NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
NOTIUNE
Nulitatea poate fi definita ca acea sanctiune de drept civil ce desfiinteaza actul juridic civil incheiat cu nerespectarea normelor juridice.
Nulitatea intervine in cazul in care la incheierea actului juridic civil nu se respecta conditiile de validitate (capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza).
Nulitatea indeplineste mai multe functii:
a) Functia preventiva 959f59j consta in aceea ca partile, stiind ca incalca prevederile legale, vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate.
b) Functia sanctionatorie consta in aceea ca se sanctioneaza nerespectarea legii.
c) Functia reparatorie consta in inlaturarea efectelorcontrare legii ti bunelor moravuri.
DELIMITAREA NULITATII DE ALTE CAZURI DE INEFICITATE A ACTULUI JURIDIC
Nulitatea este singura sanctiune care lipseste actul juridic de efecte.
a) Raportul dintre nulitate si rezolutiune
Rezolutiunea consta in desfiintarea cu efect teroactiv a unui contract sinalagmatic, cu executarea dintr-o data pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
Asadar, daca debitorul nu isi indeplineste obligatiile contractuale, creditorul are posibilitatea de a opta pentru:
a solicita executarea silita;
a solicita rezolutiunea.
Rezolutiunea apare ca fiind o santiune ce se poate incheia in cazul in care contractul valabil incheiat nu este executat.
Desi atat nulitatea, cat si rezolutiunea au acelasi efect constand in desfiintarea cu efect retroactiv a actului juridic, ele se deosebesc prin urmatoarele:
Nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, pe cand rezolutiunea se poate aplica doar contractelor sinalagmatice cu executarea dintr-o data.
In timp ce cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheierii actului, cauza rezolutiunii este ulterioara momentului incheierii contractului.
b) Raportul dintre nulitate si reziliere
Rezilierea este incetarea cu efecte pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executarea succesiva pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
Rezilierea se deosebeste de rezolutiune prin aceea ca este aplicabila contractelor cu executarea succesiva si are efecte pentru viitor.
c) Raportul dintre nulitate si caducitate
Caducitatea consta in ineficienta unui act juridic valabil incheiat care nu si-a produs inca efectele.
Caducitatea intervine din cauza unei imprejurari independente de vointa partilor.
CLASIFICAREA NULITATII
a) Dupa intinderea efectelor sale:
Partiala - atunci cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic, celelalte efecte producandu-se daca nu contravin legii.
Totala - cand desfiinteaza actul juridic in intregime.
In dreptul nostru nulitatea partiala reprezinta regula, iar nulitatea totala exceptia.
b) Dupa cum este sau nu prevazuta de lege:
Expresa - atunci cand este prevazuta intr-o dispozitie legala (ex.: Art. 822 din Codul Civil).
Implicita, virtuala sau tacita - atunci cand nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din exprimarea normei legale (ex.: Art. 813 din Codul Civil).
c) Dupa felul conditiei de validitate:
Nulitate de fond - intervine in cazul lipsei conditiei de fond a actului juridic (capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza).
Nulitate de forma - intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem (forma solemna, autentica).
d) Dupa natura interesului ocrotit:
Nulitate relativa - intervine in cazul nerespectarii cu prilejul incheierii unui act juridic a unui interes particular privat.
Nulitate absoluta - intervine in cazul nerespectarii cu prilejul incheierii unui act juridic a unei norme ce ocroteste un interes general public al intregii comunitati.
In terminologia juridica se foloseste expresia "actul nul de drept" pentru a desemna actul lovit de nulitatea absoluta si "act anulabil" pentru a desemna actul afectat de nulitatea relativa.
Intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa exista urmatoarele deosebiri:
Nulitatea relativa poate fi invocata de catre orice persoana interesata, dar poate fi invocata si de catre instanta, procuror sau din oficiu.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana in interesul careia a fost prevazuta actiunea.
Nulitatea absoluta nu poate fi invocata si acoperita prin confirmare. Actul poate fi acoperit prin confirmare in mod expres sau printr-o confirmare tacita.
Cauzele nulitatii
Nulitatea relativa si nulitatea absoluta sunt cauzate de imprejurari diferite.
Cauze care atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil:
Lipsa unei conditii esentiale a actului juridic (lipsa consimtamantului, nerespectarea prevederilor privind capacitatile, lipsa discernamantului, lipsa obiectului sau a cauzei, nerespectarea conditiei ad validitatem);
Incheierea actului juridic civil prin incalcarea normelor imperative (impuse de lege);
Lipsa sau nevelabilitatea autorizatiei administrative;
Frauda.
Cauze care atrag nulitatea relativa a acului juridic civil:
Existenta unui viciu de consimtamant (eroarea, dolul, violenta, leziunea);
Lipsa discernamantului;
Lipsa capacitatii de exercitiu.
EFECTELE NULITATII
Sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii:
Daca actul juridic civil nu si-a produs efectele, nu si le mai poate produce.
Daca actul juridic civil a fost deja executat total sau partial, prestatiile care au fost efectuate in temeiul actului anulat vor fi restituite.
Actele incheiate de parti cu tertii vor fi desfiintate in baza anularii actului initial.
Efectele nulitatii sunt guvernate de 3 principii:
a) Principiul retroactivitatii nulitatii - nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci si pentru trecut.
b) Principiul restabilirii situatiei anterioare - denumit in latina restitutio in integrum, este acea regula de drept privat potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit, in asa fel incat partile sa ajunga in situatia in care ar fi fost daca actul nu s-ar fi incheiat.
c) Principiul lipsirii de efect a actului juridic civil - nu produce niciun efect (ceea ce este nul produce efecte nule).
Uneori actul juridic poate sa produca efecte indirecte. Este cazul conversiunii actului juridic civil. Prin conversiune intelegem inlocuirea (substituirea) actului juridic nul cu un act valabil.
|
