Modalitati, forme si procedee de spalare a banilor murdari

Modalitati, forme si procedee de spalare a banilor murdari

2.1 Tranzactii suspecte:

2.1.1În domeniul bancar

2.1.1.1 Tranzactii în numerar:

a)      Depunerile în numerar neobisnuit de mari, facute de catre o persoana sau o societate ale carei afaceri aparente ar fi necesitat, în mod normal folosirea de cecuri si alte instrumente;

b)      Cresteri substantiale ale depunerilor în numerar ale oricarei persoane sau companii, fara o cauza aparenta în special daca astfel de depuneri sunt ulterior transferate într-o perioada scurta si au o destinatie care de obicei, nu poate fi asociata clientului;

c)      Clientii care fac depuneri în numerar prin intermediul a numeroase formulare de depuneri astfel încât fiecare depunere nu prezinta o valoare aparte, dar su 14214n1313o ma totala a depunerilor este importanta.

d)      Conturile companiei în care atât depunerile, cât si retragerile sunt efectuate în numerar, mai degraba prin formele de debitare sau creditare asociate de cele mai multe ori, operatiunilor comerciale (cecuri, scrisori de credit).

e)      Clientii care, în mod constant platesc în numerar, direct sau prin depunere pentru a acoperi cererile de trate bancare, transferuri de bani sau alte instrumente monetare usor comercializabile si negociabile;

f)        Clientii care cauta sa schimbe cantitati mari de bancnote cu valoare nominala mica în cele cu valoare nominala mare;

g)      Sucursalele care efectueaza mai multe tranzactii în numerar decât în mod obisnuit;

h)      Schimburi valutare frecvente în numerar;

i)        Clientii ale caror depuneri contin bancnote sau instrumente false;

j)        Clienti care efectueaza operatiuni de transfer cu sume mari de bani din strainatate cu instructiuni pentru plata în numerar;

Mari depuneri de bani, utilizându-se seifurile de noapte, în felul acesta evitându-se contactul direct cu institutia bancara. Cumpararea sau vânzarea de valuta, în cantitati considerabile, cu plata în numerar, desi clientul are deschis cont la institutia bancara.

Conturi bancare:

a)      Clientii bancii "firme de trustee" care doresc sa mentina mai multe conturi de administrare sau ale clientilor lor;

b)      Clientii care au conturi numeroase si le administreaza în numerar, pe fiecare în parte, în conditiile în care totalul depunerilor este mare;

c)      Orice persoana fizica sau juridica ale carei cont practic nu indica activitati personale sau corporative contul fiind folosit pentru primirea sau achitarea de sume mari, fara un scop evident, sau fara sa aiba legatura cu contul titularului sau cu afacerile sale (exemplu: o crestere considerabila a rulajului unui cont):

d)      Retinerea în furnizarea informatiilor ce se vor în mod obisnuit la deschiderea unui cont, furnizarea de informatii minime sau fictive ori, în cazul deschiderii unui cont, furnizarea de informatii a caror verificare este dificila sau costisitoare pentru institutia bancara:

e)      Clientii care par sa aiba conturi deschise la mai multe banci din aceeasi localitate mai ales atunci când banca are cunostinta de un proces regulat de consolidare a acestor conturi înainte de formularea unei solicitari de fonduri:

f)        Armonizarea platilor cu alimentarile în numerar din aceeasi ti sau ziua anterioara:

g)      Plata efectuata, de regula catre o terta persoana prin cecuri andorate în favoarea clientului;

h)      Retrageri ale unor sume mari, în numerar, dintr-un cont inactiv anterior, sau dintr-un cont care tocmai a fost alimentat din strainatate cu un credit mare, neasteptat;

i)        Clientii care, împreuna si simultan folosesc diferiti casieri pentru a efectua tranzactii de valori mari în numerar sau în valuta;

j)        O mai mare utilizare a facilitatilor de depunere în cutia de valoare (seifuri). Folosirea de colete sigilate, depuse si retrase;

k)      Reprezentantii companiilor ereite , contactul cu sucursala. Cresteri importante ale depunerilor în numerar sau ale instrumentelor negociabile, efectuate de o firma sau companie de "trustee" utilizându-se conturile de administrare (custodie, în special daca depunerile sunt prompt transferate între. Conturile altei companii client si costurile de administrare, custodie;

a)      Clientii care refuza sa furnizeze informatii ce , în conditii normale, ar face clientul eligibil pentru a primi un credit sau pentru a beneficia de alte servicii bancare considerate valoroase.

b)      Clientii care nu acorda atentie conturilor ce ofera conditii mai avantajoase.

c)      O insuficienta folosire a facilitatilor bancare obisnuit (exemplu evitarea facilitatilor oferite de rate mari ale dobânzilor pentru solduri mari)

d)      Numarul mare de persoane fizice care efectueaza plati în acelasi cont fara o explicatie potrivita;

2.1.1.2 Tranzactii legate de plasamentul de capital

a)      Cumpararea de titluri de valoare pentru a fi pastrate în custodie sigura de catre institutia bancara, (catre institutia bancara), în situatia în care aceasta nu pare a ne potrivi cu standardul obisnuit al clientului;

b)      Operatiunile de depunere, împrumut "back to back" cu sucursalele sau filialele ale institutiilor straine, în zone cunoscute cu trafic de droguri;

c)      Solicitari ale clientilor pentru servicii de administrare a investitiilor (fie valuta, fie titluri de valoare) atunci când suma de fonduri este neclara sau nu corespunde standardului obisnuit al clientului.

d)      Decontari în numerar mai mari sau neobisnuite pentru tranzactiile efectuate cu titluri de valoare;

e)      Cumpararea sau vânzarea de titluri de valoare fara un scop distinct sau în conditii ce par neobisnuite;

Operatiuni bancare, plati internationale

a)     Client introdus printr-o sucursala straina, filiala sau alta banca, ce-si are sediul în tari în care productia si traficul de droguri pot fi foarte raspândite;

b)      Folosirea scrisorilor de credit si a altor instrumente de plata pentru miscarea banilor între tari, atunci când un asemenea comert nu este potrivit cu afacerile obisnuite ale clientului;

c)      Clientii care, periodic, transfera sau primesc sume mari din/în tari asociate în mod obisnuit cu producerea, prelucrarea sau comercializarea de droguri (tari "paradis fiscal" ) tranzactii ce nu pot fi clar identificate ca "bona fide" (inclusiv tranzactiilor telegrafice)

d)      Cererea de solduri mari, nepotrivite cu randamentul cunoscut al afacerilor clientului si care sunt transferate "ulterior", în conturi din strainatate

e)      Neexplicate virari electronice de fonduri, efectuate de catre clienti în baze interne sau externe sau virari fara trecerea fondurilor printr-un cont;

f)        Frecventele solicitari de cecuri de calatorie, cambii în valuta, fiecare transfer fiind sub limita la care se cere raportarea în tara de emitere;

g)      Clientii care vizibil nu acorda atentie avantajelor ce ofera conditii mai avantajoase;

2.1.1.4 Salariatii si agentii altor persoane fizice si juridice

a)     Schimbari în caracteristica stilului de viata al salariatului/functionarului (de exemplu, stil de viata îmbelsugat);

b)     Schimbari în performantele salariatului sau agentului (vânzatorul, comis- voiajorul care vinde produse în numerar, are o crestere a performante remarcabila sau neasteptata);

c)     Orice tranzactie cu un agent, atunci când identitatea ultimului beneficiar sau omologului în afacere nu este aratata, contrar procedurii normale, în mod neasteptat;

2.1.1.5 Împrumuturi asigurate si neasigurate

a)    Clientii care restituie împrumuturi-problema, în mod neasteptat;

b)   Cererile de obtinere a unui împrumut în baza activelor tinute sub control de catre institutie sau o terta persoana, atunci când originea activelor sunt potrivite cu pozitia/rangul clientului;

c)    Cererea unui client, adresata unei intitutii bancare pentru a asigura sau avantaja resurse financiare, atunci când sursa contributiei financiare a clientului la o afacere nu este clara si mai ales când proprietatea/averea este implicata;

d)   Clienti care, în mod neasteptat, platesc partial sau în întregime, o ipoteca sau un alt împrumut, într-un mod nepotrivit cu capacitatea lor de câstig sau cu activele;

2.1.2 În domeniul investitiilor

Exemplele au fost structurate în jurul operatiunilor de baza din domeniul investitiilor cm ar fi vânzari si afaceri, decontari.

2.1.2.1 Personalul care se ocupa de vânzari si afaceri în domeniul investitiilor

Desi clientii vechi pot spala bani printr-o activitate investitionala, este mult mai probabil ca un client nou sa folosesca unul sau mai multe conturi numai pentru o scurta perioada, si sa utilizeze nume false si societati fictive. Investitia poate fi directa printr-o firma specializata, sau indireacta, printr-un intermediar care nu pune prea multe întrebari dificile în special într-o jurisdictie în care nu este legiferata spalarea banilor, iar reglementarile nu sunt riguros aplicate.

Situatiile urmatoare vor da nastere, de regula unor cercetai aditionale

a)      Un client pentru care verificarea identitatii se dovedeste dificila si care are retineri la furnizarea detaliilor;

b)      Un client, personalitate juridica sau custode, atunci când exista dificultati si întârzieri în obtinerea de copii ale documentelor contabile si actelor de constituire;

c)     Un client care nu are un motiv evident sa foloseasca serviciile firmei (de exemplu clienti cu adresele la distanta care ar putea gasi acelasi srviciu mai aproape de sediile lor clienti ale caror solicitari nu se încadreaza în tipul de activitati specifice firmei careia I se adreseaza,solicitarile putând fi rezolvate mai usor, în alta parte)

d)    Un investitor introdus de o banca straina afiliata sau un alt investitor, ambii (investitorul introdus si cel care îl introduce) fiind din tari în care producerea sau traficul de droguri predomina

2.1.2.2 Intermediari

Exista multe motive legitime pentru care un client sa foloseasca intermediari. Totusi, folosirea mai multor intermediari în tranzactie sporeste opacitatea si în functie de destinatia contului pastreaza anonimatul celui care l-a deschis. De asemenea, exista un numar de motive legitime pentru a face afaceri prin intermediari, pe baza unui cont identificat printr-un numar, totusi acesta este, de asemnea, o tactica utila care poate fi folosita de cei care spala bani, pentru a întârzia, ascunde sau evita detectarea. Orice utilizare a unui intermediar în tranzactie, fara a fi aparent necesara, trebuie sa prilejuiasca o cercetare suplimentara.

2.1.2.3 Modele de afaceri si tranzactii anormale

Scopul celui care spala bani este sa introduca cât mai multe straturi posibile.

Aceasta înseamna ca banii vor trece prin mai multe surse si pe la mai multe persoane fizice sau juridice. Conturile clientului, aparent legale si înfiintarea mai de mult, pot fi utilizate la splalarea inerenta a banilor, ca o favoare pe care titularului contului ce acorda, sau datorita exercitarii unei presiuni ilegale asupra acestuia.

2.1.2.4 Modele de afaceri

a)       Mai multe tranzactii cu titlul de valoare, prin mai multe jurisdictii;

b)      Tranzactii care nu se potrivesc cu activitatea obisnuita a investitorului, cu pietele financiare în care acesta este activ si cu domeniul în care el opereza;

c)       Cumpararea sau vânzarea unui titlu de valoare fara scop bine determinat sau în conditii care par neobisnuite (schimburi comerciale excesive, la cererea si în contul clientului, menite sa duca la cresterea comisioanelor brokerului)

d)      Titluri cu sau fara o valoare mare de piata achizitionate cu respectivele venituri;

e)       Titluri la purtator, detinute în afara unui sistem de custodie cunoscut;

2.1.2.5 Tranzactii anormale

a)       Mai multe tranzactii de valoare mica, cu acelasi titlu de valoare si cu acelasi partener, fiecare fiind achizitionata în numerar si apoi vânduta într-o unica tranzactie, câstigul fiind depus într-un cont diferit de cel initial;

b)      Orice tranzactie în care natura, marimea sau frecventa par neobisnuite (de exemplu întreruperea ambalarii marfii înainte de încarcare finala înregistrându-se astfel o pierdere, rezilierea contractului dupa efectuarea platii, cu restituirea sumei, prin cec, unei terte persoane);

c)       Transfer de titluri de purtator catre terte persoane care aparent nu au legatura;

d)      Tranzactii care nu respecta practica obisnuita pe piata de care sunt legate (exemplu referitor la frecventa si marimea pietei sau la preturile din afara pietei respective);

2.1.2.6 Decontari

2.1.2.6.1 Plati

Cei care spala bani vor avea la dispozitie adesea, sume importante de bani si vor folosi o diversitatea de sume. Platile în numerar printr-un I.F.A., nu pot fi suspectate ,totusi decontarile în numerar la o mare societate de valori mobiliare de obicei vor oferi motive pentru o cercetare suplimentara

Exemple de plati neobisnuite pot fi urmatoarele:

a)      Mai multe tranzactii cu acelasi partener, în cantitati mici, pentru acelasi titlu de valoare, fiecare cantitate fiind cumparata în numerar si apoi vânduta printr-o singura tranzactie;

b)      Decontarea unei tranzactii mari în numerar

c)      Plata prin cec sau transfer catre o terta persoana, atunci când exista o diferenta între detinatorul contului, cel cae semneaza si potentialul investitor trebuie sa prilejuiasca cercetari suplimentare.

2.1.2.6.2 Livrari

Titluri de valoare la purtator, detinute în afara uni sistem de custodie recunoscut sunt instrumente portabile si anonime ce pot servi foarte bine scopurilor celi care spala bani. Prezenta lor în decontari au ca garantie trebuie, deci, întotdeauna sa duca la cercetari, dupa cum ar trebui sa duca si urmatoarele;

a)Decontarea facuta prin titluri de valoare la purtator, din afara unui sistem de componensare recunosct în exterior;

b)scrisori de alocare de noi emisiuni în numele unor persoane, altele decât clientul;

2.1.2.6.3 Dispozitii

Asa cum s-a afirmat anterior, scopul celor care spala bani este sa ia bani "murdari" si sa ii transforme în bani "curati", ce pot fi cheltuiti sau sa plateasca pentru continuarea expedierilor de droguri.

Multi dintre cei aflati la originea unei activitati frauduloase vor cauta sa scoata banii din jurisdictia în care acestia au fost primiti pentru ca ei sa ajunga la unele elemente ciminale carora le sunt destinati în final, într-o maniara ce nu poate fi urmarita usor.

Urmatoarele situatii trebuie, sa dea nastere unor cercetari suplimentare:

a)      plata catre o terta persoana care aparent nu are nici o legatura cu investitorul;

b)      decontarea fie prin înregistrarea, fie prin livrare de titluri de valoare, catre o terta persoana nef'verificata;

c)      instrumente anormale de decontare, inclusiv plata catre terti aparent nu au legatura.

2.1.3 În domeniul asigurarilor

2.1.3.1 Brokeraj si vânzari

2.1.3.1.1 Afaceri noi:

a)      Un client cu responsabilitati ierarhice, pentru care verificarea identitatii se dovedeste a fi neobisnuit de dificila, sau care este evaziv ori retinut în furnizarea de detalii complete.

b)      Un client persoana juridica sau custode, atunci când exista dificultati si amânari în obtinerea de copii ale documentelor contabile sau ale altor acte de constituire;

c)      Un client care nu are un motiv evident sa foloseasca serviciile firmei (de exemplu clienti cu adresele la distanta care ar putea gasi acelasi srviciu mai aproape de sediile lor clienti ale caror solicitari nu se încadreaza în tipul de activitati specifice firmei careia I se adreseaza,solicitarile putând fi rezolvate mai usor, în alta parte)

d)      Un investitor introdus de catre un broker din strainatate afiliat, sau alt intermediar stunci când ambii "sunt din tari în care productia sau traficul de droguri predomina;

e)      Orice tranzactie în care asiguratul este necunoscut (reasigurarea contractuala obligatorie afaceri introduse de autoritatile de reglementare în acest domeniu).

2.1.3.1.2 Tranzactii anormale;

a)      Propuneri ale unui intermediar, care nu corespund cu activitatea normala;

b)      Propuneri care nu corespund cerintelor obisnuite ale asiguratorului, pietelor în care asiguratul sau intermediarul este activ sau alte activitati pe care asiguratul o desfasoara.

c)      Anularea prematura a politelor, cu restituirea primei, fara un scop bine determinat sau în conditii care par neobisnuite;

d)      Mai multe polite încheiate de catre acelasi asigurator/intermediar, pentru sume mici, si apoi anulate în acelasi timp, restituirea primei efectuându-se într-un cont diferit de cel initial;

e)      Orice tranzactie în care natura, marimea sau frecventa par neobisnuite (de exemplu premanura reziliere sau anulare, în special atunci când banii au fost transferati si/sau cecul de restituire este pentru o terta persoana;

f)        Tranzactii care nu corespund practicii obisnuite de pe piata de care sunt legate (marimea sau categoria afacerilor);

g)      Alte tranzactii legate de tranzactia în cauza care pot fi destinate sa ascunda bani si sa-i converteasca în alte forme, sau sa le dea alte destinatii sau beneficiari.

h)      Dorinta de a plati prime la riscuri mari cu probabilitate regulata de solicitare a daunelor;

2.1.3.1.3 Decontari

a)      Mai multe polite obtinute de catre acelasi asigurat, pentru prime mici, fiecare cumparata în numerar si apoi anulata, curestituirea primei catre o terta persoana

b)      Plata, mare sau neobisnuita, a unor prime ori decontarea tranzactiei în numerer;

c)      Virarea unei sume mai mari decât cea necesara pentru plata primei, cu solicitarea de restituire a diferentei catre o terta persoana;

d)      Plata prin cecul unei terte persoane sau prin transfer de bani atunci când exista o diferenta între destinatarul contului, senmnatarul si potentialul asigurat;

2.1.3.1.4 Dispozitii

a)      Plata daunelor catre o terta persoana fara nici o legatura aparenta cu investitoul;

b)      Actiuni anormale de decontare, inclusiv plati catre terti care nu au legatura sau efectuate în alte tari în care nu se stie ca asiguratul opereaza;

2.1.3.1.5 Despagubiri si reasigurari

a)      Probabilitatea ridicata de producerea a riscului având drept rezultat plata unor daune importante cu prima mare, corespunzatoare;

b)      Daune platite unor persoane altele decât asiguratul;

c)      Daune care par legitime, apar cu o regularitate anormala;

d)      Solicitari de despagubiri mici si regulate în limita primei;

e)      Reasigurari contractuale obligatorii, cu incidenta mare asupra despagubirilor mici;

f)        Despagubiri frecvente din reasigurarea , plati unor terte persoane din strainatate;

g)      Scurta schimbare a dreptului de proprietate asupra politelor sau transferul de polite, chiar înainte de producerea riscului;

h)      Ratele daune sunt anormale pentru natura si categoria de risc stabilite de catre autoritatile abilitate;