LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN - INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL (partea generala)

LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN - INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL (partea generala)

1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna:

- activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual penal roman

2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:

imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie

3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:

inseamna aplicarea ei din momentul intrarii in vigoare, de regula, de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei si pana in momentul iesirii din vigoare. Uneori, intrarea in vigoare poate avea loc mai tarziu, la data prevazuta in lege

4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala:

se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice respective, fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in cazuri asemanatoare.

5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:

- accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale

6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:

urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nici o discriminare

7. Oficialitatea procesului penal priveste:

- conform principiului oficialitatii sau obligativitatii, organele judiciare trebuie sa desfasoare activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune

8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel

9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi

considerat nevinovat pana la:

- ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare

10. Prezumtia de nevinovatie:

este consacrata expres de Codul de procedura penala

11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

pe tot parcursul procesului penal

12. Pentru garantarea dreptului la aparare:

- organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii

13. In cursul procesului penal:

orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator

14. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

- presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna

15. In procesul penal:

- partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana

16. Partilor care nu se pot exprima:

li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta

17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila

18. Actiunea penala:

nu poate fi pusa in miscare decat in personam

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:

condamnarea sau achitarea

20. Obiectul actiunii penale il constituie:

- tragerea la raspundere penala a celor care au savarsit infractiuni

21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:

instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale

22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:

- punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate

23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:

- un mod special de sesizare

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii

25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:

clasarea

26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti:

- instanta va inceta procesul penal

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:

incetarea procesului penal

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

Pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal sunt necesare urmatoarele conditii:

a) infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral;
b) intre infractiunea savarsita si prejudiciul creat sa existe o legatura de cauzalitate;
c) prejudiciul sa fie cert;
d) prejudiciul sa nu fi fost reparat;
e) in cazul persoanelor cu capacitate deplina de exercitiu, sa existe cererea de constituire ca parte civila in cadrul procesului penal;
f) infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral;

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal:

se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila

31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul

procesului penal:

instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral

32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:

- Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

33. Constituirea ca parte civila are ca efect:

- punerea in miscare a actiunii civile

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:

in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila

35. Partea responsabila civilmente:

- poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:

- se poate face la cererea partii civile

37. Procurorul:

- este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa

38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:

in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal

39. Partea vatamata este:

o persoana fizica sau o persoana juridica persoana care a suferit prin fapta penala ovatamare fizica, morala ori materiala, daca participa in procesul penal, senumeste parte vatamata)

40. Inculpatul:

trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata

41. Partea vatamata participa in procesul penal:

in ceea ce priveste latura penala

42. Sunt parti in procesul penal:

persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal

43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept

substantial se numeste:

- persoana vatamata

44. Persoana vatamata:

trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz (persoana vatamata este persoana careia i-au fost afectate drepturile si interesele legitime prin savarsirea infractiunii)

45. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

partea responsabila civilmente inculpatul, cand acesta se afla in stare de detentie)

46. Are calitatea de inculpat:

- persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala

47. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

o persoana fizica sau o persoana juridica

48. Competenta dupa materie este determinata de:

natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii

49. Sectii maritime si fluviale functioneaza:

la unele judecatorii, tribunale si curti de apel

50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:

Galati

51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

doi judecatori la tribunal si la curtea de apel

52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

competenta speciala si competenta personala

53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:

judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante

54. Instantele militare judeca:

numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu

55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:

- impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel

56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:

Curtea de Apel

57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi

judecata de:

Tribunalul Militar Teritorial

58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:

- sunt date in competenta tribunalului militar teritorial

59. Curtea Militara de Apel:

judeca in fond, in apel si in recurs

60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin incheiere, judecarea

cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.:

- Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului justitiei

61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala

62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

- sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora

63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

ca instanta de fond:

- membrii Consiliului Superior al Magistraturii

64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

in apel

65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de:

- Inalta Curte de Casatie si Justitie

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:

de instanta competenta material

67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de

senator, cauza va fi judecata:

- de instanta competenta material

68. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta

calitate:

- cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta

69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:

determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu

70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:

actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin

71. Conflictele de competenta sunt solutionate:

- de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa

72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala

73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:

- trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe

74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

- a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

- judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs;

judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza [art. 47 alin.(2)];

judecatorul care a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii

preventive in cursul urmaririi penale [art. 48 lit. a)].

judecatorul care a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti [art. 48 lit. b)];

judecatorul care a fost expert sau martor in cauza respectiva [art. 48 lit. c)];

judecatorul interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata [art. 48 lit. d)];

judecatorul, atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv;

judecatorul care este tutore sau curator al uneia dintre parti;

judecatorul care a primit liberalitati de la una dintre parti, avocatul sau mandatarul acesteia;

judecatorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul, ruda sau afinul sau, pana la gradul patru inclusiv, a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze.

76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

- este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului

77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:

judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti

78. Cererea de recuzare:

- poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare

79. Cererea de recuzare:

este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate

80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare:

se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat

81. Cererea de recuzare poate fi formulata:

numai de catre parti

82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:

recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara

83. Constituie motiv de recuzare:

judecatorul a fost expert sau martor in cauza

84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cand suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual este stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)

85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale

86. Stramutarea unei cauze se poate cere:

numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante

87. Cererea de stramutare:

se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare

88. Cererea de informatii in cazul stramutarii:

este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza

89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:

instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol

90. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare

91. Probele indirecte:

sunt intotdeauna obtinute din sursa originala

92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:

organelor judiciare

93. Dreptul la tacere:

reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce

94. Probele in procesul penal:

trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile

95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

- numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza

96. In cursul procesului penal, instanta de judecata:

respinge motivat proba, daca nu este utila

97. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala

98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:

se consemneaza in scris (au un rol edificator in solutionarea procesului si stabilirea adevarului)

99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza

100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare

101. Partea civila:

poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare

102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul

103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:

poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului

104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:

nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase

105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:

nu sunt obligate sa declare ca martori

106. Minorul care nu a implinit 14 ani:

poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare

107. Minorul:

poate fi ascultat ca martor

108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

- partile civile

109. Persoana vatamata:

poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata

110. Nu depune juramant:

minorul care nu a implinit 14 ani

111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata

112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:

investigatorii sub acoperire

113. Confruntarea poate fi efectuata:

intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii

114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:

inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti

115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:

la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii

116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:

- poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante

117. Nu pot fi martori asistenti:

- minorii sub 14 ani, cei interesati in cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural;

118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:

- procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune

retinerea corespondentei ori obiectelor trimise de invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect

119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

de catre organul decercetare penala: procuror, judecator

120. Perchezitia poate fi:

corporala sau domiciliara

121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:

referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata ca perchezitiile pe timpul noptii sunt interzise, afara de cazul infractiunii flagrante. Atat perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot face intre orele 600-2000, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 600-2000 poate continua si in timpul noptii (art. 103).

122. Juramantul expertului:

se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza

123. Comisia rogatorie se poate adresa:

instantei egale in grad

124. Sunt masuri preventive:

retinerea

125. Masurile preventive pot inceta de drept:

la data pronuntarii hotararii de achitare

126. Masura retinerii unui parlamentar:

poate fi revocata de Camera din care face parte

127. Retinerea poate fi dispusa de:

singura masura pe care o pot dispune si organele de cercetare penala fiind retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in timp ce instanta, pe langa aceste ultime doua masuri poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii [art. 136 alin. (3)-(5)].

128. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

ordonanta procurorului

129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:

politiei de frontiera

130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

- in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula, de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate dispune masura arestarii preventive este judecatorul)

131. Arestarea preventiva se dispune prin:

incheierea judecatorului

132. Arestarea preventiva a invinuitului:

nu poate depasi 10 zile [art. 146 alin. (9)], scazandu-se din aceasta retinerea de 24 ore, cand este cazul

133. Arestarea preventiva a inculpatului:

presupune punerea in miscare a actiunii penale

134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:

mandatul de arestare preventiva este emis de judecator

135. Poate fi prelungita:

prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile

136. Arestarea inculpatului major:

nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta

137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:

pe tot parcursul procesului penal

138. Masurile de ocrotire in procesul penal:

se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat preventiv

139. Sunt masuri procesuale reale:

masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor

140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:

in faza de urmarire penala, procurorul

141. Sunt acte procesuale:

introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale

142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si

nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala

143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotararii:

ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se socotesc in durata termenului

144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila

145. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:

nulitatea relativa

146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei

este:

nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare

147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:

este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face

singur apararea:

asistenta juridica este obligatorie

149. Amenda judiciara se aplica:

de organul de urmarire penala

150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:

organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect, contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis.

151. Sunt faze ale procesului penal:

- urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive

152. Sunt limite ale fazei de judecata:

trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii

153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala:

instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire

154. Sunt corpuri delicte:

obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii

155. In timpul efectuarii expertizei:

expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea organelor judiciare

156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:

este obligatorie, indiferent de infractiune

(partea speciala)

1. Sunt limite ale urmaririi penale:

intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale

2. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

procuror si organele de cercetare penala

3. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

acolo unde legea prevede expres

4. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:

conducatorii autoritatilor si institutiilor publice

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:

- procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa

efectueze cercetarea penala:

trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent

7. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

- plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu

8. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea

urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:

dispune inceperea urmaririi penale

9. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

rezolutia

10. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

in urma studierii dosarului si a propunerii organului de cercetare penala, procurorul se pronunta cu privire la scoaterea de sub urmarire penala pe baza de rezolutie, in cazul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, si pe baza de ordonanta, cand actiunea penala a fost pusa in miscare.

11. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala

12. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala

13. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile

14. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:

trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi

15. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:

trebuie efectuata de procuror

17. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:

rezolutia

18. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala:

infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale

19. Reluarea urmaririi penale se dispune:

daca a incetat cauza de suspendare

20. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

de persoana vatamata

21. Invinuitul este:

persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale

22. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:

23. Urmarirea penala poate fi suspendata:

daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal

24. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv:

instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat

25. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:

autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate

26. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala

27. Actul de sesizare a instantei de judecata este:

incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale

28. Pot face plangere:

- impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime

29. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate:

persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate

30. Inculpatul trebuie ascultat:

in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar

31. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:

dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate

32. Solutionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul:

verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate

34. In virtutea principiului rolului activ:

instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului

educativ al judecatii. Tinand seama de rolul sau activ, instanta de judecata are obligatia de a interveni in desfasurarea sedintei de judecata, de a administra probe, de a lua unele masuri si de a aduce la cunostinta partilor drepturile si obligatiile pe care le au. De asemenea, instanta trebuie sa aiba un rol activ cu privire la vinovatia inculpatului, intinderea prejudiciului, angajarea raspunderii civile, administrarea probelor si alte aspecte esentiale ale cauzei penale. Prin exercitarea rolului sau activ, instanta isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in cauza

35. Daca, in cursul cercetarii judecatoresti, martorii sunt intrebati daca isi mentin declaratiile date in fata organelor de urmarire penala si aceste aspecte sunt consemnate in incheierea de sedinta, fara a mai fi audiati de instanta:

Legea prevede ca partea care a fost prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. Daca judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti iau cunostinta de noul termen de judecata. La cererea persoanelor prezente la proces care iau cunostinta de noul termen de judecata, instanta le inmaneaza citatii pentru a le servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen. Daca judecata se desfasoara normal, partile si celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza. Martorii sunt citati la fiecare termen de judecata. De asemenea, detinutii sunt citati la fiecare termen de judecata

36. Judecata se poate desfasura:

regula este ca locul de desfasurare a procesului penal sa fie sediul instantei de judecata. In mod exceptional, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.

37. Principiul nemijlocirii presupune:

ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi

38. Principiul contradictorialitatii:

Principiul contradictorialitatii consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt supuse discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces. Contradictorialitatea se manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti, cat si in etapa dezbaterilor. In cadrul dezbaterilor, prin punerea in discutie a probelor, partile cu interese contrare se combat reciproc, realizandu-se distinctia dintre cele doua functii procesuale opuse, acuzarea si apararea. In literatura de specialitate, principiul contradictorialitatii a fost considerat "mijloc de chezasie pentru aflarea adevarului"1. Principiul contradictorialitatii face ca judecata sa devina o lupta deschisa, dusa prin mijloace egale, pentru aflarea adevarului.

39. Aplicarea principiului oralitatii are drept consecinta:

Principiul oralitatii sedintei de judecata consta in faptul ca intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin receptare directa, atat de

persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala. Principiul oralitatii este consacrat de art. 289. In legislatia procesual penala exista si alte dispozitii care il consacra in mod indirect, intrucat aplicarea lor nu poate fi asigurata decat prin exprimare orala: strigarea cauzei si apelul celor citati (art. 297), ascultarea partilor si a martorilor (art. 323-327), ultimul cuvant al inculpatului (art. 341), pronuntarea hotararii (art. 310).

40. Publicitatea sedintei de judecata presupune:

Publicitatea, ca principiu specific al fazei de judecata, reprezinta posibilitatea oricarei persoane, cu exceptia minorilor sub 16 ani, de a asista la sedinta de judecata (art. 290). Publicitatea sedintelor de judecata este consacrata de art. 126 din Constitutia Romaniei, care prevede ca sedintele de judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege" si art. 5 din Legea pentru organizarea judecatoreasca

41. De la principiul publicitatii sedintei de judecata se poate deroga:

De la principiul publicitatii fazei de judecata, legea procesual penala prevede si unele exceptii, cand sedinta de judecata poate fi secreta, respectiv: a) daca judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat; b) cand prin publicitatea sedintei pot fi lezate normele de morala c) cand publicitatea sedintei de judecata ar aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei persoane; d) cand are loc judecarea infractorilor minori.

42. Sedinta de judecata:

este publica, de regula

43. Sedinta secreta se poate declara:

Declararea sedintei secrete poate avea loc la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu. Instanta poate declara sedinta de judecata secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei. Legea

procesual penala prevede ca stabilirea caracterului secret al sedintei de judecata se face in sedinta publica, dupa consultarea partilor prezente si a procurorului care participa la judecata

44. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

in cazul militarilor si detinutilor

45. Citarea este obligatorie:

cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii

46. Citarea nu este obligatorie:

in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste

47. Compunerea completelor de judecata se stabileste:

de lege

48. Lista cauzelor:

se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata

49. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:

pronuntarea sentintei

50. Prin infractiune de audienta se intelege:

infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata

53. Suspendarea judecatii este posibila:

existenta unei boli grave de care sufera inculpatul si care il impiedica sa participe la judecata si constatarea acestei boli printr-o expertiza medicala

54. Suspendarea judecatii se poate dispune:

suspendarea judecatii cauzei mai opereaza si in caz de extradare activa. Astfel, in cazul in care, potrivit legii, se cere extradarea unei persoane in vederea judecarii intr-o cauza penala, instanta pe rolul careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere motivata, suspendarea judecatii pana la data la care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare

55. Incheierea de sedinta se intocmeste:

de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei

57. Deliberarea si pronuntarea hotararii:

au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor

58. Deliberarea:

are loc in secret

59. Completul de divergenta se poate constitui:

in apel

60. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa

61. Minuta:

se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei

62. Pronuntarea hotararii:

Conform prevederilor art. 310, hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei.

63. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:

se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet

64. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:

hotararea se semneaza de grefierul sef

65. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in una din situatiile prevazute de art. 171, alin 2 (minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand este supus masurii de siguranta a internarii medicale sau obligarii la tratament medical, chiar in alta cauza, ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege);

- in cauzele in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.

66. Dupa apel:

martorii parasesc sala de sedinta

67. Daca in cauza sunt mai multi inculpati:

Atunci cand sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati. Daca interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea unuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata

68. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

instanta dispune extinderea prin incheiere

69. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:

procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane

70. Ultimul cuvant al inculpatului:

inculpatului i se da cuvantul personal

71. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se pronunte asupra:

luarii masurii arestarii preventive

72. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:

- gradul inculpatului militar, gradul judecatorilor militari si gradul procurorului militar, in cazul hotararilor instantelor militare

73. Copia dispozitivului hotararii se comunica:

obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare

74. Procurorul poate face apel:

- in ceea ce priveste latura penala si latura civila

75. Inculpatul poate declara apel:

in ceea ce priveste latura penala si latura civila

76. Partea vatamata poate formula apel:

- numai in ceea ce priveste latura penala

77. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

- in ceea ce priveste latura civila si latura penala

78. Aparatorul:

- nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin

79. Apelul este o cale de atac:

preponderent de reformare

80. Poate declara apel:

persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea

81. Aparatorul, ca substitut procesual, poate declara apel:

daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca

82. Termenul de apel este:

de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel

83. Termenul de apel curge:

de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare

84. Apelul se declara:

oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari

85. Apelul declarat in termen:

este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel

86. Devolutiunea totala a cauzei este posibila in apelul introdus de:

instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces

87. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv

88. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel

89. Efectul extensiv al apelului presupune:

- instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea

91. Participarea procurorului la judecarea apelului:

este obligatorie

92. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:

apelant, intimat, procuror

93. Apelul va fi respins daca:

apelul este tardiv sau inadmisibil, apelul este nefondat

94. Inculpatul al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:

recursul este admisibil

95. Recursul este o cale de atac:

- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

96. Recursul este o cale de atac:

este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

97. Recursul:

poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel

98. Raportul scris este obligatoriu:

Dupa ce a primit dosarul si a fixat termenul de judecata, presedintele instantei de recurs poate sa delege pe unul din judecatorii care compun completul de judecata sa faca un raport scris asupra recursului. La Inalta

Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent.

99. Recursul este o cale de atac:

este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

100. In cazul recursului procurorului:

- devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces

101. In cazul recursului partii civile:

se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei

102. Efectul extensiv al cailor de atac:

instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea asupra acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, recursul procurorului produce efect extensiv, astfel ca procurorul, dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

103. Declaratia de recurs:

are efect suspensiv de executare daca recursul este admisibil, este declarat in termen si nu exista vreo dispozitie legala care prevede altfel

104. Omisiunea instantei de a se pronunta asupra actiunii civile:

- atrage casarea hotararii, deoarece nulitatea este absoluta

105. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:

inculpatul are ultimul cuvant

106. Pot formula contestatie in anulare:

- partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla incorporat, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie; - partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla in stare de detinere, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie

107. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare

108. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

fara citarea partilor, in sedinta publica

109. Sunt supuse revizuirii:

numai hotararile pronuntate de instantele de recurs

110. Pot cere revizuirea:

procurorul

111. Cererea de revizuire:

se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa judecatoria care a judecat cauza in prima instanta

112. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:

- 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire

113. In timpul efectuarii actelor de cercetare:

Dupa introducerea cererii de revizuire, procurorul asculta, daca este cazul, persoana care solicita revizuirea. In cazul cand este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanta. De asemenea, daca este necesar, procurorul cere dosarul cauzei. Pentru efectuarea actelor de cercetare, procurorul poate delega organul de cercetare penala

114. In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

hotararile definitive pronuntate in aceste cauze pot fi supuse revizuirii in cazul in care consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate

115. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia

116. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie

117. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori

118. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

partile se citeaza, iar partea arestata este adusa la judecata. Termenul in care se poate face cererea de revizuire este de 1 an de la data ramanerii definitive a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului.

119. Recursul in interesul legii poate fi introdus:

procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul Justitiei, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea

120. Recursul in interesul legii:

se solutioneaza de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care se pronunta prin decizie.

Deciziile se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, precum si pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acestea se aduc la cunostinta instantelor si de Ministerul Justitiei.

121. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica

122. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si identitatea de obiect

123. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:

la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs

124. Hotararile penale se pun in executare de catre:

Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie

125. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond, sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara

126. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

un exemplar ramane la instanta de executare

127. In cazul punerii in executare a interzicerii unei functii sau profesii:

instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului competent sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei

128. Liberarea conditionata se dispune:

de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere

129. Cererea de amanare a executarii pedepsei detentiunii pe viata:

poate fi facuta de sotul inculpatului condamnat pentru acesta

130. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:

instanta de executare

131. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:

de maxim 3 luni

132. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

Spre deosebire de amanarea executarii pedepsei, care poate fi acordata inainte de intreruperea executarii, intreruperea executarii pedepsei presupune ca executarea sa fi inceput. Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi intrerupta, potrivit art. 455, in aceleasi cazuri in care poate fi dispusa amanarea executarii pedepsei, respectiv:

a) cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa;

b) cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an;

c) cand, din cauza unor imprejurari speciale, executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucreaza

133. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei

apartine:

instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare