MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

1. Proprietate anulabila
2. Proprietate rezolubila
3. Proprietate comuna

Proprietatea anulabila

Reprezinta acel drept de proprietate care a fost transmis 828j94i printr-un act juridic lovit de nulitate si dureaza: de la data incheierii actului, pana la:

1. – confirmare
2. – solutionarea actiunii in nulitate
3. – implinirea termenului de prescriptie

Proprietate rezolubila

Este dreptul de proprietate ce izvoraste dintr-un act afectat de o conditie rezolubila si dureaza: de la data incheierii actului, pana la:

1. – implinirea conditiei
2. – data la care este sigura neindeplinirea conditiei

Proprietate comuna

Poate fi:

1. pe cote-parti
2. in devalmasie.

Proprietatea comuna pe cote parti:

Obiectul sau este nedivizat sub aspect material, fiind divizat doar sub aspect ideal, intrucat oricare dintre co-proprietari are doar o cota-parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate.

Co-proprietatea poate fi:

1. – obisnuita si temporara (indiviziune) – este acea proprietate comuna care poate inceta prin partaj
2. – fortata (obligatorie) si perpetua (cazul bijuteriilor de familie, de exemplu) – partajul nu este posibil. Este acea forma de proprietate comuna care nu este susceptibila de partaj si dureaza atat timp cat dureaza cauza

Izvoare ale co-proprietatii pe cote-parti:

izvorul indiviziunii:

o             transmisiunea succesorala: presupune cel putin doi mostenitori

o             co-achizitia

Titulari ai dreptului de proprietate comuna pot fi: orice persoana fizica/juridica, inclusiv statul si unitatile administrativ teritoriale.

Dreptul co-proprietarilor cu privire la intregul bun: nu detin o portiune sau o cota din acel bun privit in materialitatea lui ci doar o cota-parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Ca regula, pentru actele referitoare la bunul aflat in co-proprietate, este nevoie de acordul tuturor co-proprietarilor = regula unanimitatii. De asemenea, actele materiale (folosinta curenta) trebuie sa nu schimbe destinatia bunului si sa nu impiedice folosirea bunului de catre ceilalti co-proprietari.

Actele juridice de conservare pot fi facute de oricare dintre co-proprietari fara a avea nevoie de acordul celorlalti, intrucat acestea sunt intotdeauna profitabile pentru titularii dreptului de proprietate.

In cazul actelor de administrare (actele efectuate pentru punerea in valoare a bunului), se aplica regula unanimitatii, deoarece nu sunt intotdeauna profitabile sau utile pentru toti.

Actele de dispozitie: nu se poate schimba destinatia bunului.

Co-proprietatii i se poate pune capat printr-o actiune de partaj.