Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Libertatea de intrunire pasnica si libertatea de asociere

Drept


Libertatea de întrunire pasnica si libertatea de asociere



Popoarele din tarile Europei Centrale si de Est au provocat prabusirea regimurilor totalitare sub care traisera timp de multe decenii tocmai ca urmare a afirmarii acestor drepturi.

Astfel, pornind din Polonia, unde miscarea sindicala "Solidaritatea" a netezit drumul catre democratie, si ajungând în Albania, unde de 10310h722k monstratiile pasnice de strada au închis un capitol din istoria uneia dintre cele mai izolate tari din Europa, popoarele, prin actiunea lor colectiva, au reusit sa provoace schimbari fundamentale în viata lor.

În cadrul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi fac obiectul articolului 11. Potrivit pct. 1 al articolului amintit, "Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire pasnica si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale"

În contextul dispozitiilor art. 11, termenul de "întrunire" are în vedere întâlnirea oamenilor cu scopul de a schimba idei si opinii, în afara cadrului oficial pe care îl implica termenul de "asociatie". Într-un exemplu, în cazul Plattform "Ärzte für das Leben" contra Austria, din 1988, Curtea a hotarât ca statul are obligatia de a acorda protectie grupurilor care îsi exercita dreptul de întrunire pasnica. Speta era constituita în jurul unei manifestatii contra avorturilor, în timpul careia participantii au solicitat protectia politiei împotriva unei eventuale contrademonstratii.

Dupa cum se poate observa din articolul citat, libertatea de a forma sau de a adera la un sindicat constituie o componenta a libertatii de asociere. De asemenea, potrivit opiniei Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 11 protejeaza în mod egal si dreptul de nonafiliere la un sindicat. De exemplu, în cazul Young, James si Webster contra Marea Britanie, din 1981, Curtea a decis ca monopolul sindical al angajarilor, care îi obliga pe candidatii la un anume post sa devina membri ai sindicatului, pentru a-si pastra ulterior slujba, constituia o încalcare a Conventiei.

În strânsa legatura cu prevederile Conventiei se afla si articolul 5 al Cartei Sociale Europene[3], care garanteaza angajatilor cât si patronilor dreptul de a se organiza spre a-si putea proteja interesele economice si sociale. De exemplu, lucratorii se organizeaza de obicei, într-un sindicat. Exercitarea efectiva a dreptului la libertatea de asociere face necesara autorizarea sindicatelor de a participa la negocieri colective, de a tine întruniri si de a avea acces la locul de munca. Este, de asemenea, necesara protectia lucratorilor împotriva concedierilor pe motivul apartenentei lor la sindicat sau a activitatii sindicale. Comitetul Expertilor Independenti a socotit ca, la fel ca si Art. 11 al Conventiei, art. 5 al Cartei Sociale include si dreptul de nonafiliere la un sindicat.

Tot aici, se poate aminti si dreptul la negocieri colective, enuntat în art. 6 al Cartei[4]. Astfel, statele îsi asuma angajamentul de a favoriza consultarile paritare între lucratori si patroni, încheierea de contracte colective si folosirea procedurilor de conciliere si arbitraj. Articolul 6 mai prevede dreptul lucratorilor si al angajatilor de a întreprinde actiuni colective. Aceasta implica dreptul la greva, care pentru lucratori reprezinta mijlocul de exprimare cel mai puternic . Alte forme de actiuni colective ce pot fi initiate de lucratori sunt refuzul de a lucra ore suplimentare si greva japoneza. De asemenea, concedierea lucratorilor pe motivul participarii lor la greva constituie o încalcare a prevederilor Cartei .



Libertatea de asociere se aplica nu doar sindicatelor, ci si oricaror altor organizatii. De altfel, organizatiile non-guvernamentale (O.N.G.) nu ar putea sa-si desfasoare activitatea în mod eficient daca dreptul la asociere nu ar fi garantat[7].



A se vedea si, Augustin Fuerea, op. cit., p. 170.

Pct. 2 al art. 11 CEDO are urmatorul cuprins: "Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat".

A se vedea, art. 5 - "Dreptul sindical", din Carta Sociala Europeana, revizuita, în, Ioan Vida, op. cit., p. 389-390.

A se vedea, art. 6 - "Dreptul de negociere colectiva", din Carta Sociala Europeana, revizuita, în, Ioan Vida, op. cit., p. 390.

Carta Sociala Europeana a fost primul tratat de drept international care a recunoscut dreptul la greva.

Patronii pot riposta, de exemplu, prin închiderea fabricii.

Sub fostele regimuri totalitare din Europa Centrala si de Est, existau foarte putine O.N.G.-uri în functiune, însa, la ora actuala, când libertatea de asociere a fost reintrodusa în aceste tari, numarul lor a crescut. Consiliul Europei ofera ajutor acestor noi organizatii prin intermediul unor seminarii si ateliere consacrate rolului si modului de functionare al O.N.G.-urilor într-o societate democratica.




Document Info


Accesari: 7821
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )