generală oficializată, devenită vointă juridică, exprimată în legi si apărată de stat.

r-a

Care sunt izvoarele formale ale dreptului ?

a. Dreptul natural, constiinta juridică, factorii de configurare a dreptului;

b. Izvoare oficiale si neoficiale;

c. Izvoare directe si indirecte;

d. Actul normativ, cutuma, jurisprudenta, doctrina juridică, contractul normativ;

e. Izvoarele dreptului penal, izvoarele dreptului constitutional, izvoarele dreptului civil.

r-d

Care este întelesul notiunii de tehnică juridică ?

a. Totalitatea normelor de tehnică legislativă si a principiilor elaborării care asigură sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridică adecvată pentru fiecare act normativ;

b. Totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat în procesul de initiere, elaborare si adoptare a actelor normative;

c. Totalitatea normelor juridice care definesc părtile constitutive ale actului normativ, structura sa, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia;

d. Totalitatea procedeelor tehnice privitoare la modificarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative;

e. Tehnica juridică desemnează stilul actului normativ, limbajul clar, concis, fără echivoc folosit de legiuitor la elaborarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative.

r-a

Care sunt principiile actiunii în timp a normei juridice ?

a. Principiul teritorialitătii si principiul personalitătii;

b. Principiul neretroactivitătii cu cele două exceptii : principiul ultraactivitătii si principiul retroactivitătii;

c. Principiul unitătii, principiul echilibrului, principiul accesibilitătii;

d. Principiul legalitătii, principiul dreptătii, principiul echitătii si justitiei;

e. Principiile generale sau fundamentale si principiile de ramură.

r-b

Care sunt principiile actiunii în spatiu si asupra persoanelor a normei juridice ?

a. Principiul teritorialitătii, principiul personalitătii, principiul realitătii;

b. Principiul neretroactivitătii, principiul ultraactivitătii si principiul retroactivitătii;

c. Principiul legalitătii, principiul dreptătii, principiul egalitătii

d. Principiul prezumtiei de nevinovătie, principiul personalitătii, principiul egalitătii;

e. Principiile generale si principiile de ramură.

r-a

Care este clasificarea ipotezelor ?

a. Complete si incomplete

b. De trimitere, în alb

c. Generale, speciale de exceptie

d. Determinate, relativ determinate, simple, complexe;

e. Alternative, cumulative.

r-d

Cum se clasifică normele juridice după modul de reglementare a conduitei ?

a. Normele juridice onerative, prohibitive, permisive, supletive;

b. Normele juridice organizatorice, punitive, stimulative;

c. Normele juridice generale, speciale, de exceptie;

d. Normele juridice principii, normele juridice mijloace;

e. Normele juridice generale, speciale.

r-a

Cum actionează în timp norma juridică ?

a. Norma juridică actionează pe timp nedeterminat, în spatiu limitat la teritoriul statului si asupra unor categorii de persoane angrenate în circuitul civil;

b. Norma juridică actionează în timp conform principiului teritorialitătii si principiului personalitătii;

c. Norma juridică actionează în timp conform celor trei regimuri juridice : national, special (de reciprocitate), clauza natiunii celei mai favorizate;

d. Norma juridică actionează pe timp nelimitat, cu exceptia legilor temporare;

e. Norma juridică intră în vigoare, parcurge perioada activă, iese din vigoare.

r-e

Care este structura logică a normei juridice ?

a. Este structura externă a normelor juridice;

b. Titlu, capitol, alineat, paragraf;

c. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

d. Titlul, formula introductivă, preambul, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticitătii;

e. Dispozitii generale, dispozitii de fond, dispozitii tranzitorii, dispozitii penale.

r-c

Ce cuprinde dispozitia unei norme juridice ?

a. Denumirea generală a actului, functie de categoria sa juridică, de autoritatea emitentă si de obiectul reglementării;

b. Exprimarea hotărârii de luarea a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv si denumirea autoritătii emitente;

c. Măsurile ce sunt instituite cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul actului normativ anterior;

d. Conduita ce trebuie urmată în cazul ipotezei formulate.

e. Scopul reglementării, mentinerea conditiilor legale pe baza cărora a fost emis actul normativ

r-d

Cum se clasifică dispozitiile ?

a. Civile, penale, administrative

b. De drept public si de drept privat;

c. Generale, de fond, tranzitorii, finale;

d. Determinate, relativ determinat

e. Cumulative, alternative.

r-d

Definitia normei juridice ?

a. Ansamblul regulilor care guvernează raporturile dintre oameni;

b. Regula care reglementează conduita umană;

c. Regula de conduită care determină subiectul de drept să adopte o variantă de comportament;

d. Regulă de conduită cu caracter general si obligatoriu, elaborată sau recunoscută de stat în scopul asigurării ordinii sociale, ce poate fi adusă la îndeplinire, la nevoie, prin forta de constrângere a statului;

e. Regula de conduită fundamentată pe observarea uniformitătilor comportamentului si repetată până se formează convingerea că este obligatorie.

r-d

Care sunt trăsăturile caracteristice ale normelor juridice ?

a. Spontaneitatea ( apar si se dezvoltă în societate în chip neformal), legalitate, generalitate

b. Sunt relative, au actiune limitată în timp, au proceduri speciale de elaborare;

c. Generalitatea, oficialitatea, spontaneitatea

d. Sunt generale, impersonale, obligatorii, au caracter tipic, implică un raport intersubiectiv

e. Moralitatea, este scrisă, are sanctiunea inclusă, este obligatorie.

r-d

Care sunt laturile componente ale formei de stat ?

a. Forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic;

b. Teritoriul, populatia, puterea publică;

c. State unitare, state federative d. Monarhia si republica

e. Executivă, legislativă, jurisdictională, externă.

Ce cuprinde sistemul normelor sociale ?

a. Norme imperative, norme dispozitive;

b. Norma juridică, institutia juridică , ramura de drept, sistemul national de drept;

c. Norme juridice de drept civil, penal, constitutional, financiar, international public, international privat

d. Norme obisnuielnice ( obiceiul juridic ), precedentul judiciar, doctrina, actul normativ, contractul cadru

e. Norme etice, norme obisnuielnice, norme tehnice, norme politice, norme religioase, norme juridice, norme de convietuire socială.

r-e

Care sunt elementele sistemului dreptului

a. Normele etice (morale), normele tehnice, normele juridice, normele deontologice

b. Norma juridică, institutia juridică, subramura de drept, ramura de drept, diviziuni de drept

c. Normele generale, normele speciale, normele de exceptie;

d. Normele de drept public, normele de drept privat

e. Normele de drept civil, penal, administrativ, constitutional, financiar etc.

r-b

Care sunt componentele realitătii juridice ?

a. Realitatea economică, realitatea politică, realitatea ideologică, realitatea culturală, realitatea religioasă, realitatea demografică

b. Constiinta juridică, dreptul, ordinea de drept;

c. Cadrul economic, social, politic, natural, factorul uman d. Factorul geografic, factorul bio-fiziologic;

e. Factorul demografic, evenimentele naturale.

r-b

Care sunt marile sisteme de drept ?

a. Sistemul francez, sistemul german, sistemul scandinav;

b. Sistemul de drept national, international, comunitar;

c. Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sisteme de drept traditionale si religioase, sistemul de drept al comunitătii europene;

d. Sistemul common law, equity, statutary law

e. Drept public, drept privat.

r-e

Ce sunt principiile dreptului ?

a. Reguli de conduită generale, obligatorii, impersonale, instituite de către stat cu scopul mentinerii ordinii sociale

b. Totalitatea mijloacelor, metodelor si procedurilor ce stau la baza elaborării dreptului;

c. Realităti exterioare care exercită o influentă asupra dreptului, făcându-l să aibă o anumită înfătisare d. Acele activităti concrete pe care le execută dreptul pentru a-si realiza scopul său fundamental,

acela de a regla conduita oamenilor

e. Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborării si aplicării dreptului.

r-e

Care sunt principiile generale ale dreptului ?

a. Principiul asigurării bazelor legale de functionare a statului, principiul libertătii, principiul egalitătii, principiul responsabilitătii, principiul dreptătii, principiul echitătii si justitiei;

b. Principiile dreptului civil, principiile dreptului penal, principiile dreptului familiei, principiile dreptului international, principiile dreptului comunitar;

c. Principiul fundamentării stiintifice a activitătii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului;

d. Principiul accesibilitătii si a economiei de mijloace, principiul corelării;

e. Principiul prezumtiei de nevinovătie, principiul egalitătii părtilor, principiul celeritătii, principiul răspunderii personale.

r-a

Ce sunt functiile dreptului ?

a. Acele activitătii pe care le desfăsoară statul în scopul îndeplinirii atributelor de legiferare, executare, jurisdictionale si externe;

b. Acele activităti concrete pe care le execută dreptul pentru a-si realiza scopul său concret, fundamental, acela de a asigura ordinea în societate, potrivit vointei generale

c. Activitătile desfăsurate de organele competente în procesul de realizare si înfăptuire a drepturilor si obligatiilor persoanelor participante la viata juridică;

d. Acele idei generale, diriguitoare care stau la baza elaborării si aplicării dreptului

e. Totalitatea strategiilor si scopurilor unui legiuitor precum si instrumentele conceptuale de realizare a acestora.

r-b

Care sunt functiile dreptului ?

a. Functia legislativă, executivă, jurisdictională, externă;

b. Functiile dreptului penal, functiile dreptului procesual penal, functiile dreptului civil, functiile dreptului procesual civil;

c. Functia de institutionalizare sau formalizare juridică a organizării social-politice,functia de conservare, apărare si garantare a valorilor fundamentale ale societătii ,functia de conducere a societătii, functia normativă, functia preventivă;

d. Functia de apărare a societătii împotriva infractiunilor, functia de stabilire a organelor competente să participe la realizarea procesului penal, functia de stabilire si delimitare a drepturilor si obligatiilor organelor participante la procesul penal;

e. Functia de stabilire si explicare a conditiilor si efectelor actelor juridice civile, functia de stabilire a cadrului legal în care actionează persoana fizică si persoana juridică.

r-c

Cum definim statul ?

a. Gruparea unor sisteme juridice nationale în raport cu trăsăturile comune ale acestora;

b. Statul este o stare de constiintă a societătii;

c. Statul este un sistem de reglementării si institutii;

d. Statul este principala institutie politică a societătii care prin prerogativa ce o are de a elabora si aplica dreptul, asigură organizarea si conducerea societătii;

e. Statul este o formă istoriceste determinată si variabilă de autoritate.

r-d

Care sunt părtile constitutive ale actului normativ ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

b. Norma juridică, institutia juridică, ramura de drept, diviziunea dreptului;

c. Stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei, interpretarea normei, elaborarea actului de aplicare

d. Constitutia, decretul, legea, hotărârea de Guvern, Ordonanta de Guvern, acte ale organelor administrative (ordin, decizie);

e. Stilul, forma introductivă, preambulul, partea dispozitivă, forma de atestare.

r-a

Care sunt principiile legiferării ?

a. Principiile fundamentale, principii de ramură;

b. Principii juridice, morale, politice, filozofic

c. Principiul fundamentării stiintifice a activitătii de elaborare a normelor juridice, principiul echilibrului, principiul corelării sistemului actelor normative ( al articulării, al armoniei), principiul accesibilitătii si economiei de mijloace în elaborarea actelor normative

d. Principiul legalitătii, principiul echitătii si justitiei, principiul egalitătii;

e. Principiul armonizării, principiul aplicabilitătii directe, principiul aplicabilitătii imediate.

r-d

Care sunt etapele elaborării actelor normative ?

a. Descrierea detaliată a situatiilor de fapt ce urmează să fie transformate în situatii de drept, analiza motivatiilor si determinărilor care impun reglementarea domeniului respectiv, elaborarea actului normativ

b. Cercetarea stiintifică a realitătii sociale, determinarea efectelor posibile ale viitoarei reglementări legale, evaluarea costului social al elaborării si apoi punerii în aplicare a reglementărilor respective

c. Stabilirea oportunitătii adoptării actului normativ respectiv, depistarea legăturilor si interferentelor existente între raporturile sociale ce urmează a fi reglementate si alte raporturi deja existente

d. Descrierea si stabilirea situatiei de fapt, alegerea normei juridice cea mai potrivită acelei situatii de fapt, interpretarea normei juridice, elaborarea actului de aplicare

e. Initierea proiectului de lege, dezbaterea proiectului de lege, adoptarea proiectului de lege, promulgarea legii, publicarea legii.

r-e

Care sunt formele de sistematizare a actelor normative ?

a. Sistemul national al actelor normative;

b. Sistemul de drept cu subsistemele sale;

c. Sistemul de drept francez, german, scandinav;

d. Sistemul de drept romano-germanic, anglo-saxon si sistemele traditionale si religioase;

e. Incorporarea si sistematizarea

r-e

În ce constă realizarea dreptului ?

a. Este prerogativa statului de a elabora si aplica dreptul în scopul mentinerii ordinii sociale

b. Este posibilitatea statului detinător al fortei de coercitie ca în cazul nerespectării dreptului de a interveni cu scopul restabilirii ordinii în societate

c. Este procesul complex de transpunere în viată a continutului normelor juridice, proces în care destinatarii dreptului respecta si aduc la îndeplinire dispozitiile actelor normative, iar în situatia încălcării acestora, statul intervine pentru aplicarea dreptului

d. Este procesul de grupare a actelor normative pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel încât normele juridice să fie bine cunoscute si aplicate

e. Este procesul de stabilire a tehnicilor si operatiunilor metodologice si gnoseologice specifice care conduc la descifrarea structurii si dinamicii raporturilor stabilite în societate

r-c

Care sunt fazele procesului de aplicare a dreptului ?

a. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare si executare a legilor;

b. Îndeplinirea de către subiectele de drept a cerintelor cuprinse în norma juridică;

c. Desfăsurarea procesului în instantă de fond, instanta de apel si instanta de recurs;

d. Executarea si respectarea dispozitiilor juridice de către organele de stat care au atributii de aplicare a legii;

e. Stabilirea stării de fapt, alegerea normei de drept, elaborarea si emiterea actului de aplicare

r-e

Care sunt modurile interpretării normelor juridice ?

a. Interpretare scrisă, nescrisă;

b. Interpretare directă, indirectă

c. Interpretare determinată, relativ determinată;

d. Interpretare oficială, neoficială;

e. Interpretare doctrinară, judecătorească, administrativă.

r-d

Care sunt metodele de interpretare a normelor juridice ?

a. Metoda comparabilă, cantitativă;

b. Observatia, ancheta, interviul;

c. Metoda sociologică, metoda informatică;

d. Metoda gramaticală, sistematică, istorică, logică;

e. Literală, extensivă, restrictivă.

r-d

Ce este raportul juridic ?

a. Acordul între două sau mai multe persoane spre a se constitui între dânsii un set de drepturi si obligatii;

b. Regula de comportament generală, obligatorie, impersonală, elaborată sau recunoscută de stat cu scopul asigurării ordinii sociale;

c. Actul creat de autoritătile publice investite cu putere de legiferare care cuprinde norme generale si obligatorii ce pot fi aduse la îndeplinire - la nevoie - prin forta de constrângere a statului;

d. Este actul normativ elaborat de puterea executivă care contine norme juridice referitoare la organizarea executării legilor emise de Parlament;

e. Este o legătură socială între participanti determinati, reglementată de norma juridică susceptibilă, de a fi apărată pe calea coercitiei statale si caracterizată prin existenta drepturilor si obligatiilor juridice.

r-e

Care sunt premisele raportului juridic ?

a. Ipoteza, dispozitia, sanctiunea;

b. Continutul raportului juridic, obiectul raportului juridic, subiectele raportului juridic;

c. Norma juridică, subiectele raportului juridic, faptele juridice

d. Statul, organele de stat si peroanele juridice;

e. Evenimentele naturale, evenimentele sociale, actiunile licite, actiunile ilicite

r-c

În ce constă continutul raportului juridic ?

a. Norma juridică, subiectele de drept, faptele juridice;

b. Capacitatea juridică a părtilor raportului juridic, norma juridică, obiectul raportului juridic;

c. Subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, sanctiunea raportului juridic;

d. Drepturile si obligatiile subiectelor într-un raport juridic concret determinat, care sunt prevăzute de norma juridică;

e. Acea împrejurare, eveniment sau stare de fapt reală, care creează, modifică sau stinge un raport juridic, adică produce efecte juridice.

r-d

Ce este obiectul raportului juridic ?

a. Conduita ce se realizează de către subiectii raportului juridic ca urmare a exercitării drepturilor si îndeplinirii obligatiilor pe care le identificăm în continutul raportului juridic

b. Totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor într-un raport juridic concret determinat care sunt prevăzute de norma juridică;

c. Acea împrejurare, eveniment sau stare de fapt reală, care creează, modifică sau stinge un raport juridic;

d. Posibilitatea subiectului raportului juridic de a cere apărarea dreptului său de către stat, atunci când dreptul său a fost nesocotit de subiectul obligat;

e. Aptitudinea recunoscută de lege omului de a avea drepturi si obligatii juridice, în lipsa căreia nu ar fi posibilă stabilirea raportului juridic.

r-a

Ce desemnează faptul juridic ?

a. Acele împrejurări, evenimente sau stări de fapt care, prin ele însele, au puterea de a produce efecte juridice;

b. Acele împrejurări, evenimente sau stări de fapt de existenta cărora normele juridice nu leagă consecinte juridice;

c. Acele împrejurări, evenimente sau stări de fapt reale care creează, modifică sau sting un raport juridic;

d. Acele împrejurări, evenimente, fapt prezente în ipoteza normei juridice la care se va referi în continuare dispozitia normei juridice;

e. Acea conduită, comportament impus persoanei obligate de către norma juridică în corelatie cu dreptul subiectiv.

r-a

Care sunt particularitătile raportului juridic penal ?

a. Este un raport juridic de putere;

b. Este un raport juridic de constrângere;

c. Este un raport juridic de subordonare;

d. Este un raport juridic de colaborare;

e. Este un raport juridic de conformare.

r-e

Ce este răspunderea juridică ?

a. Este conduita ilicită, adică actiunea sau inactiunea prin care o persoană încalcă dispozitiile legale

b. Este atitudinea psihică a persoanei care comite fapte ilicite;

c. Este un raport juridic, creat de norma juridică, între persoana care a încălcat dispozitiile legii si stat, reprezentat de organele de aplicare a legii;

d. Realizare dreptului prin intermediul unor acte specifice de autoritate, emise de organele statului în conformitate cu competenta stabilită acestora prin lege;

e. Este o relatie socială, patrimonială sau nepatrimonială reglementată de o normă juridică.

r-c

Care sunt conditiile răspunderii juridice ?

a. Conditii de formă, conditii de fond;

b. Capacitatea de folosintă si capacitatea de exercitiu a subiectului care se află în situatia de a răspunde juridic;

c. Capacitatea juridică generală si capacitatea juridică specială;

d. Norma juridică, subiectele de drept, faptele juridice;

e. Conduita ilicită, vinovătia, legătura de cauzalitate

r-e

Care sunt formele specifice ale răspunderii juridice ?

a. Răspunderea penală, administrativă, civilă, a membrilor guvernului, a sefului de stat

b. Răspundere directă, indirectă, tacită sau implicită

c. Răspunderea politică, morală, religioasă, disciplinară

d. Contraventia, infractiunea, prejudiciul

e. Amenda, închisoarea, acoperirea prejudiciului, suspendarea unor drepturi.

r-a

Care este componenta realitătii juridice ?

a. Realitatea economică, realitatea politică, realitatea ideologică, culturală, realitatea demografică, realitatea religioasă, realitate militară;

b. Constiinta juridică, dreptul, ordinea de drept;

c. Constitutia, legile constitutionale, legile organice, legile ordinare, Decretul, Hotărârile de Guvern, Ordonantele de Guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale;

d. Norma juridică, institutia juridică, subramura de drept, ramura de drept, diviziunile dreptului;

e. Esenta dreptului, continutul dreptului, forma dreptului.

r-e

Cărei categorii de izvor de drept apartine doctrina ?

a. Izvoare nescrise;

b. Izvoare oficiale

c. Izvoare neoficiale;

d. Izvoare indirecte;

e. Izvoare actuale.

r-c