Modurile de dobandire a cetateniei romane
Modurile de dobandire si pierdere ale cetateniei sunt expres si limitativ prevazute de lege. Ele pot fi de drept si prin efectul unui act juridic. In cazul dobandirii, pierderea cetateniei putandu-se produce numai prin efectul unui act juridic.
Unica modalitate de drept de dobandire a cetateniei romane este cea reglementata de articolul 5 din legea dobandirii cetateniei r 919b120j omane ca efect al nasterii. Astfel potrivit articolului 5 din legea 21/1991 copii nascuti pe teritoriul romaniei, din parinti cetateni romani, sunr cetateni romani. De asemenea si cei care s-au nascut pe teritoriul statului roman cu toate ca doar unul dintre parinti este cetatean roman, sau chiar daca s-au nascut in strainatate insa cel putin unu dintre parinti este cetatean roman. Copilul nascut pe teritoriul statului roman a carui parinti nu se cunosc este considerat cetatean roman pana la proba contrarie. Este prezumat ca din moment ce copilul a fost gasit pe teritoriul statului nostru, cel putin unu dintre parintii sai este cetatean roman. Este totusi o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata prin orice mijloc de dovada. Stabilirea filiatiei fata de cel putin unu dintre parinti determina efectele in ceea ce priveste cetatenia copilului in raport cu cetatenia parintilor, daca acesta nu a implinit inca varsta de 18 ani. In situatia in care i s-a stabilit filiatia doar fata de unu dintre parinti, copilul va urma cetatenia parintelui, astfel daca parintele raspectiv are cetatenia romana copilul va pastra cetatenia, iar daca are cetatenie straina copilul va pierde cetatenia romana. La fel se intampla si daca se cunosc ambii parinti; in cazul in care cel putin unu dintre ei are cetatenie romana copilul va pastra cetatenia romana altfel el o va pierde. In astfel de cazuri cetatenia romana se pierde la data stabilirii filiatiei copilului.
Se poate dobandi cetatenia romana prin efectul unui act juridic prin adoptie - act de dreptul familiei.Adoptia este actul juridic in temeiul caruia in interesul adoptatului si in afara filiatiei lui firesti iau nastere raporturi de rudenie intre cel adoptat si adoptatorii sai, similare cu cele rezultate dintr-o filiatie fireasca.
Cetatenia romana se dobandeste, de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie,prin adoptie, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
.adoptatorii sa fie cetateni romani sau in cazul in care se adopta un copil de catre o singura persoana aceeasta sa aiba cetatenie romana;
.adoptatul sa fie minor adica sa nu fi implinit varsta de 18 ani(art.6 al 1 si 3 din lege).
Īn cazul īn care numai unul dintre adoptatori este cetatean romān, cetatenia adoptatului va fi cea stabilita prin acordul adoptatorilor, iar daca adoptatorii nu cad de acord, cetatenia adoptatului va fi stabilita de instanta competenta sa īncuviinteze adoptia īn functie de interesele minorului. Daca minorul a īmplinit vārsta de 14 ani, este necesar consimtamāntul acestuia.
Incuvintarea adoptiei este de competenta instantei judecatoresti.In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 anieste considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domicileaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate(art. 7 al. 1 din lege).Aceasta inseamna ca, in ipoteza neindeplinirii conditiilor aratate, chiar daca adoptia a fost declarata nula sau ea a fost anulata, copilul care a dobandit cetatenia romana prin adoptie pastreaza aceeasta cetatenie. Este o exceptie -deplin justificata - de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului de adoptie, in considerarea intereselor celui ce a fost adoptat. Dinpotriva, daca sunt intrunite conditiile aratate, efectul pirderii cetateniei romane opereaza "ex tunc", considerandu-se ca cel adoptat nu a fost niciodata cetatean roman. Retroactivitatea este drastica, cu posibile consecinte extrem de pagubitoare, care se rasfrang tocmai asupra aceluia ce trebuie socotit totdeauna de buna-credinta si care n-a concurat, decat la cel mult "ascultare" la perfectarea adoptiei.
Atunci cand adoptia este desfacuta, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domicileaza in strainatate.Asadar, de aceasta data, daca sunt intrunite conditiile legii efectul opereaza "ex nunc"(art.7 al.2 din lege);cu totul justificat, moral si juridic.
Cererile de anulare sau de desfacere a adoptiei urmeaza regulile de competenta aplicabile cererilor pentru incuviintarea adoptiei.
In conditiile reglementarii actuale, adoptia pare a fi o modalitate de dobandire de drept a cetateniei romane. Intr-adevar, legea nu prevede conditia-necesara dupa parerea unora - ca, odata cu cererea de incuviintare a adoptiei, adoptatorii sa solicite dobandirea cetateniei romane de catre cel adoptat.Or este de principiu ca adoptia-institutie esentialmente de dreptul familiei - nu produce "per se" efecte in materie de cetatenie. Altfel spus, ea nu se face in considerarea dobandirii cetateniei, ci exclusiv in interesul celui adoptat.Si nimic nu impiedica satisfacerea acestui interes numai in sfera raporturilor de familie. Altminteri ar trebui admis ca, "sine nulla axceptione", chiar contrar intereselor celui adoptat si peste vointa tuturor celor interesati, adoptia implica dobandirea cetateniei romane.
Cetatenia romana se acorda la cerere persoanei cetatean strain sau fara cetatenie care nu a avut niciodata calitatea de cetatean roman si doreste sa se integreze īn societatea romaneasca.
Persoana care solicita acordarea cetateniei romane trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
.S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei ori, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii, pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul īn care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei.
In cazul in care solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international ori a investit īn Romania sume care depasesc 500.000 euro, termenele prevazute pot fi reduse pana la jumatate. Prin teritoriul Romaniei se intelege teritoriul ei actual.1
Prin urmare, asa cum remarca profesorul Tudor Draganu, daca un individ s-a nascut intre 30 august 1940 si 23 august 1944 pe teritoriul Transilvaniei stapanit de Ungaria horthysta, el va trebui socotit, īn baza Legii 21/1991, nascut pe teritoriul Romaniei. Legea, dupa cum se poate observa, face distinctie intre persoanele care s-au nascut pe teritoriul Romaniei si alte persoane. In prima situatie, legea nu mai pune conditia sa fi domiciliat un anumit timp pe teritoriul Romaniei, ci numai de a domicilia in timpul cererii, considerandu-se ca deja exista o legatura a acelei persoane cu societatea romaneasca.
.Dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman.
.Nu īntreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni;
.A īmplinit varsta de 18 ani;
.Are asigurate in
.Este cunoscut cu o buna comportare
si nu a fost condamnat in
.Cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra īn viata sociala;
.Cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.
Daca cetateanul strain sau persoana fara cetatenie care a solicitat sa i se acorde cetatenia romana se afla in afara teritoriului statului roman o perioada mai mare de 6 luni in cursul unui an, anul respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei prevazute la prima conditie.
Din economia legii rezulta si alte moduri de dobandire a cetateniei romane decat cele mentionate de art.4 al acestei legi.Astfel:
.Dobandirea cetateniei se poate realiza, in privinta copiilor minori, prin efectul schimbarii cetateniei parintiilor.1 Art.9 din lege arata in acest sens ca"Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana odata cu parintii sai".Situatia se coplica atunci cand numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana sau in cazul adoptiei cand doar unul dintre soti este cetatean roman.Pentru asemenea imprejurari legea reintroduce procedura acordului intre parinti,astfel cetatenia copilului fiind hotarata de comun acord de catre parinti.In toate situatiile in care legea prevede posibilitatea acordului intre parinti, daca nu se realizeaza acest acord,hotaraste tribunalul,tinand seama de interesele copilului.
Se previne astfel situatia nedorita ca adoptatul sa nu aiba nici o cetatinie
.Hotararea judecatoreascaeste, in acest caz, nu numai un act de jurisdictie ci si un act prin care se atribuie cetatenia.Totdeauna cand urmeaza sa hotarasca instanta, daca minorul a implinit varsta de 14 ani, este necesar consimtamantul acestuia.
.Situatia fostilor cetateni romani care au pierdut cetatenia romana inainte de 1989 si doresc redobandirea acesteia (art.35 din Legea 21/1991, republicata): Legea cetateniei a prevazut un regim simplificat de redobandire a cetateniei romane de catre fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din diferite motive, li s-a ridicat cetatenia romana fara voia lor sau din alte motive neimputabile lor. Potrivit legii, fostii cetateni romani, precum si descendentii acestora, puteau redobandi cetatenia romana īn baza unei declaratii autentificate, in strainatate, la misiunile diplomatice sau consulare ale Romaniei, iar in tara, la notarul public, chiar daca aveau alta cetatenie si nu isi stabileau domiciliul in Romania.
Aceasta procedura presupunea acordarea cetateniei romane fara examinarea cererii de catre comisia speciala pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, care functioneaza pe lānga Ministerul Justitiei, precum si fara parcurgerea celorlalte etape prevazute de lege, pana la adoptarea hotararii Guvernului de acordare a cetateniei, fiind suficienta o declaratie autentica data de persoana in cauza in strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, iar in tara la notarul public.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 167/2001 aprobata prin Legea 225/2002, aplicarea art. 35 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, a fost suspendata pe o perioada de 6 luni, urmand ca in acest interval de timp sa fie analizate modalitatile de a se realiza o reglementare unitara pentru toti fostii cetateni romani care au pierdut cetatenia romana din diferite motive.
In sens juridic,"consimtamantul" semnifica un acord de vointa.Asa fiind, "ut nunc ratio cogit" ar insemna ca, atunci cand vointa minorului este negativa, instanta nu ar putea hotari potrivnic vointei acestuia, chiar daca hotararea sa corespunde nevoilor lui.
Pornindu-se de la faptul ca din evidentele Guvernului rezulta ca in timp caracterul reparatoriu al dispozitiilor art.35 din Legea 21/1991 s-a diminuat mult, intrucat solicitantii au urmarit cel mai adesea sa beneficieze de efectele de natura patrimoniala ale acestora, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2002 s-a abrogat articolul 35 din Legea 21/1991, urmānd ca toate persoanele ce intrau sub incidenta acestui articol sa dobāndeasca cetatenia romāna īn conditiile art. 10 din lege, prin hotarāre a Guvernului si dupa parcurgerea procedurii din fata comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a
cetateniei. In acest fel s-a ajuns la o reglementare unitara pentru toti fostii cetateni romani care au pierdut cetatenia romana din diferite motive.
|
