MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE
La fel ca alte drepturi patrimoniale, dreptul de proprietate poate fi
un drept pur si simplu sau afectat de modalitati.
Dreptul de proprietate este pur si simplu in situatia cand are ca
titular o singura persoana si a fost dobandit de catre proprietarul actual
in mod sigur si ireversibil, fara ca fiinta sa in patrimoniul acestuia sa
depinda de un eveniment sau de o imprejurare viitoare care ar putea sa-l
desfiinteze prin rezolutiune, revocare sau anulare.56
Dreptul de proprietate afectat de modalitati este definit ca fiind
acel drept de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri, care fie ca
apartine simultan la doua sau mai multe persoane, fie ca existenta lui
viitoare in patrimoniul titularului actual depinde de un eveniment sau o
imprejurare prevazuta de lege sau stabilita prin vointa omului. 57
Principalele modalitati sub care se poate prezenta proprietatea
sunt: proprietatea rezolubila, proprietatea anulabila; proprietatea comuna
si proprietate periodica.
Proprietatea rezolubila
Proprietatea este rezolubila in cazul in care transmiterea dreptului
de proprietate este afectata de o conditie rezolutorie.
Realizarea conditiei, astfel cum prevede art. 1019 Cod civil58, are
ca efect desfiintarea, in mod retroactiv, a dreptului de proprietate, iar
56 Liviu Pop, Liviu - Marius Harosa, Drept civil. Drepturile reale
principale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 182
57 Liviu Pop, Drept civil. Drepturile reale principale, Cluj-Napoca,
1994, p. 32
58 Potrivit art. 1019 Cod civil "Conditia rezolutorie este aceea care
supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert.
daca nu se indeplineste conditia, dobanditorul devine, retroactiv,
titularul dreptului de proprietate. Aceasta inseamna ca proprietatea
rezolubila presupune existenta a doi proprietari asupra bunului:
dobanditorul, proprietar sub conditie rezolutorie;
transmitatorul, proprietar sub conditie suspensiva.
Dreptul de proprietate al dobanditorului are un caracter provizo 656j93g riu,
existenta dreptului sau fiind amenintata de realizarea conditiei
rezolutorii, iar celalalt proprietar sub conditie suspensiva are posibilitatea
de a redeveni proprietarul bunului, in caz de realizare a conditiei. 59
Neindeplinirea sau indeplinirea conditiei determina transformarea
proprietatii rezolubile in proprietate pura si simpla, avand ca unic titular,
dupa caz, pe dobanditor sau pe transmitator60.
Proprietatea anulabila
Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate
care ia nastere prin dobandirea acestui drept in temeiul unui act
juridic translativ de proprietate afectat de o cauza de nulitate relativa. 61
Aceasta modalitate dureaza pana la consolidarea dreptului de
proprietate prin confirmare, tacita sau expresa, a actului anulabil sau
pana la desfiintarea actului translativ de proprietate ca urmare a actiunii
in anulare formulata de persoana interesata.
Actiunea in nulitate relativa este o actiune prescriptibila, supusa
termenelor generale de prescriptie.
Pana la acoperirea nulitatii relative prin confirmarea actului sau
expirarea termenului de prescriptie a actiunii, dreptul de proprietate al
dobanditorului nu este sigur. Astfel, dreptul poate fi desfiintat prin
admiterea actiunii in anulare, iar daca actiunea este respinsa, actul
juridic este confirmat sau se implineste termenul de prescriptie, dreptul
Ea nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a
restitui aceea ce a primit, in caz de neindeplinire a evenimentului prevazut prin
conditie."
59 Dumitru Lupulescu, op. cit., p. 57
60 Bogdan Dumitrache, Marian Nicolae, Romeo Popescu, op. cit., p. 138
61 Eugen Chelaru, op. cit., p. 110
dobanditorului se va consolida ireversibil, devenind un drept pur si
simplu. 62
Proprietatea comuna pe cote - parti
Notiunea si clasificarea
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti se defineste ca fiind
acel drept de proprietate al carui obiect este indiviz, din punct de vedere
material, insa divizat sub aspect ideal. Astfel, nici unul dintre titulari nu
are un drept exclusiv cu privire la o fractiune materiala din bunul
respectiv, insa detine o cota-parte ideala din dreptul de proprietate.
Proprietatea comuna pe cote- parti este de doua feluri:
proprietate comuna pe cote -parti obisnuita sau temporara;
proprietate comuna pe cote -parti fortata si perpetua.
Caracterele juridice
Coproprietatea prezinta doua caractere juridice esentiale:
1. nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei
fractiuni materiale din bun;
2. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote - parti
din dreptul de proprietate asupra bunului nedivizat din punct de vedere
material.
Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara
Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara este
acea specie de coproprietate care inceteaza printr-o modalitate specifica,
prin partaj.
Coproprietatea temporara se naste ca efect al deschiderii unei
succesiuni, atunci cand defunctul lasa mai multi mostenitori sau dintrun
contract translativ de proprietate avand mai multi dobanditori.
Titularii coproprietatii temporare pot fi persoane fizice sau
persoane juridice, inclusiv statul sau unitatile administrativ-teritoriale.
62 Liviu Pop, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, p. 129
5.3.3.1. Drepturile copartasilor cu privire la intregul bun
Din principiul potrivit caruia nici unul dintre coproprietari nu are
un drept exclusiv asupra unei fractiuni materiale din bun, decurge
regula unanimitatii, care impune existenta acordului de vointa al tuturor
copartasilor pentru efectuarea unui act avand ca obiect intregul bun.
Referitor la actele la actele pe care un copartas le poate efectua cu
privire la intregul bun, se distinge intre actele materiale si actele juridice.
Fiecare copartas poate efectua singur, fara acordul celorlalti
copartasi, acte materiale cu privire la intregul bun, cu respectarea
urmatoarelor conditii:
1. sa nu stanjeneasca folosinta bunului de catre ceilalti copartasi;
2. sa nu schimbe destinatia bunului sau modul de folosire al
acestuia.63
Referitor la dreptul copartasilor la fructele produse de bun, se
distinge intre fructele civile si fructele industriale, respectiv:
fructele civile se cuvin tuturor copartasilor, proportional cu cota -
parte din drept;
fructele industriale (a caror producere presupune munca
omului) se cuvin numai copartasului care a lucrat efectiv. Copartasul
care a stat in pasivitate va putea pretinde o cota-parte din fructele
industriale numai daca dovedeste ca a fost impiedicat sa participe la
producerea si culegerea fructelor.64
Dupa cum se cunoaste, in functie de importanta lor, actele juridice
sunt : acte de conservare, acte de administrare si acte de dispozitie65.
Actul juridic de conservare este acela prin care se urmareste
preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Sunt acte de
conservare: intreruperea unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci sau a
unui privilegiu, somatia.
Oricare dintre copartasi poate efectua singur, fara acordul si chiar
impotriva vointei celorlalti copartasi, acte de conservare.
63 Curtea de Apel Targu - Mures. Decizia civila nr. 1030/21.11.2002,
Ministerul Justitiei, Culegere de practica judiciara 2002, Editura All Beck,
Bucuresti, 2003, p. 12-13
64 Corneliu Birsan, Maria Gaita, Mona Maria Pivniceru, op. cit., p. 99
65 Gabriel Boroi, op. cit., p. 144 - 145
Actelor de conservare nu le este aplicabila regula unanimitatii.
Actul juridic de administrare este acel act juridic civil prin care se
urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau
patrimoniu. Sunt acte de administrare: culegerea fructelor, asigurarea
unui bun, locatiunea unui bun pe un termen de pana la 5 ani, deoarece
dupa acest termen, locatiunea devine un act de dispozitie.
In materia actelor de administrare se aplica regula unanimitatii, in
sensul ca ele implica consimtamantul tuturor copartasilor.
Actul juridic de dispozitie este acela care are ca rezultat iesirea din
patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. Sunt
acte de dispozitie: vanzarea, donatia, constituirea unui gaj, constituirea
unei ipoteci.
Actele de dispozitie se incheie cu consimtamantul tuturor
copartasilor, ceea ce inseamna ca aceste acte juridice sunt supuse regulii
unanimitatii.
Aceasta regula nu-si va gasi aplicarea in cazul actelor de
instrainare a intregului bun incheiate de un copartas, considerandu-se ca
in acest caz ne aflam in prezenta unui act incheiat sub conditie
rezolutorie, daca dobanditorul a cunoscut ca transmitatorul nu era
proprietarul exclusiv al bunului.
Soarta actului de instrainare va depinde de modul de solutionare a
partajului: daca bunul ce a format obiectul contractului de vanzare -
cumparare va fi atribuit in lotul copartasului vanzator, vanzarea se va
consolida retroactiv, daca bunul nu va fi atribuit in lotul sau, vanzarea se
va desfiinta retroactiv.66
5.3.3.2. Drepturile copartasilor cu privire la cota-parte ideala din dreptul
de proprietate
Fiecare copartas poate instraina si constitui garantii reale cu
privire la cota - parte ideala din dreptul de proprietate.
66 Liviu Pop, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Cordial
lex, Cluj - Napoca, 1995, p. 104;Curtea
de Apel
nr.1354/5.12.1997, in Curtea de Apel Iasi, Culegere de practica judiciara, Iasi,
1998, p. 13 -14
Daca actul de dispozitie este un contract de vanzare - cumparare
sau un contract de donatie, coproprietatea va continua cu noul copartas.
5.3.3.3. Obligatiile coproprietarilor
Coproprietarii sunt obligati, in raport cu cota - parte din dreptul
de proprietate, sa suporte cheltuielile si datoriile ocazionate de
intretinerea, conservarea si administrarea bunului comun. 67
5.3.3.4. Modurile de incetare a coproprietatii obisnuite sau temporare
Incetarea coproprietatii obisnuite sau temporare poate avea loc
prin urmatoarele moduri68:
- in cazul in care toate cotele - parti din dreptul de proprietate
sunt dobandite, prin acte juridice sau prin uzucapiune, de unul dintre
copartasi sau de o terta persoana;
- prin pieirea totala a bunului sau prin expropriere;
- prin imparteala sau partaj.
Prin imparteala sau partaj se intelege operatia juridica prin care
se pune capat starii de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca
bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote - parti sunt impartite
materialmente intre copartasi, fiecare dintre acestia devenind
proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau parti materiale din
bunurile dintre cele ce formau obiectul coproprietatii.69
In acest mod, dreptul indiviz este transformat intr-un drept
exclusiv asupra unei parti materiale dintr-un bun sau, dupa caz, asupra
intregului bun, daca este vorba de incetarea coproprietatii, respectiv
asupra unui bun din masa indiviza, daca se pune capat starii de
indiviziune.70
67 Liviu Pop, Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale, p. 138;
Ovidiu Ungureanu, Drepturi reale, Curs practic, Editura Rosetti, Bucuresti,
2001, p. 95
68 Eugeniu Safta - Romano, Dreptul de proprietate privata si publica in
Romania, Editura Graphyx,
Munteanu, op. cit., p. 186
69 Corneliu Birsan, op. cit., p. 177
70 Eugeniu Safta - Romano, op. cit., p. 119
Partajul este reglementat in art. 728 - 799 Cod civil si in art. 6731
- 67314 Cod de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/200071, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 219/200572.
Potrivit art. 728 alin. 1 Cod civil " nimeni nu poate fi obligat a
ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand imparteala
succesiunii, chiar cand ar exista conventii ori prohibitii contrarii."
Din dispozitiile art. 728 Cod civil rezulta ca actiunea de partaj este
imprescriptibila, ceea ce inseamna ca fiecare coproprietar poate intenta
actiunea de partaj indiferent de data la care a luat nastere coproprietatea.
Actiunea de partaj poate fi paralizata de un copartas sau de un tert,
daca aceste persoane au exercitat o posesie utila asupra intregului bun
imobil, timp de 30 de ani, cu excluderea celorlalti copartasi, prin
invocarea exceptiei dobandirii prin uzucapiune a proprietatii exclusive
asupra bunului supus partajului.73
Partajul este de doua feluri:
- partaj conventional sau voluntar;
- partaj judiciar.
Partajul conventional sau voluntar reprezinta acordul de vointa
exprimat de toti coproprietarii, in sensul incetarii proprietatii comune.
Pentru validitatea conventiei de partaj, art. 730 alin. 1 Cod civil,
impune si intrunirea urmatoarelor conditii:
- prezenta tuturor copartasilor;
- capacitatea deplina de exercitiu a tuturor copartasilor; daca un
copartas este minor sau pus sub interdictie, sub sanctiunea nulitatii
relative, este necesar acordul autoritatii tutelare.
71 O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei"
nr. 479/2.10.2000
72 Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura civila, publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei"
nr. 609/14.07.2005
73 Potrivit art. 729 Cod civil " diviziunea poate fi ceruta chiar cand unul
sau mai multi din erezi au posedat parti separate din succesiune, daca nu a fost
act de imparteala sau daca nu se poate opune prescriptia."
Partajul judiciar se realizeaza de catre instanta de judecata, care
poate sa adopte una din urmatoarele solutii:
partajarea in natura a bunului, atunci cand bunul este comod
partajabil in natura, astfel incat fiecarui copartas sa ii revina o cota parte
din bun proportional cu cota sa din dreptul de proprietate. Potrivit
art. 6739 Cod procedura civila, la formarea loturilor, instanta va tine
seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei - parti ce se
cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor,
domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte
de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul
coproprietarilor.
atribuirea bunului catre unul din copartasi cu obligarea
acestuia la plata echivalentului banesc al cotelor celorlalti copartasi,
echivalent numit sulta.
prin vanzarea bunului si impartirea pretului catre toti
copartasii, in raport de cota - parte din dreptul de proprietate. Atunci
cand niciuna dintre parti nu solicita atribuirea imobilului si isi disputa
valoarea lui, partajul se realizeaza prin vanzarea bunului la licitatie
publica, vanzare care se face prin intermediul executorului judecatoresc
sau de catre parti.
Evaluarea bunului se face prin acordul copartasilor, iar in caz de
neintelegere, instanta va dispune efectuarea unei expertize tehnice
avand ca obiectiv stabilirea valorii de circulatie a bunului, la data
pronuntarii hotararii judecatoresti.
In acest sens, in practica judiciara s-a retinut ca adevaratul pret
este valoarea de inlocuire, valoarea de circulatie pe piata libera la data
judecatii, si nu valoarea tehnica care cuprinde valoarea materialelor si
pretul muncii, temei al raspunderii constructorului potrivit art. 494 Cod
civil74.
Dupa abrogarea Legii nr. 603/1943 privind simplificarea
impartelilor judiciare, procedura partajului judiciar este reglementata si
se efectueaza in conditiile art. 6731 - 67314 Cod de procedura civila,
astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului
74 Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, Decizia nr. 1437/27.06.2002, in
Ministerul Justitiei, Culegere de practica judiciara 2002, Editura All Beck,
Bucuresti, 2003, p. 175
nr. 138/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 219/2005.
Potrivit art. 6734 Cod procedura civila, imparteala prin hotarare
asupra fondului este admisibila doar cand partile se invoiesc si se va lua
act de invoiala conform art. 271 - 273 Cod procedura civila. In lipsa
invoielii partilor, instanta de judecata este obligata sa stabileasca
bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se
cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe
care coproprietarii le au unii fata de altii, prin incheiere interlocutorie,
conform dispozitiilor art. 268 alin. 3 si 6735 Cod procedura civila.
Potrivit art. 786 Cod civil, partajul este un act juridic declarativ de
drepturi, ceea ce inseamna ca fiecare dintre fostii copartasi va deveni
retroactiv proprietar exclusiv al bunului ce i-a fost atribuit, din
momentul in care s-a nascut coproprietatea.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua poarta asupra
unui bun care, prin natura sa este folosit in mod permanent de doua sau
mai multe persoane, fara posibilitatea de a fi partajat.
Aceasta forma de proprietate comuna este fortata deoarece exista
si se mentine indiferent de vointa coproprietarilor si perpetua deoarece
scopul bunurilor care ii alcatuiesc obiectul este permanent.
Bunurile care alcatuiesc obiectul proprietatii comune fortate si
perpetue constituie accesoriul altor bunuri principale ce se afla in
proprietate exclusiva.76
Fiecare copartas poate poseda si utiliza bunul comun, fara a avea
nevoie de consimtamantul celorlalti coproprietari, cu respectarea a doua
conditii:
- sa nu aduca atingere drepturilor simultane si concurente, de
aceeasi natura, a celorlalti coproprietari;
75 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, op. cit., p. 190
76 Dumitru Lupulescu, op. cit., p. 76; Corneliu Birsan, op. cit., p. 180;
Liviu Pop, op. cit., p. 145
- sa exercite aceste atribute numai pentru utilizarea bunului
principal caruia ii este afectat bunul comun accesoriu, in acord cu
interesul celorlalti coproprietari.
In dreptul nostru civil sunt cunoscute patru cazuri de proprietate
comuna pe cote-parti fortata si perpetua:
1. coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu
mai multe etaje sau apartamente;
2. coproprietatea fortata asupra bunurilor comune necesare sau
utile pentru folosirea a doua imobile vecine;
3. coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune;
4. coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind
bunuri de familie.
5.3.4.1. Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu
mai multe etaje sau apartamente
Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai
multe etaje sau apartamente este reglementata prin urmatoarele acte
normative:
- Decretul - Lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte
construite din fondurile statului;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si
unele masuri pentru realizarea locuintelor, modificata si completata prin
Legea nr. 453/2001;
- Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor
economice si bugetare de stat;
- Regulamentul - cadru al asociatiilor de proprietari, Anexa 2 la
Legea nr. 114/1996 a locuintei, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si
functionarea asociatiilor de proprietari77, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 234/2002;
- Hotararea Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de
77 Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 544/1.09.2001
proprietari78, modificate si completate prin Hotararea Guvernului nr.
In intelesul art. 1 alin. 2 din Normele metodologice privind
organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, prin bloc de
locuinte - cladire - condominiu, se intelege o proprietate imobiliara din
care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente
sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta, iar restul,
proprietate comuna indiviza. Prin asimilare, poate fi definit condominiu
si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in
conditiile in care nu se poate delimita proprietatea comuna.
Din analiza dispozitiilor legale in aceasta materie, rezulta ca
obiectul acestei coproprietati este format din terenul pe care este
construita cladirea, curtea, fundatia, structura de rezistenta, acoperisul,
terasele, cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa
scarii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele, precum si
instalatiile cladirii, aflate in folosinta comuna.
In scopul reprezentarii si sustinerii intereselor comune ale
proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate in proprietate comuna
indiviza din cladirea ce alcatuieste un condominiu, proprietarii
locuintelor si ai spatiilor cu alta destinatie decat cea de locuinta se pot
constitui in asociatii de proprietari cu personalitate juridica.80
5.3.4.2. Coproprietatea fortata asupra lucrurilor comune necesare sau
utile pentru folosirea a doua imobile vecine
Coproprietatea fortata asupra lucrurilor comune necesare sau utile
pentru folosirea a doua imobile vecine are ca obiect potecile, drumurile,
fantanile, izvoarele; bunuri aflate pe linia despartitoare dintre doua
imobile care au proprietari diferiti.
78 Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 311/8.05.2003
79 Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 863/4.12.2003
80 Adina Nicolae, Marian Nicolae, Asociatiile de proprietari, in
"Dreptul" nr. 271998, p. 17 si urm.
5.3.4.3. Coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune
Coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune este
reglementata in art. 590 -609 Cod civil.
Sunt despartituri comune:
- zidul comun;
- santul comun;
- gardul comun.
5.3.4.4. Coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind
bunuri de familie
Coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri
de familie priveste acele bunuri care sunt menite sa serveasca intregului
grup de persoane formand familia: mormintele, scrisorile, hartiile si
titlurile de familie, tablourile de familie.81
Proprietatea comuna in devalmasie
Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a dreptului de
proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai nu au
determinata cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor
bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunul apartinand deopotriva
tuturor coproprietarilor.82
Legislatia actuala reglementeaza un singur caz de devalmasie,
respectiv dreptul de proprietate devalmasa al sotilor asupra bunurilor
dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei.
Potrivit art. 30 alin. 1 Codul familiei, bunurile dobandite in timpul
casatoriei, de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri
comune ale sotilor.
Titularii dreptului de proprietate comuna in devalmasie
administreaza, folosesc si dispun impreuna de bunurile comune,
conform dispozitiilor art. 35 alin. 2 Codul familiei prin care s-a instituit
un mandat tacit reciproc intre soti, ceea ce inseamna ca atunci cand unul
81 Ioan Adam, op. cit., p. 492
82 Dumitru Lupulescu, op. cit., p. 85; Liviu Pop, op. cit., p. 152; Corneliu
Birsan, op. cit., p. 188; Ioan Adam, op. cit., p. 494
dintre ei exercita atributele dreptului de proprietate (posesia, folosinta,
dispozitia) asupra bunurilor comune, se presupune ca ele actioneaza atat
in nume propriu, cat si ca reprezentant al celuilalt sot.
Potrivit art. 35 alin. 2 Codul familiei nici unul dintre soti nu poate
instraina sau greva un bun imobil, fara consimtamantul expres al
celuilalt sot.
Proprietatea comuna in devalmasie inceteaza:
Prin desfacerea sau incetarea casatoriei83 conform art. 37 Codul
familiei (casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti; declararea
judecatoreasca a mortii unuia dintre soti; recasatorirea sotului celui ce
fusese declarat mort, iar desfiintarea casatoriei se face prin divort). La
desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit
invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor
comune, va hotari instanta de judecata (art. 36 alin. 1 Codul familiei).
2. Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau
numai o parte din ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in
timpul casatoriei (art. 36 alin. 2 Codul familiei).
Prin decizia nr. VIII/21.12.2000, pronuntata de Curtea Suprema
de Justitie - Sectiile Unite84, s-a decis ca indiferent de valoarea masei
partajabile, competenta de a solutiona cererile avand ca obiect
partajarea bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei,
revine judecatoriei, atat in cazul in care aceste cereri au fost formulate
concomitent cu actiunea principala de desfacere a casatoriei, cat si
atunci cand sunt formulate separat.
Proprietatea periodica
Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a
dreptului de proprietate in cadrul careia fiecare titular exercita in nume
propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de proprietate pe
perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale
83 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti,
1996, p. 199;
Sigma, Bucuresti, 2000, p. 27; Alexandru Bacaci, Viorica Dumitrache, Codruta
Hangeanu, Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 108
84 Publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 84/19.02.2001
regulate, presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice
sau juridice, inclusiv statul, intre care nu exista nici un raport juridic.85
Proprietatea periodica, ca o noua modalitate juridica a dreptului
de proprietate, a aparut in dreptul nostru pe la jumatatea deceniului
trecut, cand Regia Autonoma "Loteria Nationala" a creat un nou tip de
loz in plic, "Vila de Aur", in sistemul time sharing.86
Acest sistem constituie in persoana celui care castiga un drept de
proprietate imobiliara pentru o saptamana pe an avand ca obiect un
apartament de trei camere, mobilat si dotat cu aparatura electronica si
electrocasnica, situat intr-o vila din Poiana Soarelui (Brasov).
Titularul dreptului de proprietate exercita, in mod exclusiv, timp
de 7 zile pe an atributele dreptului de proprietate si tot pentru aceeasi
perioada poate sa transmita dreptul sau prin acte de vanzare sau
locatiune si chiar acte pentru cauza de moarte.
85 Teodor Simbrian, Proprietatea in sistem"time sharing" - proprietate
periodica - o noua modalitate a dreptului de proprietate?, in "Dreptul" nr.
5/1997, p. 35
86 Corneliu Birsan, op. cit., p. 195; Ioan Adam, op. cit., p. 203
|
