NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURĂ
NOŢIUNE - Nulitatea actelor de procedura reprezinta aceea sanctiune procedurala care intervine în cazul actului de procedura care nu îndeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru validitatea lui lipsindu-l în tot sau în parte de efectele lui firesti. 23223k1013x
CLASIFICARE NULITĂŢILOR
I. Dupa izvorul lor: 1. Nulitati exprese - sunt prevazute în mod expres de Codul de Procedura Civila, iar în ceea ce priveste vatamarea, aceasta se presupune.
2. Nulitati virtuale - nu sunt prevazute în mod expres de lege; în acest caz vatamarea trebuie dovedita.
II. Dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actelor de procedura
1. Nulitati intrinseci
2. Nulitati extrinseci
De exemplu un act de procedura întocmit cu respectarea formelor legale proprii va fi totusi declarat nul daca a fost facut de o instanta necompetenta.
III. Dupa cum nulitatea intervine pentru nerespectarea conditiilor proprii ale unui act de procedura sau datorita dependentei acelui act de un alt act de procedura, distingem între:
Nulitati proprii si 2. Nulitatii derivate.
IV. Dupa caraterul normelor încalcate cu ocazia întocmirii actului de procedura, distingem între: 1. Nulitate absoluta - care intervine în cazul încalcarii unor norme imperative.
2. Nulitate relativa - care intervine în cazul încalcarii unor norme dispozitive.
CAZURILE DE NULITATE A ACTELOR DE PROCEDURĂ (Art. 105 Cod de Procedura Civila)
1. "Incompetenta" judecatorului
În conformitate cu Art. 105 alin. 1 din Codul de Procedura Civila: actele de procedura îndeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
Observatii
În aceasta materie necompetenta se refera la instanta de judecata si nu la judecatori.
Necompetenta judecatorului se refera la toate normele de competenta (generale, materiale, teritoriale).
Aceasta necompetenta nu se refera la compunerea completului de judecata, care este reglementata de normele de organizare judecatoreasca, nu de normele de competenta.
2. Încalcarea formelor legale si "incompetenta" functionarului judecatoresc.
Potrivit Art. 105 alin. 2 nulitatea intervine daca sunt îndeplinite 2 conditii cumulativ:
1) Existenta unui act de procedura întocmit cu nerespectarea formelor legale de catre un functionar judecatoresc necompetent.
2) Actul de procedura sa fi produs partii o vatamare care sa nu poata fi înlaturata decât prin anularea actului.
Vatamarea poate îmbraca atât forma unui prejudiciu patrimonial, dar poate avea si o sfera mai marga incluzând si amânarea procesului, surprinderea celeilalte parti prin necomunicarea cererii de chemare în judecata, etc. Vatamarea este lasata, în ceea ce priveste constatarea, la aprecierea instantei deoarece numai aceasta o poate deduce din împrejurarile cauzei si din finalitatea formei procedurale nerespectate.
În conformitate cu Art. 108 Cod de Procedura Civila, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.
Observatie: Mai exista si alte cazuri de nulitate decât cele prevazute de Art. 105 Cod de Procedura Civila. De exemplu, nulitatea intervine si în cazul nerespectarii termenelor prohibitive.
MIJLOACELE DE INVOCARE A NULITĂŢII
O prima problema este aceea daca exista nulitatii de drept sau nu.
În ceea ce priveste modul de reglementare al nulitatii, legiutorul foloseste expresii diferite, respectiv: - "sunt nule" actele de procedura îndeplinite de un judecator necompetent:
- "se vor declara nule".
Deosebirea de formulare se explica prin aceea ca în primul caz, respectiv Art. 105 alin. 1 se prevde o nulitate neconditionata care nu depinde de existenta sau inexistenta unei vatamari. În al 2-lea caz, este necesara constatarea unei vatamari de catre instanta care are drept consecinta declararea nulitatii.
Mijloacele de invocare a nulitatii actelor de procedura sunt: exceptia, apelul, recursul, contestatia în anulare, revizuirea, contestatia la executare.
În fata instantei de fond, nulitatea se invoca pe calea exceptiei care este de 2 feluri:
1. Exceptia de nulitate absoluta, care poate fi invocata de catre oricare dintre parti, de procuror, precum si de judeecatorul din oficiu în orice stare a pricinii.
2. Exceptia de nulitate relativa, care poate fi invocata numai de catre partea vatamata si numai într-un anumit termen. Astfel potrivit Art. 108 alin. 3 Cod de Procedura Civila, neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de înfatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si înainte de a se pune concluzii în fond.
Instanta se pronunta exceptiei prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata o data cu fondul sau prin hotarâre, sentinta sau decizie situatie în care admite exceptia si se dezinvesteste.
EFECTELE ANULĂRII ACTELOR DE PROCEDURĂ
si în aceasta materie se aplica regulamentul potrivit cu care se aplica principiul "ceea ce este nul produce efecte nule".
Potrivit Art. 106 alin. 1 Cod de Procedura Civila anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmarite în masura în care nu au o existenta de sine statataore. De exemplu, anularea citatiei atrage si anularea hotarârii judecatoresti care s-a pronuntat, deoarece partea nu a fost regulat citata.
În principiu actele de procedura pot fi refacute în fata instantei respective cum ar fi de exemplu nulitatea citatiei care se reface, instanta acordând un termen în acest sens.
În cazul în care nulitatea este constatata de o instanta superioara, aceasta va anula actele de procedura, iar în ceea ce priveste refacerea lor situatia depinde de felul casarii, adica daca este cu retinere sau trimitere spre rejudecare.
În ceea ce priveste efectul, nulitatea lipseste actul de procedura de efecte privind functia sa procedurala.
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele îsi vor produce efecte. Astfel o cerere de chemrae în judecata lovita de nulitate în acele cazuri în care-si gasesc aplicarea dispozitiile Art. 1170 Cod Civil, poate întrerupe prescriptia. La fel, nulitatea pentru necompetenta nu aduce de regula atingere probelor administrate de instanta necompetenta. Ele ramânând câstigate cauzei, iar instanta competenta va putea dispune refacerea lor numai pentru motive temeinice (Art. 160 Cod de Procedura Civila).
|
