NOŢIUNI GENERALE DE DREPT ADMINISTRATIV
Utilizate în activitatea manageriala a unei institutii
1. Sistemul autoritatilor publice consacrat de constitutia României din 1991
1.1. Notiunea de Constitutie
Termenul de "constitutie 11211x2317l " deriva din latinescul "constitutio", care înseamna "asezare cu temei". Expresia a fost folosita înca din timpul Imperiului roman, legile date de împarat numindu-se "constitutii imperiale".
Suprematia Constitutiei se fundamenteaza pe continutul si forma legii fundamentale. Pozitia dominanta a Constitutiei are drept consecinta un continut normativ complex, dar si însemnate efecte pe planul activitatilor statale si juridice. Datorita acestei pozitii dominante, Constitutia este izvorul tuturor reglementarilor, atât pe plan economic, cât si politic, social si juridic.
1.2. Analiza Titlului III din Constitutie din perspectiva principiului separatiei si echilibrului puterilor
Lui John Locke, filosof si jurist englez, îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima data, mai metodic si într-o lumina noua, principiul separatiei puterilor. În lucrarea sa, "Essay on civil guvernment", Locke sustinea existenta a trei puteri : legislativa - trebuie sa apartina parlamentului si era considerata putere suprema deoarece dicta reguli de conduita general obligatorii, executiva - limitata la aplicarea legilor si la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevazute si determinate prin lege, urma sa fie încredintata monarhului, federativa - era încredintata tot regelui si avea în competenta sa dreptul de a declara razboi, de a face pace si de a încheia tratate.
Elaborarea acestei teorii apartine, însa, lui Montesquieu, care în lucrarea "Despre spiritul legilor", afirma ca libertatea este posibila numai daca cele trei puteri ale statului sunt independente. "Atunci când în mâinile aceleiasi persoane sau aceluiasi corp de dregatori, puterea legislativa este întrunita cu puterea executiva, nu exista libertate, deoarece se poate naste teama ca acelasi monarh sau acelasi senat sa faca legi tiranice pe care sa le aplice în mod tiranic".
In Constitutia României, Titlul III este consacrat autoritatilor publice si el are o structura care determina concluzia ca, desi Constitutia nu consacra "expresis verbis" principiul separatiei puterilor în stat, aspect pe nedrept criticat uneori, din substanta reglementarilor sale deducem o consacrare implicita a acestui principiu. Astfel, Titlul III are urmatoarele capitole:
Parlamentul Ţ puterea legiuitoare
Presedintele Ţ puterea executiva
Guvernul Ţ puterea executiva
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administratia publica Ţ puterea executiva
Autoritatea judecatoreasca Ţ puterea judecatoreasca
Importanta în organizarea statala este independenta autoritatilor statale, independenta care nu poate fi totala, dar poate fi foarte larga. Organele de stat trebuie sa depinda unele de altele numai atât cât este necesar formarii sau desemnarilor si eventual exercitarii unor atributii.
Constitutia actuala nu foloseste sintagma de putere a statului în acceptiunea ei ancestrala traditionala, utilizând o varietate terminologica prin care se reflecta una si aceeasi realitate politico-juridica. Singurul text unde conceptul de putere a statului este utilizat în acceptiunea sa traditionala este art.80, care consacra functia de mediere a Presedintelui între puterile statului si între stat si societate. Constatam din structura Titlului III, ca regasim un capitol de sine statator intitulat "Administratia publica". Se pune astfel problema, daca autoritatile pe care le consacra acest capitol sunt singurele care înfaptuiesc administratie publica. Raspunsul este negativ, în sensul ca si alte autoritati publice care sunt plasate în alte parti ale Constitutiei au sarcini de natura administrativa. Insa, autoritatile grupate în capitolul 5 înfaptuiesc exclusiv administratie publica rupta de jocul politic, cu exceptia unora care sunt supuse acestui joc prin natura lor (prefect, ministere).
În ceea ce priveste regimul politic pe care îl consacra actuala Constitutie, acesta este semiprezidential parlamentarizat atenuat, în sensul ca atributiile ce îi incumba presedintelui într-un regim semiprezidential tipic sunt transferate catre Parlament în calitatea lui de organ suprem reprezentativ al populatiei.
Conform prevederilor constitutionale, atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel:
a) puterea legislativa, înfaptuita de catre Parlament cu cele doua camere: Senatul si Camera Deputatilor;
b) puterea executiva, exercitata de Presedinte, Guvern, ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;
c) puterea judecatoreasca, realizata de catre instantele judecatoresti: judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema de Justitie.
|
