Neutralitatea judecatorului in fata statului

Neutralitatea judecatorului in fata statului

este neutralizata prin norme civile.

Neutralitatea:  

Neutralitatea tehnica a judecatorului este legata de rolul care i se rezerva acestuia

prin reguli de procedura, astfel vorbim de procedura de tip .

Aceasta clasificare rezulta dintr-o schematizare a ansamblului procedurilor efectiv practicate din cele mai vechi timpuri si de aceea scopul ei este unul pedagogic pentru ca trasaturile care caracterizeaza fiecare tip de procedura configureaza doua metode distincte desi in prezent toate procedurile contemporane sunt proceduri mixte.

Modelul procedurii acuzatorii este primul care a aparut in justitie regasindu-l astfel, in antichitate, dar fiind in viitor reluat (periodic, revolutionar).

Procedura acuzatorie prezinta urmatoarele caracteristici :

este orala

este publica

este contradictorie

Intr-o procedura acuzatorie, judecatorul este pasiv neutru, intregul proces constituind afacerea partilor.

Intr-o procedura de tip acuzatoriu ei reprezenta colectivitatea. In astfel de proceduri, nu existau cai de atac. Un asemenea sistem, in stare mai mult sau mai putin pura, prezinta insistente majore pentru ca partile se pot pierde in tot felul de detalii si procesul insusi nu ajunge sa stabileasca procesul material. Intr-un asemenea tip de procedeu neutru tehnic, aportul judecatorului, este foarte redus. Judecatorul este doar un arbitru, el nu are dreptul sa intervina in cursul procesului pentru a impune o anume conditie personala partii.

Procedura de tip inchizitional:

este cea de-a II-a aparuta in societatea noastracand scrierea esra cunoscuta.

A cunoscut o afirmare deosebita datorita bisericii catolice care ia dat o mare eficacitate prin intermediul justitiei inchizitiei

Acest tip de procedura a generat pe stramosul ministerului public.

Justitia devine profesionista si procesul nu mai este compatibil.

In mod traditionalprocedura inchizitiei este scrisa, directa, necontradictorie.

Acuzatul este tinut in ignoranta totala cu privire la invinuirile care se aduc, si este admisa orice metoda de investigatie pentru a se obtine proba suprema si anume, "marturisirea acuzatiei".

Tortura este legitima in contemporaneitatea noastra.

Desfasurarea litigiului

In ambele tipuri de procedura functioneaza princiiul initiativei (judecatorul se autosesizeaza). In procesul civil, partea persoana fizica sau juridica, are initiativa sesizarii instantei, iar in procesul penal ministerul public are monopolul urmaririi penale si al seizarii instantei.

Obiectul litigiului

Sunt sesizabile deosebiri si in procesul civil, judctorul este tinut sa solutioneze cauza si sa se pronunte exclusiv in functie de limitele cu care a fost investit, el nu va putea sa statueze infra, ultra, sau extra petita.

Infra petita = mai putin decat s-a cerut

Ultra petita = mai mult decat s-a cerut

Extra petita = nu se va putea pronunta cu privire la alte actiuni,

decat cele pentru care a fost inzeastrat.

In penal judecatorul nu este legat de limitele investirii, care a fost realizata prin rechizitoriu. Condamnarea pe care o va pronunta poate sa se refere la o pedeapsa mai mare sau mai mica decat cea a ministerului public, sau la o pedeapsa diferita.

Conducerea procedurii

Procedura civila si-a pierdut caracterul acuzatoriu si din acest moment judecatorul este investit de catre parti sa:

ordone administrarea probelor

impuna partilor administrarea unor probe pe care acestia nu le-au cerut.

Judecatorul, ca si in penal, are misiunea de a pastra solemnitatea sedintei, stabileste amenzi, sau sesizeaza ministarul public cu savarsirea unei infractiuni de audienta.

Judecatorul in ambele proceduri poate sa compnseze nestiinta sau nepriceperea partilor su inegalitatii dintre ele ordonand administrarea probelor pe care le considera necesare.

Din perspectiva subiectului discutat, cuprinde numeroase dispozitii care ii subliniaza caracterul inchizitional, art. 129, 130 C. proc. Civ. potrivit caruia : "Judecatorul are puteri sporite pentru aducerea procesului in starea prima de judecata astfel incat sa se poata stabili adevarul material."

Art. 129 - C. de proc. civ
    Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor Art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.
    Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.
    Alineatul 3 Abrogat prin Legea nr. 219/2005.
    Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.
    Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
    In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.   
Art. 130 - C. de proc. civ.
    Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.

Garantii procedurale:

Corectarea derapajelor care ar putea aparea in ceea e priveste neutralitatea judecatorului, este vorba de recuzare, abtiner si stramutarea pricinii. Un alt principiu care caracterizeaza justitia, este permanenta si caracterul sedentar al organelor judiciare. Functia de judecator se indeplineste in mod continu, cu exceptia zilelor nelucratoare si a vacantelor judecatoresti. Acest mod de functionare a instantelor contribuie la realizarea principiului continuitatii in procesul civil si penal.

Vacanta judeatoreasca nu constituie o veritabila intrerupere (1 iulie-30 august) a activitatii de judecator, pentru ca in aceasta perioada, continua sa fie judecate cauzele pentru care legea prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate (ex: cererile de sechestru judiciar, cererile psesorii, procesele funciare). In penal, regula este ca activitatea este fara intrerupere si in vacanta judiciara.

In franta, jurisdictiile care nu sunt alcatuite din judecatori profesionisti, isi desfasoara activitatea in sesiuni (ex: curtile cu juri a tribunalelor pentru afaceri de securitate nationala.) In Marea Britanie, tribunalele lucreaza de regula in sesiuni.

Jurisdictiile sunt sedentare, pentru ca toate institutiile functioneaza intr-o localitate determinata prin lege, stabila si cunoscuta. Caracterul sedentar a jurisdictiilor nu exclude realizarea unor acte procedurale in afara sediului instantei (ex: cercetarea la fata locului). In Marea Britanie, unele jurisdictii de prima instanta sunt ambulante, dar si una din curtile coroanei, se deplaseaza la fata locului.

Principiul colegialitatii

O jurisdictie este calificata colegiala cand este alcatuita din mai multi judecatori care statueaza impreuna. Se vorbeste de jurisdictia cu judecator unic, cand un singur judecator este chemat sa judece. In Frana jurisdictiile au fost colegiale, in timp ce in Anglia jurisdictiile au fost cu judecator unic.

In Romania, a existat sistem colegial, si s-a introdus sistemul cu judecator unic in 1997. Din 2004 s-a incercat din nou cu sistemul colegial, insa printr-o ordonanta de urnta s-a revenit la sistemul cu judecator unic.

Avantajele colegialitatii:

colegialitatea ar trebui sa conduca la evitarea erorilor judiciare . Cei 2-3 judecatori se pronunta cu privire la solutionarea unui proces.

Formatia colegiala are si un scop pedagogic, pentru ca in compunerea unui complex de judecatori, sunt si judecatori tineri. Acestia ar trebui sa beneficieze de maturitatea celorlalti mai in varsta .

Colegialitatea ii potejeaza pe magistrati , ii pune la adapost pe judecatori fata de presiuni, acte sicanatorii.

Solutia pronuntata de forma colegiala este anoima, pentru ca in solutie, nu sunt reproduse punctele de vedre ale judecatorilor si atuni solutia este atribuita jdecatoriei / curtii.

Audienta solutionari cu un complex colegial, este mai solemna si din aceasta, confera mai multa credibilitate.

O decizie luata in structura colegiala nu inseamna neaparat ca este mai buna fata de cea luata de judecatorul unic.

Sistemul colegial oate sa conduca la o anumita deresponsabilizare din partea judecatorilor, care se considera, la adapost, in spatele acestui tip de complex.

Avantajele judecatorului unic:

il responsabilizeaza pe magistrat.

Are un beneficiu enorm pe care il aduce economiei (acelasi numar de cauze sunt solutionate de un ingur judecator).

Accelerarea solutionarii cauzelor. Se pot constitui mai multe complete de judecata.

In sistemul roman, toate cuzele in prima instanta

sunt solutionate de judecator unic,

in apel se solutioneaza din complet de 2 judecatori,

iar recursurile se solutioneaza din complet de 3 judecatori.

In cazul litigiilor privind asigurari sociale,

completul pentru solutionare in prima instanta este colegial,

format din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.

Unitatea functiei jurisdictionale:

Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile:

administrative

penale

familiale

si orice alte cauze pentru care legea stbileste alte competente.

Unitatea functionala jurisdictionala subzista si in conditiile in care potrivit noii legislatii, urmeaza sa se constituie alte tribunale si deasemenea, in conditiile in care pentru ompletele care solutioneaza asigurari sociale, acestea se constituie si cu asistenti juridici.

Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie:

apare o data cu revizuirea contitutiei din 2004, fiind un principiu neantalnit in alte tari.

Persoanele care aprtin minoritatilor nationale, au dreptul sa se exprime in limba materna, si benficiaza de un interpret in mod gratuit.

Actele procesuale se redacteaza in limba romana.