La baza edificiului european stau cele 3 tratate, ce īn limba franceza sunt denumite chiar "Traites originaires" (Tratate originare):
Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO)
Traratul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)
Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Tratatele au fost īncheiate pentru o perioada de timp nedeterminata, cu exceptia Tratatului stabilind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, īn vigoare doar pāna la 23 iulie 2002.
De-a lungul anilor, aceste tratate au fost modificate potrivit noilor acorduri intervenite īntre statele membre (ex. Tratatul de fuziune, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa), precum si potrivit acordurilor de asociere īncheiate cu statele ce au aderat pe parcurs.
Protocoalele anexate acestor tratate constituie de asemenea legislatie primara (ex. Statutul Curtii Europene de Justitie, Statutul Bancii Centrale Europene). Declaratiile si notele explicative atasate diverselor tratate nu sunt obligatorii pentru Statele Membre. Declaratiile comune pot fi folosite īnsa la interpretarea tratatelor.
Modificarile tratatelor ce formeaza surse primare ale dreptului comunitar sunt supuse adoptarii unanime de catre Statele Membre si aprobarii de catre parlamentele nationale (Art. 18 TUE).
Datorita diversitatii surselor ce constituie legislatia primara pot aparea unele contradictii sau incompatibilitati. Īn general, acestea se vor rezolva prin aplicarea principiilor incidente īn cazul conflictului de drept:
Īn caz de conflict, norma mai recenta are prioritate fata de cea mai veche.
Norma speciala are prioritate fata de norma generala.
|
