Legea penala
I. Norma penala - are aceeasi structura ca norma juridica:
- 15315b19p ; 15315b19p ; Ipoteza
- 15315b19p ; 15315b19p ; Dispozitie
- 15315b19p ; 15315b19p ; Sanctiune
Se pot clasifica īn:
1) 15315b19p ; Norme penale complete - Normele īn cadrul carora exista toate cele trei parti (ipoteza, dispozitie, sanctiune)
2) 15315b19p ; Norme penale incomplete - Cele carora le lipsesc una dintre parti. Se pot clasifica astfel:
a) 15315b19p ; Norme cadru (īn alb)
b) 15315b19p ; Norme de trimitere
c) 15315b19p ; Norme de referire
Sunt acele norme ce contin o incriminare generica, ele urmānd a fi completate de prevederile altor acte normative, uneori, chiar de forta juridica inferioara legii.
Ex: Infractiunea prevazuta de art. 281, cod penal, care se refera la exercitarea fara drept a unei profesii.
Aplicarea ei depinde de existenta unei alte norme care sa prevada ca exercitarea fara drept a unei anumite profesii se sanctioneaza potrivit legii penale.
De exemplu, legea 51/1995 cu privire la exercitarea profesiei de avocat, prevede ca exercitarea fara drept a profesiei de avocat se sanctioneaza potrivit legii penale. Aceasta dispozitie nu contine sanctiunea, are doar ipoteza si dispozitie.
Uneori, norma penala cadru face trimitere la un act de forta juridica inferioara legii. De exemplu, art. 1, lit. m, legea 12/1990, incrimineaza fapta de comercializare a unor produse cu depasirea adaosului comercial maxim, stabilit prin hotarāre de guvern. Īn masura īn care guvernul limiteaza adaosul comercial practicabil, norma penala devine incidenta. Īn masura īn care guvernul nu mai stabileste o limta maxima a adaosului, legea ramāne fara aplicabilitate.
Acest procedeu al normei penale cadru este criticabil, pentru ca, pe aceasta cale, se ajunge īn cele din urma, la a transfera competenta de a interveni īn domeniul penal altor organe decāt cele prevazute de Constitutie. Are loc o delegare de a interveni īn domeniul dreptului penal.
Acest procedeu pune problema sub aspectul cunoasterii legii penale, deoarece, daca exista o prezumtie absoluta de cunoastere a legii penale, aceasta prezumtie nu functioneaza īn domeniul penal atunci cānd este vorba de norme de alta natura.
Acele norme incomplete care īmprumuta un element din structura altei norme, devenind apoi independenta de aceasta.
Ex: Decretul 210/1960 si Decretul 244/1968
Decretul 210/1960 privitor la regimul mijloacelor de plata straine incrimina, īn art. 37, mai multe infractiuni si stabilea pedeapsa pentru acestea. Decretul 244/1968 privitor la regimul metalelor si pietrelor pretioase incrimina, īn art. 50, mai multe infractiuni, fara sa prevada o sanctiune pentru acestea. Un alt text din acelasi decret arata ca infractiunile prevazute de art. 50 se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de art. 37 din decretul 210/1960.
Prin decretul-lege 9/1990, decretul 210/1960 a fost īn īntregime abrogat, ramānānd īnsa īn vigoare decretul 244/1968. Infractiunile prevazute de art. 50 si-au luat sanctiunile din art. 37, devenind, ulterior, independente de acestea,a stfel īncāt art. 50 continua sa se aplice indiferent ce se īntāmpla cu normele din art. 37. Cu alte cuvine, pedeapsa prevazuta pentru art. 50 va ramāne, īntotdeauna, cea prevazuta de art. 37 din decretul 210/1960, asa cum era ea la data adoptarii decretului 244/1968.
c) 15315b19p ; Norme de referire
Spre deosebire de normele de trimitere, normele de referire īmprumuta un element din structura unei alte norme, ramānānd legate de aceasta.
Asadar, orice modificare efectuata la norma la care s-a facut referinta se rasfrānge, īn mod nemijlocit, asupra normei de referire.
Ex: Art. 239 (1) - Ultraj
Este o norma de referire, pentru ca ea se completeaza cu normele care incrimineaza faptele de calomnie, insulta si amenintare (art. 205, 206 si 193). Daca se modifica continutul acestor articole, acestea produc consecinte si continutului normei de referire.
Norma de trimitere īmprumuta, de regula, sanctiunea din structura unei norme, īn vreme ce norma de referire īmprumuta elementele specifice ipotezei sau dispozitiei.
II. Aplicarea legii penale romāne īn spatiu
Aceasta este guvernata de un principiu de baza care se completeaza cu alte trei principii de aplicare subsidiara. Principiul fundamental īn materia aplicarii legii penale romāne īn spatiu este principiul teritorialitatii, prevazut de art. 3, cod penal, articol īn conformitate cu care legea penala romāna se aplica infractiunilor comise pe teritoriul Ţarii.
Elementul care determina incidenta legii penale romāne este locul comiterii infractiunii. Nu are importanta nici cetatenia infractorului, nici cea a victimei, nici valoarea sociala īmpotriva careia se īndreapta actiunea. Tot ceea ce intereseaza este ca infractiunea sa fi fost savārsita pe teritoriul Romānei.
Teritoriul tarii este definit de art. 142, cod penal. Potrivit aln. 1 al acestui articol, se considera infractiune savārsita pe teritoriul tarii si infractiunea savārsita pe o nava sau aeronava romāna. O infractiune savārsita la bordul unor nave sau aeronave ramāne o infractiune savārsita pe teritoriul tarii, chiar daca ele sunt īn afara teritoriului tarii. Aceste nave si aeronave nu fac parte din teritoriul tarii, nu sunt o extindere a teritoriului, ci o extindere a legii penale īn cazul infractiunilor savārsite pe acestea.
Īn
schimb, fac parte din teritoriul Romāniei localurile misiunilor diplomatice
si consulare straine existente īn
Regula ubicuitatii (art. 143, Cod penal) - O infractiune se socoteste a fi comisa pe teritoriul tarii atunci cānd pe acel teritoriu ori pe o nava sau aeronava a avut loc actiunea ori s-a produs rezultatul. Aceasta regula are drept scop evitarea situatiei de nepedepsire, care ar decurge din deplasarea victimelor dintr-un stat īn altul.
a) 15315b19p ; Principiul personalitatii legii penale romāne
b) 15315b19p ; Principiul realitatii legii penale romāne
c) 15315b19p ; Principiul universalitatii legii penale romāne
Acest principiu este formulat de art. 4, cod penal si, potrivit acestuia, legea penala romāna se aplica infractiunilor savārsite īn afara teritoriului tarii de cetatenii romāni sau de persoanele apatride care īsi au domiciliul īn Romānia.
Īn ceea ce priveste calitatea (sfera) persoanelor, dispozitia din art. 4 este clara: cetatenii romāni si cei apatrizi, domiciliati īn Romānia. Potrivit dispozitiilor Constitutiei, apatrzii pot fi extradati fara nici o distinctie, dupa cum īsi au sau nu domiciliul īn Romānia. Acestia nu mai beneficiaza, īn strainatate, de protectia statului romān. Astfel, sfera persoanelor care intra sub incidenta legii penale romāne, īn baza principiului personalitatii, se restrānge la cetatenii romāni.
Potrivit OUG 112/30.08.2001 sunt incriminate faptele savārsite īn strainatate de cetatenii romāni sau de persoanele fara cetatenie, domiciliate īn Romānia. Potrivit art. 1 din OUG mentionata, intrarea sau iesirea dintr-un stat strain, prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savārsita de un cetatean romān sau de o persoana apatrida domiciliata īn Romānia, constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 3 luni la 2 ani.
Doctrina considera ca cetatenia trebuie sa existe īn momentul savārsirii infractiunii, dar ca este posibil aplicarea legii penale romāne īn baza principiului personalitatii si atunci cānd cetatenia a fost dobāndita dupa savārsirea infractiunii.
Sanctionarea unei persoane care nu ar avea cetatenie romāna la data infractiunii ar īnsemna stabilirea, īn mod retroactiv, a obligatiei de a respecta legea penala romāna īn sarcina unei persoane care la data comiterii infractunii nu avea nici o legatura cu statul nostru. Legea penala se poate, deci, aplica, doar daca la data comiterii infractiunii persoana care a comis-o avea cetatenie romāna.
Sanctionarea persoanei īn cauza se face potrivit dispozitiilor īnscrise īn tratatele si conventiile de asistenta juridica īn materie penala, īncheiate de Romānia cu alte state. Īn textele acestor tratate exista o clauza īn conformitate cu care, atunci cānd se refuza extradarea, statul solicitat (Ex. Romānia) are obligatia de a judeca īn conformitate cu legea nationala, infractiunea savārsita pe teritoriul celuilalt stat de catre persoana a carei extradare s-a refuzat.
De lege lata, el este incident indiferent de legile penale ale statului pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea. Doctrina sustine ca ar trebui conditionata aplicarea legii penale romāne īn baza acestui principiu de dubla incriminare. Legea penala ar trebui sa se aplice doar daca infractiunea este prevazuta si de legea penala a statului unde a fost comisa.
b) 15315b19p ; Principiul realitatii legii penale romāne
Elementul de legatura este valoarea īmpotriva careia se īndreapta infractiunea.
Potrivit art. 5, cod penal, legea penala romāna se aplica infractiunii savārsite īn afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain, īn cazul īn care infractiunea este īndreptata īmpotriva sigurantei statului romān ori īmpotriva vietii sau integritatii corporale a unui cetatean romān. Legea penala romāna se aplica īn acest caz, indiferent daca legea statului īn care a fost comisa infractiunea o prevede sau nu.
Deoarece este necesara o cooperare cu organele statului īn care a fost comisa infractiunea, punerea īn miscare a actiunii penale este conditionata de autorizatia prealabila a procurorului general al Parchetului de pe lānga Curtea Suprema de Justitie. Īn acest caz, nu este suficienta sesizarea din oficiu.
c) 15315b19p ; Principiul universalitatii legii penale romāne
Potrivit acestui principiu, legea penala romāna se aplica sanctiunii savārsite īn strainatate de cetateni straini, sub rezerva a doua conditii:
- 15315b19p ; 15315b19p ; Fapta sa fie incriminata atāt de legea penala romāna, cāt si de legea penala a statului unde a fost savārsita.
- 15315b19p ; 15315b19p ; Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul Romāniei.
Acest principiu este consacrat īn foarte putine legislatii, īntrucāt statele refuza sa īncarce autoritatea nationala cu cauze care nu au nici o legatura cu statul.
E greu de aplicat acest text, fiindca:
- 15315b19p ; 15315b19p ; Limiteaza competenta organelor de cercetare romāne la acele ipoteze īn care infractorul se afla benevol pe teritoriul statului nostru.
- 15315b19p ; 15315b19p ; Caracterul subsidiar fata de conventiile internationale privind extradarea.
Īn ipoteza īn care exista o cerere de extradare care vizeaza persoana īn cauza, autoritatile romāne vor da prioritate cererii de extradare, fara a refuza extradarea pe motiv ca ar avea competenta īn judecarea infractorului.
Art. 6 (2), cod penal prevede ca legea penala romāna poate fi aplicata infractiunilor savārsite īn afara teritoriului tarii de un cetatean strain, atunci cānd aceste infractiuni au fost comise īmpotriva intereselor statului romān ori īmpotriva intereselor unui cetatean romān. Īn cazul acestor fapte, legea penala romāna se aplica doar daca s-a obtinut extradarea persoanei īn cauza.
O persoana poate fi judecata doar pentru infractiunea pentru care a fost extradata. Aceasta dispozitie nu instituie o exceptie de la principiul extradarii, ci instituie o exceptie de la regimul aflarii benevole a infractorului pe teritoriul tarii noastre.
Īn materia aplicarii legii penale īn spatiu sunt incidente imunitatile de jurisdictie penala.
Imunitatea de jurisdictie penala
Constituie o exceptie de la aplicarea īn spatiu a legii penale romāne, indiferent de principiul care ar face incidenta aceasta lege. Se considera ca acestea sunt o exceptie de la principiul teritorialitatii, īnsa sfera e mult mai larga.
Aceste imunitati au caracter general, dar nu absolut. Ele au caracter general, pentru ca exclud īn toate situatiile aplicarea legii penale romāne, dar nu au caracter absolut, pentru ca nu exonereaza de raspundere persoana care a comis fapta. Īn baza conventiilor internationale, statul al carui cetatean este cel ce a comis infractiunea are obligatia de a-l trage la raspundere pentru fapta savārsita.
Categorii de functionari care beneficieaza de imunitate de jurisdictie penala:
a) 15315b19p ; agentii diplomatici si consulari acreditati īn Romānia
b) 15315b19p ; reprezentantii organizatiilor internationale aflate pe teritoriul tarii noastre
c) 15315b19p ; sefii statelor straine, membrii guvernelor straine, precum si alte categorii de functionari stabiliti prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate, atunci cānd se afla pe teritoriul Romāniei
d) 15315b19p ; personalul fortelor armate straine stationate sau aflate īn tranzit pe teritoriul statului romān cu acordul autoritatilor romāne
e) 15315b19p ; personalul navelor si aeronavelor militare straine precum si personalul navelor si aeronavelor utilizate īn scopuri guvernamentale
Aceste imunitati, legate de personalul navelor si aeronavelor, vizeaza atāt infractiunile savārsite la bordul lor, cāt si infractiunile savārsite de personalul acestora pe teritoriul Romāniei.
Spre deosebire de navele si aeronavele mai sus amintite, cele folosite īn scopuri comerciale nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie, atunci cānd sunt stationate īn porturi sau aeroporturi sau īn marea teritoriala. Īn schimb, navele comerciale aflate īn tranzit prin marea teritoriala beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala.
Legea penala romāna se va aplica infractiunilor savārsite la bordul acestor nave, īn urmatoarele situatii:
a) 15315b19p ; Cānd infractiunea a fost comisa de un cetatean romān sau fara cetatenie domiciliat īn Romānia.
b) 15315b19p ; Cānd infractiunea a fost īndreptata īmpotriva intereselor Romāniei sau īmpotriva unui cetatean romān sau a unei persoane rezidente pe teritoriul Romāniei.
c) 15315b19p ; Cānd infractiunea este de natura sa tulbure linistea si ordinea publica din tara sau marea teritoriala.
d) 15315b19p ; Cānd exercitarea jurisdictiei autoritatilor romāne este necesara pentru a pune capat unei activitati de trafic de stupefiante.
e) 15315b19p ; Cānd interventia autoritatilor romāne a fost ceruta īn scris de capitanul navei sau de un agent diplomatic sau consular al statului al carui pavilion īl abordeaza.
Categoria imunitatilor interne
- 15315b19p ; 15315b19p ; Imunitatea parlamentara
- 15315b19p ; 15315b19p ; Imunitatea sefului statului
(a se vedea curs constitutional)
|
