MODURILE DE TRANSMITERE A OBLIGAŢIILOR
12.1. Cesiunea de creanta
12.1.1.Definitie si reglementare
Cesiunea de creanta este contractul prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane.[1]
Cu alte cuvinte, cesiunea de creanta este o conventie īncheiata īntre cedent (cel care transmite creanta) si cesionar (cel care dobāndeste creanta) prin care primul substituie īn locul sau pe al doilea, acesta devenind noul creditor al debitorului (numit debitor cedat).
Cesiunea de creanta este reglementata de art. 1391 - 1398 si art. 1402 - 1404 Cod civil, īn materia vānzarii, dar creantele pot fi cesionate si prin contract de schimb sau contract de donatie.
12.1.2. Conditiile cesiunii de creanta
Cesiunea de creanta trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:
toate conditiile de validitate ale unui contract referitoare la consimtamānt, obiect, capacitate si cauza;
contractul de cesiune este un contract consensual, cu exceptia cazului cānd reprezinta o donatie si trebuie sa se īncheie īn forma autentica;
pentru īncheierea sa valabila nu se cere consimtamāntul debitorului;
īn principiu, orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni, cu exceptia creantelor incesibile (de exemplu, pensia de īntretinere);
pentru opozabilitatea fata de terti, cesiunea trebuie sa fie notificata debitorului sau sa fie acceptata de debitor printr-un act īn forma autentica.
12.1.3. Efectele cesiunii de creanta
12.1.3.1. Efectele cesiunii de creanta īntre parti
Ca efect al cesiunii de creanta, īntre parti, creanta trece īn patrimoniul cesionarului, care ,prin transfer, devine creditor īn locul cedentului.
Daca cesiunea s-a facut printr-un contract cu titlu oneros, indiferent de pretul pe care l-a platit, cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creantei.
Aceeasi va fi solutia si īn cazul īn care cesiunea de creanta s-a produs printr-un contract cu titlu gratuit.
12.1.3.2. Efectele cesiunii de creanta fata de terti
Īn materia cesiunii de creanta sunt terti:
debitorul cedat;
cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante;
creditorii cedentului.
Fata de terti, cesiunea de creanta īsi produce efectele numai de la data notificarii sau a acceptarii cesiunii de catre debitor.
Īn consecinta, pāna la momentul notificarii sau acceptarii, debitorul cedat poate plati īn mod valabil cedentului.
Īn situatia īn care exista mai multi cesionari, acela care īl notifica primul pe debitorul cedat, sau obtine din partea acestuia acceptarea cesiunii printr-un īnscris autentic, va deveni tert fata de ceilalti cesionari.
Prin cesiunea de creanta, creditorii cedentului pierd un element al gajului general pe care īl au asupra patrimoniului acestuia, mai ales atunci cānd cesiunea este cu titlu gratuit.
12.2. Subrogatia īn drepturile creditorului prin plata creantei
12.2.1. Definitie
Subrogatia este acel mod de transmitere a obligatiilor care consta īn īnlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care, platind datoria debitorului, devine creditor ale acestuia din urma, dobāndind toate drepturile creditorului platit.[2]
12.2.2. Reglementare
Codul civil a prevazut īn art. 1106 - 1109 posibilitatea ca o plata sa se faca si prin subrogare (īnlocuire), caz īn care toate drepturile creditorului vor trece asupra celui care plateste (solvens), care era tert fata de raportul initial dintre creditor si debitor.[3]
12.2.3. Felurile subrogatiei
Īn functie de izvorul sau, subrogatia poate fi:
subrogatie legala;
subrogatie conventionala, care poate fi de doua feluri:
subrogatie conventionala consimtita de creditor;
subrogatie conventionala consimtita de debitor.
12.2.3.1. Subrogatia legala
Subrogatia legala opereaza prin efectul legii, fara a fi necesar acordul de vointa al partilor, īn acele situatii prevazute de Codul civil si īn materie de asigurare.
Potrivit art. 1108 Cod civil, subrogatia legala exista īn urmatoarele cazuri:[4]
a) īn folosul celui care , fiind el īnsusi creditor al aceluiasi debitor, plateste altui creditor ce are preferinta. De exemplu, un creditor chirografar plateste unui creditor ipotecar si se subroga īn drepturile acestuia;
b) īn folosul celui care, dobāndind un imobil ipotecat, plateste creditorul ipotecar, cu intentia de a evita urmarirea silita a bunului;
c) īn folosul celui care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes sa o plateasca. Sunt obligati īmpreuna cu altul: codebitorii solidari, codebitorii obligatiilor indivizibile si fidejusorii īntre ei.
d) īn folosul mostenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar si plateste din patrimoniul sau un creditor al mostenirii.
Conform art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile īn Romānia, la asigurarile de bunuri si de raspundere civila, asiguratorul este subrogat īn toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, īn limitele indemnizatiei platite.[5]
12.2.3.2. Subrogatia conventionala
a) Subrogatia consimtita de creditor
Subrogatia consimtita de creditor se realizeaza prin acordul de vointa realizat, īn mod expres, īntre creditor si tertul care plateste datoria debitorului.
Aceasta forma de subrogatie este reglementata de art. 1107 pct. 1 Cod civil si prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:
pentru a opera nu se cere consimtamāntul debitorului ci doar al creditorului initial;
trebuie sa se produca concomitent cu plata;
trebuie sa fie expresa;
chitanta sa aiba data certa.
b) Subrogatia consimtita de debitor
Subrogatia consimtita de debitor se realizeaza prin acordul de vointa intervenit īntre debitor si un tert, de la care debitorul de īmprumuta pentru a plati creditorului, subrogānd tertul īmprumutator īn drepturile creditorului initial.
Aceasta forma de subrogatie este reglementata de art. 1107 pct. 2 Cod civil si prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:
este un act juridic solemn, ceea ce īnseamna ca atāt contractul de īmprumut cāt si chitanta de plata a datoriei trebuie sa se īncheie īn forma autentica;
īn actul de īmprumut trebuie sa se mentioneze expres suma care se īmprumuta pentru plata datoriei;
īn chitanta de plata a datoriei sa se precizeze ca aceasta s-a platit cu suma īmprumutata;
aceasta subrogatie nu presupune consimtamāntul creditorului;
daca creditorul refuza plata, debitorul are la īndemāna oferta reala urmata de consemnatiune.
12.2.4. Efectele subrogatiei
Indiferent de izvorul sau, efectul principal al subrogatiei este acela ca subrogatul dobāndeste toate drepturile creditorului platit, precum si garantiile creantei si poate sa exercite toate drepturile si actiunile īmpotriva debitorului.
Īmpotriva debitorului tertul poate sa intenteze si actiuni proprii īn temeiul contractului de mandat, gestiunii de afaceri sau īmbogatirii fara justa cauza.
Subrogatia opereaza numai īn masura platii efectuate, iar īn caz de plata partiala va opera proportional cu suma plaatita.
|
