MODALITĂŢILE DR DE PROPRIETATE
acea modalit juridica a dr de propriet care se caracterizeaza prin aceea ca dr de propriet apartine concomitent la 2 sau mai multe pers, care exercita în mod egal posesia, folosinta si dispozitia
poate avea ca ob B mobile sau imobile
titularii dr de propriet pot fi: pers fiz, pers jurid, statul si unit adm-terit în calit de titulari ai dr de propriet privata
propriet com pe cote-parti
o ob ramâne nefractionat în materialitatea sa
o dr de propr se fractioneaza pe cote parti aritm. ideale, egale sau inegale
o poate fi temporara sau fortata
propriet com în devalmasie
o dr de propr com apartine nefract tuturor titularilor devalmasi
o ob este form de B comune nefract în materialitatea lor
o poate rezulta din lege (B dobând în timpul casat) sau din conv. partilor
o lichidarea st de devalmasie: prin desfacerea casat, prin moartea unuia dintre soti sau prin partaj în timpul casat
o când rezulta din conv, desfacerea devalm are loc prin vointa partilor
o prin ef împartelii ea devine o copropr obisnuita
dr de propr apartine la cel putin 2 titulari = coproprietate
caracteristic copropr - dr este fractionat, dar sub aspect material B mobil sau imobil continua sa subziste
propriet com pe cote-parti exista între pers fiz, între pers jurid, între pers fiz si pers jurid, între pers fiz si stat sau unit adm-terit, ca titulari ai dr de propr privata
poate înceta oricând prin: partaj, pe cale amiabila sau prin intermediul inst judecat
se poate încheia o conv prin care copropr sa se mentina pe o per de 5 ani; dupa trecerea acestei per, conv poate fi reînnoita
daca copropr nu au stabilit durata st de indiviziune, oricare din copropr poate cere oricând iesirea din indiviziune
exista moduri generale si moduri specifice de dobând a dr de propr com pe cote-parti
cele mai frecvente moduri de dobândire sunt: succesiunea si conventiile
copropr are ca ob B indivizibile, dar poate avea ca ob si B divizibile
poate rezulta si din producerea unui B de catre mai multe pers
poate fi dobând prin: accesiune, uzucapiune si ocupatiune ~ cea mai frecventa este accesiunea imobiliara artificiala
alt mod de dobând ar putea fi transformarea propr com în devalm în propr com pe cote-parti astfel: NU se împart B comune, ci numai se stab cota parte a fiecarui sot si componenta masei B de împartit
dr de propr cuprinde în continutul sau atributele de posesie, folosinta si dispozitie
exercitarea acestui dr trebuie sa se faca în conformitate cu legea si regulile de convietuire sociala si potrivit scopului pt care a fost recunoscut acest drept
trebuie sa se asigure respect. reg juridic corespunz. fiecarei forme de propr ce se înfatis. pe cote-parti
exercitarea simultana si concurenta a atributelor ce alcat continutul dr de propr comuna trebuie sa se faca în concordanta cu legea, cu regulile de conviet sociala si cu respectarea dr si intereselor celorlalti titulari ai dr
abuzul de drept pp depasirea cadrului legal al exercit dr, a finalitatii social-ec a acestuia, cauzarea unui prejudiciu altei pers sau celorlalti copropr => oblig autorului de a repara prejudiciul cauzat
cel pagubit se poate adresa inst de judecata, dovedind caract abuziv al exercitarii dr si prejudiciul care i s-a cauzat
atributul folosintei = consta în dr copropr de a utiliza B comun în propriul lor interes, dobândi 525i818f nd în proprietate fructele si veniturile pe care le pot obtine din acel bun
fiecare copropr se poate folosi de B cu respect a 2 cond: de a NU schimba destinatia B si de a NU împiedica exercitiul concurent si simultan al atributului de folosinta al celorlalti coproprietari
copropr sunt îndreptatiti la fructele, veniturile si productele B comun, proportional cotelor-parti din dr de propr
daca B ce alcat ob dr de propr com pe cote-parti este folosit în exclusivit de catre un singur copropr sau numai un singur copropr îi culege fructele, ceilalti copropr sunt îndreptatiti de a solicita echivalentul lipsei de folosinta sau contraechivalentul fructelor, conform cotei lor parti, chiar înainte de partaj
copropriet pot consimti ca numai unul dintre ei sau chiar o pers straina de coproprietate sa exercite atributul de folosinta asupra B comun
exercitiul atributului de folosinta asupra B comun se poate face în mod simultan si concurent de catre toti copropr sau ei pot stabili prin consimt unanim un alt mod de exercitare a folosintei
atrib de folosinta se poate exercita si prin încasarea unei chirii asupra unui imobil, bun comun
daca B comun i-au fost aduse degradari sau i-a fost schimbata destinatia, oricare din copropr poate cere remedierea degradarilor aduse B comun, desfiintarea lucrarilor noi sau despagubiri fara a avea nevoie de consimt celorlalti sau de o împarteala prealabila a bunului
un copropr NU poate, fara consimt celorlalti copropr, sa aduca B comun transformari, renovari sau sa efectueze orice alt act material susceptibil a-i schimba destinatia, indif. de întinderea cotei sale parti
un copropr poate sa întreprinda, fara consimt celorlalti copropr, acte mat sau juridice de conservare a bunului; prin astfel de acte NU trebuie sa se altereze natura si destinatia B comun sau sa fie stânjenit exercitiul celorlalti copropr si nici sa li se provoace acestora vreun prejudiciu
actele de conservare pot fi întreprinse daca: exista un pericol iminent care ameninta pieirea B sau pierderea unui dr si actul savârsit sa necesite o cheltuiala minima în rap cu val B sau dr salvat
efectuarea actelor de administrare propriu-zise cu
privire
posesia = consta în stapânirea de fapt a unui B sub nume de proprietar
cuprinde un elem obiectiv consta în detinerea sau stapânirea bunului si un element subiectiv vointa proprietarului de a poseda pt el însusi
ceea ce deosebeste posesia, ca atribut al dr de propr de posesia st de fapt sau posesia exercit asupra unui B cu alt titlu decât acela de propr este existenta titlului de proprietate
coposesia = exercitarea simultana si concurenta a posesiei asupra unui B de catre mai multi proprietari
coposesia este manifestarea concreta a coproprietatii
titularii dr de propr com pe cote-parti exercita, în mod simultan si concurent, posesia asupra B sa bunurilor comune ce alcatuiesc ob dreptului lor
exista o pluralitate de posesii care se exercita asupra aceluiasi B comun, aceste posesiuni trebuind sa fie de aceeasi natura juridica
coposesiunea pp 2 elem constitutive: corpus si animus
o corpus = elem material care consta dintr-un ansamblu de acte de uz si folosinta corespunzatoare cotei-parti a fiecarui copropr
o animus = vointa copropr de a se comporta ca titulari ai dr de propr în limitele cotei lor parti
copropr exercita, de regula, împreuna atributul de posesie asupra B sau bunurilor comune, dar ei pot stabili si alt mod de exercitare a posesiei
în leg cu nat si caracterul posesiei exercitate de catre un singur copropr asupra B comun, s-au formulat 2 teorii: una conform careia posesia copropr ar fi precara, iar cealalta sustine ca posesia ar fi echivoca
efectele coposesiei:
o fiecare copropr are dr la partea din fructele B comun corespunzatoare cotei sale parti
când un coposesor a obt fructele industriale prin munca sa proprie, acestea îi apartin în exclusivitate, nefiind obligat sa le includa în masa partajabila
împotriva coposesorului care refuza sa aduca la masa partajabila fructele percepute, ceilalti coposesori au la îndemâna o act personala ce se prescrie în term gen de 3 ani
o fiecare copropr are dr de a-si apara coposesia pe calea act posesorii
o copropr dobândeste calit de pârât în cadrul act în revendicare introdusa de o terta pers ce pretinde ca este propr B comun ce se revendica
actele de dispoz asupra B comun sunt valabil încheiate numai cu consimt unanim al tuturor copropr
când actele de dispoz asupra B comun sunt încheiate de catre un singur copropr fara consimt celorlalti copropr, înstrainarea B poate avea loc, fie prin aducerea la cunostinta cumparatorului a calit de copropr a celui care înstraineaza, fie fara ca el sa cunoasca aceasta calitate
cumparatorul cunoaste calit de copropr a celui care înstraineaza
o cumparatorul dobândeste un dr de propr sub conditie
o daca B vândut cade, în mom împartelii, în lotul copropr vânzator, cond este reziliata si dr de propr al cumparatorului este considerat ca fiind pur si simplu de la data încheierii contr
o daca B vândut cade, în mom împartelii, în lotul altui copropr, cond nu se realizeaza si vânzarea se considera ca si când nu ar fi existat, fiind nula
o în ipoteza în care ceilalti copropr ratifica actul de dispoz efectuat de catre un singur copropr fara consimt lor, aceasta echivaleaza cu renunt fata de tertul cumparator la orice dr asupra B
cumparatorul nu cunoaste calit de copropr a celui care înstraineaza
o actele de înstrainare savârsite de un coproprietar privind bunul comun, fara a aduce la cunostinta cumparatorului calit de copropr, vor fi sanctionate cu nulit relativa pt eroare asupra ob sau pr ca vânzatorul este un proprietar aparent
o nulitatea poate fi invocata numai de catre cumparator si poate fi acoperita prin confirmare daca copropr vânzator devine propr deplin asupra B vândut
o vânzarea poate fi supusa ratificarii daca ceilalti copropr valideaza vânzarea în privinta cotelor lor parti din dr de propr
o pt a-si apara interesele lor, ceilalti copropr au mai multe posibilitati:
daca actul încheiat este lovit de nulit absoluta, ei pot cere anularea actului savârsit de un singur copropr
când se pretinde un dr bine individualizat, copropr au la îndemâna act în revendicare
copropr pot recurge si la act de împarteala daca cu aceasta ocazie B vândut cade în lotul copropr vânzator, cumparatorul este consid ca a fost proprietar exclusiv în mod retroactiv si deci vânzarea ramâne valabila
cota-parte = reprez masura în care dr de propr al fiecarui copropr se întinde asupra bunului comun
dr de dispoz al fiecarui copropr se limiteaza doar la dispoz juridica asupra cotei sale parti; ei NU pot dispune de soarta materiala a bunului, deoarece cota lor parte nu are un ob individualizat, determinat
dr de dispoz materiala asupra B comun apartine tuturor copropr si poate fi exercitat numai cu consimt unanim al tuturor copropr
fiecare copropr are dr sa faca acte de dispoz cu privire la cota sa parte fara consimt celorlalti copropr
oricare dintre copropr poate înstraina total sau partial dr sau de propr sub forma de cote-parti, dobânditorul substituindu-se în locul si în dr celui ce si-a înstrainat total sau partial cota sa parte
înstrainarea cotei-parti se poate realiza prin: a j cu titlu oneros, dar si prin a j cu titlu gratuit, prin acte între vii si prin acte juridice pt cauza de moarte
copropr este îndreptatit sa greveze cota sa parte cu dr reale
în concl, fiecare copropr poate face toate actele de dispozitie juridica ce sunt compatibile cu natura pur intelectuala a dr sau de propr, determinat sub forma de cota-parte
acea forma a propr comune care apartine nefractionat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect B comune nefractionate în materialitatea lor
poate lua nastere prin efectul legii si prin conventia partilor
nici unul dintre titulari NU are determinata o cota-parte ideala din dr de proprietate
coproprietarii NU pot dispune de cota lor parte
în cazul proprietatii comune în devalmasie a sotilor, actele de administrare, folosinta sau dispozitie vor putea fi încheiate de oricare sot, în virtutea mandatului tacit reciproc - cu exceptiile prevaz de lege
în cazul proprietatii comune în devalmasie dr de proprietate are un caracter intuitu personae
indiferent de modul de dobândire a B, daca acesta este obtinut în timpul casatoriei va deveni comun
B va deveni comun indif daca în actul de dobândire a fost trecut un singur sot sau ambii soti
B este comun si când a fost dobândit prin munca unuia sau ambilor soti
Bunul trebuie sa fie dobândit în timpul casatoriei
Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita
Sotii administreaza, folosesc si dispun împreuna de bunurile comune
Codul familiei reglementeaza o prezumtie de mandat tacit reciproc, conform caruia la încheierea actelor de catre unul dintre soti se considera ca a avut si consimt celuilalt
Prezumtia de mandat tacit reciproc opereaza pe toata durata casat si este relativa, putând fi rasturnata prin dovada contrarie
Daca sotii sunt despartiti în fapt, consimt NU mai poate fi presupus si trebuie dovedit
În cazul revendicarii unor B mobile, act va fi promovata si numai de un singur sot, deoarece se aplica regula mand tacit reciproc
Când ob act în revendicare îl formeaza un B imobil, prezumtia mentionata nu mai actioneaza si act va trebui introdusa de ambii soti
Un singur sot NU poate greva cu o servitute un teren care constituie bunul comun
În ceea ce priveste actele pt cauza de moarte, un sot poate dispune de partea sa din bunurile comune si fara consimt celuilalt sot
Prezumtia de mandat tacit reciproc NU se aplica în cazul actelor cu titlu gratuit între vii
Actul de înstrainare sau de grevare a imobilelor încheiate numai de catre un sot sunt lovite de nulit relativa
În timpul casat, împart bunurilor comune poate avea loc numai în urmat cazuri:
o La cererea oricaruia dintre soti, dar numai pt motive temeinice
o La cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti
o În cazul confiscarii averii unuia dintre soti
În cazul încetarii casat prin divort, împart bunurilor poate avea loc prin învoiala sotilor sau pe cale judiciara
Prin hot judecat, inst va hotarî cota fiecarui sot la dobândirea bunurilor comune
Dupa desfacerea casat, codevalmasia sotilor persista pâna în mom împart bunurilor ce o compun, dar administrarea, folosinta si dispozitia asupra bunurilor nu se mai pot exercita în cond C fam, ci în cond prevaz de dr comun si cu acordul ambilor fosti soti
Devalmasia se poate naste si din vointa partilor
o Exercitarea dr de proprietate se va face potrivit acordului dintre ele
o St de devalmasie va înceta fie pe cale amiabila, fie pe cale judiciara
În timpul devalmasiei, nefiind stabilite cotele partilor, una din parti NU va putea înstraina bunul, iar creditorii personali ai oricaruia dintre ele NU vor putea urmari bunurile comune
PRINCIPALELE ASEMĂNĂRI ÎNTRE PROPRIET COMUNĂ PE COTE-PĂRŢI sI PROPRIET COMUNĂ ÎN DEVĂLMĂsIE
Sunt modalitati ale dr de proprietate ce se caracteriz prin existenta mai multor titulari ai dr de proprietate
Titularii dr exercita simultan si concurent atributele ce alcatuiesc continutul juridic al dreptului lor
Dr proprietarilor se întind asupra întregului bun sau a tuturor bunurilor ce alcatuiesc ob dr de proprietate comuna
Încetarea dr de proprietate comuna are loc prin împarteala, care se face dupa aceleasi reguli în cazul ambelor forme de coproprietate
PRINCIPALELE DEOSEBIRI ÎNTRE PROPRIET COMUNĂ PE COTE-PĂRŢI sI PROPRIET COMUNĂ ÎN DEVĂLMĂsIE
Dr de propriet comuna pe cote-parti = C-P; Dr de propriet comuna în devalmasie = D
C-P proprietarii cunosc
întinderea dr de propr asupra bunului comun, întindere ce se stab sub forma
unei cote-parti.
o Ei nu cunosc însa partea materiala din bun sau din bunurile comune ce corespund întinderii dr lor de proprietate
D dr de propriet nefiind împartit pe cote determinate, proprietarii nu cunosc nici întinderea dr lor de propriet asupra bunurilor comune si nici bunurile în materialit. lor ce apartin fiec. în parte
C-P sub forma dr de propriet
comuna pe cote-parti ca modalitate a dr de proprietate se pot
înfatisa toate formele de proprietate existente în tara
noastra
D sub forma dr de propriet comuna în devalmasie se înfatiseaza numai dr de proprietate ce apartine pers fizice casatorite
C-P nasterea si
mentinerea raporturilor de proprietate pe cote-parti este
determinata de interese patrimoniale;
o leg. ce se stabilesc între proprietari sunt fara exceptie determinate de interese patrimoniale
D nasterea si existenta raporturilor ce se stab între titularii dr de proprietate comuna în devalmasie se bazeaza si sunt determinate de rel. de nat personala nepatrimoniale ce exista între ei
C-P fiecare proprietar
cunoaste cota sa parte din drept, poate dispune de dreptul sau prin
acte cu titlu gratuit sau oneros încheiate cu orice persoana.
o Pt înstrainarea sau grevarea cu sarcini reale a cotei sale parti NU are nevoie de consimt celorlalti proprietari cu care se afla în RJ de proprietate comune
D codevalmasii NU cunosc întinderea dr lor de proprietate asupra bunurilor comune. Dreptul lor nu este individualizat sub forma de cote parti.
o Ei NU pot dispune, prin acte între vii, de dr lor asupra bunurilor comune
C-P fiecare proprietar are dr
de a se folosi de bunul comun, însa numai în masura în care nu aduce
atingere folosintei concomitente a celorlalti proprietari si nu
schimba destinatia bunului comun
o Fiecare proprietar are obligatia de a contribui la suportarea cheltuielilor privind masurile de conservare a bunului proportional cu cota sa parte din dr de proprietate
o Acte de adm si
dispozitie privitoare
D proprietarii administreaza folosesc si dispun împreuna de B comune ce alcatuiesc ob dr lor, în baza prezumtiei de mandat tacit reciproc
o Prezumtia de mandat tacit reciproc opereaza numai în cazul înstrainarii B mobile si în masura în care cel ce este prezumat ca si-a dat consimt nu contesta acest mandat; exceptie fac B imobile
C-P împartirea B
comune are loc în baza cotelor-parti ce stabilesc întinderea dr
fiecarui proprietar din dr de proprietate; cotele-parti sunt
prestabilite
D în cazul împartirii B comune, întinderea dr de proprietate al fiecarui codevalmas se va stabili prin învoiala acestora sau pe cale judecatoreasca
o Împart bunurilor nu se face dupa cote-parti prestabilite, cunoscute anterior procesului de partaj
o Întinderea dr de proprietate se stab cu prilejul împartelii
C-P cota-parte a fiecarui
proprietar poate fi urmarita de creditorii acestuia
o Bunul comun privit în materialitatea sa nu poate fi urmarit de catre un creditor al unui singur coproprietar
D bunurile comune ale sotilor pot fi urmarite numai de acei creditori ale caror dr s-au nascut în legatura cu aceste bunuri
DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ
Dr reale rezultate din separarea atributelor componente ale dr de proprietate (posesia, folosinta si dispozitia) = dezmembraminte ale dr de proprietate
Dezmembr dr de propriet sunt: dr de uzufruct, dr de uz, dr de abitatie, dr de servitute, dr de superficie
UZUFRUCTUL = dr de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însusi proprietarul lor, dar cu îndatorirea de a le conserva substanta
Caracteristici:
o Uzufructul este un dr real care nu se confunda cu simpla folosinta
o Uzufructuarul are dr de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele
o Uzufructuarul nu se bucura de dr de dispozitie asupra bunului; acest dr îi ramâne proprietarului (nuda proprietate)
o Uzufructul comporta numai 2 elem: usus si fructus
o Uzufructul este un dr temporar prin esenta sa
Se stinge cel mai târziu la moartea uzufructuarului pers fiz
În cazul pers juridice uzufructul nu poate dura mai mult de 30 ani
B mobile sau imobile
B corporale si incorporale
B determinate uzufruct cu titlu particular
O universalitate sau o fractiune dintr-o universalitate uzufruct universal sau cu titlu universal
B neconsumptibile - uzufructuarul are oblig de a nu se atinge de subst lucrului
Când ob dr de uzufruct sunt B consumptibile, uzufructuarul are oblig de a restitui bunuri de aceeasi cant, calit si valoare cu cele primite = quasi-uzufruct
Uzufructul se poate dobândi: prin lege, prin vointa omului si prin uzucapiune
În legislatia noastra nu mai exista cazuri de uzufruct legal
Instituirea uzufructului prin vointa omului
o se poate face în 2 moduri:
Prin conventie intervenita între proprietar si uzufructuar
Prin testament
o Uzufructul constituit prin vointa omului poate fi pur si simplu, pe termen sau sub conditie
Uzufructul poate fi dobândit si prin uzucapiune, deoarece este susceptibil de posesie
Sa ceara predarea în folosinta a bunului are în acest scop o act reala echivalenta act în revendicare din materia proprietatii = act confesorie
Are si o act personala nascuta din contract, pt predarea B detinut de catre cealalta parte contractanta
Are dr de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele, fara sa se atinga de subst lucrului
Se poate folosi de lucru pt satisfacerea nevoilor personale; folosinta trebuie sa fie exercitata în aceleasi cond ca si de catre proprietar
Dr de a culege fructele implica distinctii
o Fructele nat si cele industriale
sunt dobând de catre uzufructuar numai pe masura în care le-a perceput
fructele neculese în mom când se deschide uzufructul sunt ale uzufructuarului
fructele neculese în mom când înceteaza uzufructul se cuvin proprietarului
o Fructele civile se socotesc dobândite zi cu zi
Uzufructuarul poate ceda beneficiul (emolumentul) dr sau de uzufruct
o Uzufructuarul ramâne în continuare titular al dr si raspunzator fata de nudul proprietar
o Cedarea însusi a dr de uzufruct NU este posibila
Uzufructuarul se bucura si de act posesorii pt apararea dr sau
OBLIGAŢIILE UZUFRUCTUARULUI
Înainte de intrarea în folosinta
o Oblig de a proceda la inventarierea mobilelor si la constatarea starii imobilelor
o Uzufructuarul trebuie sa gaseasca o cautiune
Cautiune = pers care se obliga, alaturi de uzufructuar, sa raspunda cu propria sa avere în caz de insolvabilitate a uzufructuarului
Nudul proprietar îl poate scuti pe uzufructuar de darea cautiunii
Este de asemenea scutit de cautiune vânzatorul sau donatorul bunului care si-a retinut la vânzare sau donatie uzufructul
În timpul exercitarii dr sau de uzufruct
o Sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar
o Oblig de a aduce la cunost. nudului propr. orice încalcari sau uzurpari ale dr acestuia din urma
o Oblig de a respecta si continua modul de folosire stabilit de proprietar
o Oblig de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului
Este vorba despre sarcinile cu caracter obisnuit
Sarcinile cu caracter extraordinar sunt suportate de catre nudul proprietar
DREPTURILE NUDULUI PROPRIETAR
Dr de a dispune de lucru, respectând atributele ce apartin uzufructuarului
o Nudul proprietar poate înstraina numai nuda proprietate
Dr de a beneficia de productele lucrului - uzufructuarul dobând numai fructele
Dr de a exercita toate act care intereseaza proprietatea asupra lucrului
OBLIGAŢIILE NUDULUI PROPRIETAR
Nudul proprietar NU are, de regula, nici o oblig pozitiva fata de uzufructuar
Exista 2 cazuri când o astfel de oblig exista
o Oblig de a garanta pe uzufructuar împotriva evictiunii în cazul în care oblig de garantie
deriva din nat uzufructului
este asumata prin actul constitutiv al uzufructului
în rest oblig nudului proprietar este neg., de a nu stânjeni exercitarea de catre uzufructuar a dr sale
sunt varietati ale dr de uzufruct
în ambele cazuri titularul dobândeste dr de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pt nevoile lui si ale familiei sale
deoseb dintre dr de uz si dr de abitatie consta în ob lor diferit: dr de abitatie are ca ob o casa de locuit
ambele dr se exercita, se dobândesc si se sting dupa regulile uzufructului
= dr real în virtutea caruia titularul sau se poate folosi de lucru si îi poate culege fructele numai pt nevoile sale si ale familiei sale
are un caract strict personal, neputând fi cedat sau închiriat sau ipotecat altcuiva
creditorii nu îl pot urmari pe uzuar
= un dr de uz având ca ob o casa de locuit
titularul poate în mod exceptional sa închirieze altcuiva o parte din casa, pe care nu o locuieste, fiindu-i de prisos
în afara exceptiei aratate, dr de abitatie nu poate fi cedat, nici închiriat
sotul supravietuitor are dr legal de abitatie asupra locuintei ce a apartinut sotului decedat, în urmat conditii
o casa de locuit sa faca parte din mostenire
o sotul supravietuitor sa nu aiba alta locuinta proprie
o dr i se recunoaste pâna la iesirea din indiviziune si în orice caz, cel putin un an de la decesul sotului sau
o dr de abitatie înceteaza, daca sotul supraviet se recasat înainte de iesirea din indiviziune
sotul supraviet NU va fi oblig sa dea cautiune pt dr de abitatie
dr de abitatie al sotului supraviet NU poate fi cedat sau închiriat în nici o masura
ceilalti comostenitori vor putea cere restrângerea dr de abitatie, daca locuinta nu este necesara în întregime; ei vor putea procura sotului supraviet locuinta în alta parte
exercitiul dr de abitatie trebuie sa se încadreze în normele gen care reglem folosinta locuintelor si normarea suprafetelor de locuit
DEF = o sarcina impusa asupra unui imobil pt uzul si utilitatea unui alt imobil având alt stapân
CARACTERISTICI
servitutea este un jus in re aliena - un dr asupra lucrului altuia
o servitutea comporta o restrângere a dr de proprietate
servitutea pp obligatoriu 2 B imobile ce apartin la 2 proprietari diferiti
o imobilul în folosul caruia apare servitutea = fond dominant
o imobilul asupra caruia exista sarcina servitutii = fond aservit (fond supus)
o cele 2 fonduri nu trebuie sa fie neaparat vecine
este totdeauna un dr imobiliar
o sunt susceptibile de servitute numai imobilele prin natura lor, NU si imobilelor prin destinatie si nici imobilelor prin ob la care se aplica, adica dr imobiliare
este întotdeauna un accesoriu al fondului
o NU poate fi despartita de fondul principal pt a forma un dr de sine statator
o NU poate fi înstrainata, urmarita sau ipotecata singura, independent de fondul principal
Servitutea este indivizibila - se datoreaza de întregul fond aservit si profita întregului fond dominant
Dupa ORIGINEA LOR sau MODUL LOR DE CONSTITUIRE
o Servituti naturale - se nasc din situatia lucrurilor
o Servituti legale - stabilite prin lege
o Servituti stabilite prin fapta omului - prin conventie, testament sau prescriptie achizitiva
Dupa OBIECTUL LOR
o Servituti pozitive - îndreptatesc pe proprietarul fondului dominant sa faca, în mod direct, acte de folosinta pe fondul aservit(servit de trecere, de a lua apa,etc)
o Servituti negative - impun proprietarului fondului aservit anumite restrictii sau chiar împiedicari în exercitiul dr sau(servit de a nu cladi pe terenul sau)
Alte clasificari
o Servituti urbane si rurale (dupa cum sunt stab în folosul unei cladiri sau unui teren)
o Servituti continue (= al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului; servit de apeduct, de scurgere a apelor) si necontinue (= au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitate; dr de trecere, de a lua apa, de a paste vitele)
o Servituti aparente (se recunosc prin anumite semne exterioare) si neaparente (nu au un semn exterior de existenta a lor)
În realitate acestea sunt servitutile veritabile, deci dezmembraminte ale dr de proprietate
Nr lor este nelimitat
Proprietarii pot stabili pe proprietatile lor sau în favoarea proprietatii lor, orice fel de servituti, cu cond ca acestea sa nu contravina ordinii publice, sociale si economice si regulilor de convietuire sociala
MODUL DE STABILIRE A SERVITUŢILOR PRIN FAPTA OMULUI
o Stabilirea prin titlu
Creata prin conventie (pe cale conventionala) sau testament
Se pot stabili NUMAI prin titlu: servitutile necontinue si neaparente (servit de trecere) si cele continue si neaparente (servit de a nu construi decât la o înaltime determinata)
o Stabilirea prin uzucapiune
Servitutile continue si aparente se pot dobândi prin tiltu sau prin uzucapiune de 30 de ani (posesia sa fie utila si fara vicii)
o Stabilirea prin destinatia proprietarului
Se naste atunci când proprietarul a 2 fonduri stabileste între ele o stare de fapt, care ar constitui o servitute daca aceste fonduri ar apartine unor pers diferite
Se pot naste NUMAI servituti continue si aparente
DR sI OBLIG PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT
De a face toate lucrarile trebuitoare pt a se servi de servitute si de a o pastra
o Aceste lucrari se fac pe chelt sa si nu a proprietarului fondului aservit
De a se folosi de servitute numai în conformitate cu titlul, fara a face în nici unul din fonduri vreo schimbare împovaratoare pt fondul aservit
DR sI OBLIG PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT
Daca are prin titlu stabilita oblig de a face unele cheltuieli pt folosirea si pastrarea servitutii, se poate scuti de aceasta sarcina abandonând fondul aservit în favoarea proprietarului fondului dominant
Nu poate face nimic pt a scadea sau îngreuna întrebuintarea servitutii
Daca servitutea a devenit prea împovaratoare sau îl împiedica sa faca unele reparatii folositoare, proprietarul fondului aservit îi poate oferi proprietarului fondului dominant un alt loc, ce ar avea aceeasi întrebuintare, si acesta din urma NU va putea refuza
Imposibilitatea materiala de a mai exercita servitutea (suspendarea servitutii)
Confuziunea - reunirea celor 2 fonduri în patrimoniul aceluiasi proprietar
Neuzul sau prescriptia achizitiva - se stinge dupa 30 ani de neîntrebuintare
Pieirea fondului aservit - se stinge prin lipsa ob
Renuntarea la servitute din partea titularului
Expirarea termenului când prin titlu s-a stabilit un termen pt servitute
Revocarea, rezolutiunea sau anularea dr celui ce a constituit servitutea sau a titlului constitutiv
= este un dr real care consta în dr de proprietate pe care-l are o pers denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe suprafata de teren care apartine unei alte pers, teren asupra caruia superficiarul capata un dr de folosinta
se suprapun 2 dr de proprietate apartinând la 2 proprietari deosebiti
o dr de proprietate al superficiarului asupra constructiilor, plantatiilor, lucrarilor
o dr proprietarului asupra terenului
dr de superficie constituie o derogare de la prevederea C civil conform careia constr, plant sau lucrarile de pe un teren sunt prezumate a fi construite de proprietarul terenului
CARACTERE
este un dr real imobiliar - poate avea ca ob numai constructii, plantatii, lucrari care sunt atasate de sol
el implica întotdeauna pe lânga proprietatea asupra ob mentionate si dr de folosinta asupra terenului pe care se afla acestea
o pt folosinta terenului, superficiarul poate fi obligat sa plateasca o indemnizatie, daca nu s-a convenit altfel
este un dr perpetuu - nu se stinge prin neîntrebuintare
NU poate fi facut sa înceteze pe calea iesirii din indiviziune
Este un dr imprescriptibil
Poate fi integral sau partial dupa cum priveste toate bunurile aflate pe un teren sau numai o parte din ele
CONSTITUIREA DR DE SUPERFICIE
Prin conventia partilor nu are ca ob înstrainarea terenului, deci nu trebuie încheiata în forma autentica
Prin legat superficia poate fi constituita de o pers care prin testament "desparte" dr de proprietate asupra constructiei sau plantatiei situata pe un anumit teren, instituind un legatar asupra terenului si un legatar asupra constructiei sau plantatiei
Uzucapiunea posesie utila si neviciata timp de 30 ani - mai greeu de întâlnit în practica
În temeiul legii dr de superficie se naste atunci când sotii construiesc împreuna pe terenul proprietate exclusiva a unuia dintre ei; sotul neproprietar are dr de superficie asupra terenului celuilalt sot
EXERCITAREA DR DE SUPERFICIE
Asupra constr, plant sau lucrarilor, superficiarul are dr de posesie, folosinta si dispozitie
Asupra terenului superficiarul are numai dr de folosinta
Daca superficiarul înstraineaza constr, plant sau lucrarea, el transmite si dr de folosinta asupra terenului =>dr de superficie este transmisibil pt orice act juridic
Dr de superficie poate fi grevat cu alte dezmembraminte cum ar fi: uzufructul, abitatia, servitutea sau cu alte sarcini reale
STINGEREA DR DE SUPERFICIE
Se stinge o data cu pieirea constr, plant sau lucrarii superficiarului
Prin desfiintarea actului de constituire
Prin confuziune
Prin exproprierea terenului pt cauza de utilitate publica
ACŢIUNEA ÎN REVENDICARE
Act în revendicare = act reala si petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia unui lucru cere recunoasterea dr sau si restituirea lucrului de la posesorul neproprietar la care acesta se gaseste
Prin act în revendicare se pot cere si despagubiri pt repararea prejudiciului cauzat - este o cerere subsidiara revendicarii, cu privire la care inst este obligata sa se pronunte
Poate avea ca ob B imobile si B mobile individual determinate
Este act proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar
Este o act petitorie - pune în discutie însasi existenta dr de propriet, care trebuie dovedit de reclamant
Este o act reala - se întemeiaza, însoteste si apara dr de propriet, care prin nat lui este un dr real, ce imprima act acelasi caracter real; proprietarul urmareste B în mâna oricui s-ar afla
Are ca scop restituirea bunului de catre cel care-l detine si recunoasterea dr de proprietate=> trebuie introdusa împotriva celui la care se afla lucrul
o Daca pârâtul declara ca nu poseda pt sine, ci pt altul si notifica numele persoanei pt care poseda poate cere scoaterea sa din proces si introducerea celui pt care poseda
Se bazeaza pe o pretentie de proprietate ce trebuie dovedita
Este imprescriptibila
IMPRESCRIPTIBILITATEA ACŢ ÎN REVENDICARE
desi act în revendicare este o act reala, ea nu este supusa termenului de prescriptie
act în revendicare poate fi paralizata daca posesorul actual al bunului va invoca dobândirea proprietatii prin uzucapiune
exceptii de la pr imprescriptibilitatii
o în cazul vânzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmaririi silite, acel bun nu va mai putea fi revendicat de catre cel ce se pretinde proprietar, daca au trecut 5 ani de la execut actului final al urmaririi silite, care este ordonanta de adjudecare
o în materia avulsiunii - term de prescriptie este de 1 an; proprietarul terenului care prin forta apelor a fost smuls si alipit la terenul apartinând altui proprietar îl va putea revendica de la acesta în termen de 1 an
Se poate exercita de catre titularul dr de propriet
Poate fi introdus numai împotriva pers care poseda B revendicat
Consecinte:
o Coproprietarul sau coindivizul NU poate introduce act împotriva celorlalti copartasi, pt ca el nu are dr exclusiv asupra partii ce i se cuvine; el poate exercita aceasta act dupa partaj, când devine proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bun
o Coproprietarul sau coindivizul NU poate introduce act împotriva tertilor decât cu acordul tuturor celorlalti coproprietari pt ca act are drept scop recun dr de propriet asupra bunului si readucerea lui în patrimoniul proprietarului si nu simpla recunoastere a dr de propriet asupra unei cote ideale nedeterminate în materialitatea sa
o Act în revendicare asupra unui B comun al sotilor se poate introduce de catre unul din soti, daca acesta priveste un B mobil, în temeiul prezumtiei mandatului tacit reciproc între soti. Act are nat unui act de conservare
Daca revendicare priveste un B imobil act trebuie introdusa de catre ambii soti, deoarece are caracterul unui act de dispozitie si prezumtia mandatului tacit înceteaza
C civil, doctrina si jurisprudenta
posesorul de buna-credinta al unui bun ce a iesit de sub stapânirea proprietarului cu voia sa beneficiaza de o prezumtie absoluta de proprietate; exercitarea act în revendicare asupra acelui bun este imposibila
pt celelalte ipoteze, revendicarea este posibila
revendicarea este influentata de faptul daca bunul a iesit de sub puterea proprietarului cu voia sau fara voia sa si daca pârâtul este de buna sau rea credinta sau daca este hot sau gasitor
regula înscrisa în art. 1909 alin.1 C civil - lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie necesara vreo scurgere de timp
aceasta dispoz confera posesiei mobiliare o forta probatorie deosebita în temeiul prezumtiei absolute de proprietate (iuris et de iure)
revendicarea B mobile devine imposibila, deoarece proprietarul neposesor nu poate face dovada dreptului sau
proprietarul NU poate sa revendice B de la posesorul neproprietar
COND CU PRIVIRE
dispoz art 1909 alin 1 se aplica numai B corporale care pot fi posedate
exceptie: se aplica si B incorporale, care pot fi ob al posesiei - tilturile la purtator
bunul mobil trebuie sa fie individual determinat
NU se aplica universalitatii de bunuri (succesiunea mobiliara) si nici fondului de comert (bun incorporal)
Tertul dobânditor de
buna-credinta NU poate invoca dispoz art 1909 alin
o Bunuri care fac parte din domeniul public
o Bunuri care sunt accesorii
o Bunuri mobile supuse înmatricularii
COND CU PRIVIRE
Tertul dobânditor cu buna-credinta intra în posesia bunului ca urmare a înstrainarii acestuia de catre un detentor precar în favoarea caruia adevaratul proprietar s-a desesizat în mod voluntar
În cazul unei desesizari involuntare, constând în pierderea sau furtul B, nu se aplica art 1909 alin 1, ci art 1909 alin 2
Detentorul precar NU poate invoca în favoarea sa dispoz art 1909 alin 1, deoarece el nu exercita o posesie reala si utila
COND CU PRIVIRE
Posesia sa fie reala (sa detina ambele elem: corpus si animus)
Posesia sa fie utila, neviciata (sa fie pasnica, continua, publica si neprecara)
Posesia sa fie de buna-credinta (adica sa fie si posesorul de buna-credinta)
o Buna-credinta trebuie sa existe în mom intrarii în posesie
o Proba bunei-credinte se face printr-o prezumtie relativa legela
o Tertul posesor nu trebuie sa dovedeasca nici buna sa credinta, nici existenta justului titlu
o Între proprietarul lucrului si tertul dobânditor de buna-credinta al acestuia se da preferinta ultimului
ART 1909 alin 2 - cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat, de la cel la care îl gaseste, acestuia ramânându-i posibilitatea de recurs împotriva celui de la care îl are
Conditii
o Tertul dobânditor de buna-credinta sa fi dobândit de la hot sau gasitor
o Bunul sa fi iesit din patrimoniul proprietarului fara voia lui, prin furt sau pierdere
Sunt asimilate furtului sau pierderii: acte de tâlharie, piraterie, pierderea din neglijenta sau forta majora
Nu se aplica în cazul: abuzului de încredere, înselaciunii, gestiunii frauduloase
Reclamantul trebuie sa faca dovada ca a fost proprietarul lucrului care a iesit din patrimoniul lui fara voia sa si ca bunul revendicat este identic cu cel pierdut sau furat
Termenul de 3 ani este un termen de decadere => NU este susceptibil de întrerupere sau suspendare
Daca act în revendicare nu este introdusa în acest termen, se pierde însusi dr de propr al revendicantului
REGULI SPECIALE APLICABILE ÎN MATERIA REVENDICĂRII LUCRURILOR PIERDUTE SAU FURATE
Proprietarul care revendica bunul de la posesorul nelegitim si a carui act a fost admisa, NU are oblig de a plati acestui posesor contravaloarea bunului revendicat
o Posesorul dispune de o act personala împotriva celui de la care si-a procurat bunul, pt a se despagubi
Proprietarul este obligat sa plateasca tertului dobânditor pretul pe care acesta l-a platit, daca tertul dobânditor a dobândit lucrul pierdut sau furat dintr-un loc public, unde se fac asemenea operatii în mod obisnuit si curent
o Proprietarul are în aceasta sit o act în despagubire contra hotului sau gasitorului
REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE
Posesorul de rea-credinta este cel care a cunoscut ca nu a dobândit de la adevaratul proprietar
Tot posesor de rea-credinta este si hotul si gasitorul
Acestia NU vor putea invoca prezumtia de proprietate => act în revendicare este pe deplin posibila
Term general de prescriptie în acest caz este de 30 ani
Doctrina si practica juridica este de parere ca act în revendicare mobiliara este imprescriptibila, pt ca proprietatea nu se stinge prin neuz
Restituirea lucrului, liber de orice sarcini si cu toate accesoriile sale
o Restituirea se face în natura sau în echivalent
Restituirea fructelor, de catre posesorul de rea-credinta
o Sunt supuse restituirii toate fructele lucrului percepute sau nepercepute, sau daca posesorul le-a consumat, valoarea lor
o Posesorul de buna-credinta este tinut a restitui fructele numai de la data introducerii act, când buna-credinta înceteaza
Restituirea de catre proprietar a cheltuielilor facute de posesorul pârât cu lucrul supus restituirii
o Sunt supuse restituirii: cheltuielile necesare (facute pt conservarea lucrului) si cheltuielile utile (care sporesc valoarea lucrului) numai în masura sporului de valoare realizat de lucru la mom restituirii
o Nu sunt supuse restituirii: cheltuielile voluptorii facute pt simpla placere a detentorului
În ceea ce priveste constructiile si plantatiile se aplica regulile de la materia accesiunii
= acel mod de dobândire în temeiul caruia proprietarul îsi apropie tot ce se uneste si se încorporeaza în lucrul sau
daca cele 2 lucruri apartin unor proprietari diferiti, titularul dr asupra lucrului mai important devine si titularul dr lucrului mai putin important
încorporarea = unirea lucrurilor a 2 proprietari diferiti a î despartirea lor sa nu mai fie posibila decât cu deteriorarea ambelor bunuri sau cu distrugerea totala sau partiala a unuia dintre ele
accesiunea poate fi: imobiliara si mobiliara
accesiunea imobiliara poate fi: naturala si artificiala
= modul de dobând în temeiul caruia proprietarul unui teren dobândeste imobilele încorporate terenului sau, prin act omului cu oblig de a plati valoarea materialelor si a muncii depuse
pp interventia omului
implica oblig proprietarului dobânditor de a despagubi pe cel împotriva caruia opereaza accesiunea
lucrul principal este terenul, iar proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei sau plantatiei
ACCESIUNEA CONSTRUCŢIILOR, PLANTAŢIILOR SAU LUCRĂRILOR FĂCUTE DE PROPRIETAR PE TERENUL SĂU, DAR CU MATERIALELE ALTUIA
devin proprietatea celui care este proprietarul terenului
proprietarul terenului este obligat sa plateasca valoarea materialelor de la data efectuarii constructiilor si daune-interese daca sunt întrunite cond raspunderii civile delictuale
proprietarul materialelor nu are dr sa le ridice
accesiunea se produce indif daca proprietarul terenului este de buna-credinta sau de rea-credinta
ACCESIUNEA CONSTRUCŢIILOR, PLANTAŢIILOR SAU LUCRĂRILOR FĂCUTE DE O PERSOANĂ CU MATERIALELE PROPRII PE TERENUL AFLAT ÎN PROPRIET ALTUIA
proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor realizate pe terenul sau, cu oblig de a-l despagubi pe constructor
despagubirea nu este necesara când constructorul este lasat sa foloseasca nestingherit constructia
tratamentul juridic al constructorului:
situatia constructorului de rea-credinta
o constructorul este de rea-credinta când cunoaste ca terenul apartine altuia si totusi face constructia, plantatia sau lucrarea
o proprietarul terenului are 2 posibilitati:
sa pastreze constr, plant, lucrarea, cu oblig de a plati constructorului val materialelor si pretul muncii fara a se lua în considerare sporirea valorii fondului ocazionata de lucrarile efectuate
sa-l oblige pe constructor sa-si ridice constructiile, pe cheltuiala sa, eventual cu oblig de a plati daune-interese pt prejudiciile suferite de proprietarul terenului; în aceasta sit este necesara obt în prealabil a autoriz de desfiint a constructiei, eliberata dupa caz de prefectura sau primarii
situatia constructorului de buna-credinta
o constructorul este de buna-credinta atunci când a executat constructia, plantatia sau lucrarea cu ferma dar eronata convingere ca este proprietarul terenului
o buna-credinta este întemeiata pe existenta unui titlu ale carui vicii nu-i sunt cunoscute
o buna-credinta trebuie sa existe în mom efectuarii lucrarilor
o proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al lucrarilor efectuate de constructorul de buna-credinta, fara a putea cere ridicarea acestora
o proprietarul este tinut sa-l despagubeasca pe constructor
sa plateasca constructorului o suma de bani egala cu valoarea materialelor si pretul muncii SAU
sa plateasca constructorului o suma de bani reprezentând sporul de valoare al fondului ca urmare a executarii constructiei, plant sau lucrarilor
accesiunea trebuie invocata de catre proprietarul terenului
dobândirea proprietatii are loc cu efect retroactiv, de la data încorporarii materialelor în sol
constructorul are un dr de creanta recunoscut si fondat pe pr îmbogatirii fara justa cauza
dr la creanta al constructorului privind restituirea cheltuielilor facute se prescrie în termenul general de prescriptie de 3 ani
termenul începe sa curga din mom în care proprietarul terenului invoca accesiunea
pâna la achitarea despagubirii, constructorul are un dr de retentie asupra constructiei efectuate pe terenul altuia
acest tip de accesiune nu se aplica în cazul reparatiilor sau îmbunatatirilor, care se solutioneaza dupa regulile de la cheltuielile necesare, utile si voluptorii
daca pretul lucrarilor este mare si proprietarul terenului nu poate plati, solutia este vinderea constructiei si a terenului, despagubirea urmând a se face din pretul obtinut
UZUCAPIUNEA ( PRESCRIPŢIA ACHIZITIVĂ)
este acel mod originar de dobând a proprietatii sau a altui dr real asupra unui bun imobil prin posedarea neîntrerupta a lucrului, în cond si termenul prevazut de lege
se justifica prin urmatoarele considerente:
o înlatura dificultatea si inconvenientele probei dr de proprietate
o transforma o stare aparenta îndelungata într-un raport juridic de proprietate cert si indiscutabil
o const o sanct indirecta îndreptata împotriva fostului proprietar, care prin pasivitate a dat dr altei pers sa se poarte ca un titular al dr real asupra lucrului sau
POSESIA UTILĂ - COND ESENŢIALĂ A UZUCAPIUNII
Posesia sa fie reala pp existenta ambelor elem structurale: corpus si animus în pers posesorului
Posesia sa fie utila sa fie continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar
o Posesia înceteaza sa mai fie utila când este afectata temporar sau perpetuu de vicii
Posesorul care invoca pe cale directa sau de exceptie uzucapiunea, trebuie sa faca dovada ca a exercitat o posesie utila si reala în termenul si cond legii
UZUCAPIUNEA DE 10 ANI PÂNĂ LA 20 DE ANI
Domeniu de aplicare
o Se aplica numai B imobile individual determinate
o NU poate fi invocata pt dobândirea universalitatii de bunuri, cum ar fi patrimoniul succesoral
o Poate servi si la dobând uzufructului
o Poate fi opusa actiunii în revendicare exercitata de proprietarul lui, dar nu poate fi opusa actiunii în petitiune de ereditate exercitata de adevaratul mostenitor
Conditii
o Sa existe o posesie utila asupra lucrului
o Posesia utila sa se întemeieze pe just titlu
o Posesia sa dureze de la 10 la 20 ani
o Posesia sa fie de buna-credinta
Justul titlu
o Este o cond specifica a uzucap de scurta durata
o Titlul trebuie sa provina de la un neproprietar
o Just titlu = orice act translativ de proprietate care, provenind de la un neproprietar, este lovit de nulitate relativa
o Pot constitui just titlu: Contr de vânz-cump, contr de schimb, contr de donatie, tranzactia, hot judecat de adjudecare a unui bun, hot judecat ce constata o conv translativa de proprietate între partile unui proces, titlul pro herede
o NU pot constitui just titlu: contr de locatiune, contr de depozit, contr de comodat, contr de partaj, hot judecat declarative de drepturi, certificatul de mostenitor
o Proba justului titlu revine celui ce invoca uzucapiunea
o Este necesar ca titlul sa existe în realitate si sa aiba o data certa; în caz contrar, el NU poate fi opus celui ce se considera proprietar
o Nu se cere îndeplinirea formalitatilor de publicitate
o Proba justului titlu se face dupa regulile dr comun
Buna-credinta
o O cond esentiala a uzucap de scurta durata
o consta în convingerea sincera a posesorului ca a dobândit bunul de la proprietarul acestuia
o trebuie sa existe în mom intrarii în posesie, fiind fara relevanta daca ulterior posesorul a aflat ca a dobândit de la un neproprietar
o posesorul beneficiaza de o prezumtie relativa de buna-credinta
termenul uzucap de scurta durata
o 10 ani - daca adevaratul proprietar locuieste în raza teritoriala a aceluiasi tribunal judetean unde se afla bunul
o 20 ani - daca proprietarul locuieste în raza de competenta a altui tribunal
o când adevaratul proprietar a locuit un timp în raza teritoriala a aceluiasi trib jud unde se afla bunul si un timp în raza teritoriala a altui tribunal jud, termenul se calc astfel:
o la nr anilor cât proprietarul a locuit în raza aceluiasi trb jud unde se afla situat imobilul se adauga un nr dublu de ani din ceea ce ramasese pâna la 10 ani de prezenta, cât el locuieste în raza de competenta a altui trib jud
o Termenul se calculeaza pe zile întregi
o Ziua = 24 ore (începe la ora zero si se încheie la miezul noptii urmatoare)
o Ziua în care începe posesia nu se ia în calcul
o Uzucap se consid împlinita dupa trecerea ultimei zile a termenului
prescriptia achizitiva trebuie sa fie neîntrerupta = sa curga fara incidente în pers aceluiasi posesor
acea modificare a cursului ei constând în înlaturarea prescriptiei scurse înainte de aparitia unei cauze întreruptive si începerea unei alte prescriptii achizitive
poate fi determ de cauze naturale sau civile
Întreruperea naturala
o Posesorul este si ramâne lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului, fie de catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana
o Lucrul este declarat imprescriptibil în urma transformarii legale a naturii sau destinatiei sale
Întreruperea civila
o Prin recunoasterea dr adevaratului proprietar, facuta de posesorul în folosul caruia curge prescriptia
o Prin cererea de chemare în judecata, facuta de adevaratul proprietar împotriva posesorului, daca aceasta a fost admisa
NU se produce daca s-a pronuntat încetarea procesului, s-a respins cererea de chemare în judecata sau de executare, daca cererea s-a perimat sau daca cel ce a facut-o a renuntat la ea
= acea modificare a cursului ei constând în oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie, pe timpul cât dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege, care îl pun pe titularul dr material la actiune în imposibilitatea de a actiona
NU înlatura timpul scurs anteriro cauzei de suspendare
Dupa încetarea suspendarii, prescriptia îsi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs înainte de suspendare
Se produce în urmatoarele cazuri
o Cât timp cel împotriva caruia curge prescriptia este împiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de întrerupere
o Cât timp cel ce se pretinde proprietar sau cel care invoca uzucap se afla în rândul fortelor armate române, iar acestea se afla pe picior de razboi
o Între parinti sau tutore si cel ce se afla sub ocrotirea lor, între curator si cei pe care îi reprezinta, între orice pers care adm bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt adm, prescriptia NU curge cât timp socotelile nu au fost date si aprobate
o Prescriptia NU curge împotriva celui lipsit de capacit de exercitiu, cât timp nu are cine sa îi încuviinteze actele
o Prescriptia nu curge între soti, în timpul casatoriei
Dobândirea de catre posesor a dr de proprietate asupra bunului posedat
o Acest efect se produce retroactiv, uzucapantul fiind considerat proprietarul bunului din mom intrarii în posesie
o Invocarea se poate face pe cale directa sau pe cale de exceptie opusa adevaratului proprietar care a intentat împotriva uzucapantului o act în revendicare
o Uzucapiunea NU poate fi invocata din oficiu, de catre inst de judecata, ci trebuie ceruta de cel interesat
Renuntarea la prescriptia achizitiva
o Uzucapantul poate renunta la beneficiul prescriptiei achizitive
o Renuntarea se poate face numai dupa împlinirea ei expres sau tacit, cu cond ca renuntatorul sa aiba capacit deplina de exercitiu
o Deoarece poate afecta interesele tertilor, renuntarea trebuie sa se faca cu conservarea drepturilor acestora
o Creditorii si orice alta pers interesata pot opune prescriptia câstigata, debitorului sau codebitorului sau ori proprietarului, chiar daca acel debitor, codebitor sau proprietar renunta la ea
|
