Norma juridica. Trasaturi. Definitie. Structura. Clasificare. Actiunea īn timp si spatiu a normelor juridice.
NOŢIUNEA DE NORMĂ JURIDICĂ. TRĂSĂTURI.
Norma juridica este celula de baza a dreptului, expresia materiala a 939i82j acestuia. Dreptul nu ar putea fi conceput īn lipsa normei juridice, nu ar avea niciun fel de finalitate practica.
Īn doctrina¹, norma juridica a fost definita astfel: o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la īndeplinire pe cale statala, īn caz de nevoie prin constrāngere.
Dupa cum se observa, caracteristicile definitorii ale normei juridice (de exemplu rolul de a garanta si proteja ordinea sociala) sunt aceleasi cu cele ale dreptului, astfel cum le-am punctat īn cursul anterior, lucru perfect normal, dat fiind ca īntre drept si norma juridica exista un raport īntreg - parte. Or, o parte a unui īntreg va prezenta īntotdeauna caracteristicile generale ale acelui īntreg. Pentru a scoate īn evidenta mai bine aceasta relatie, vom analiza trasaturile normei juridice, astfel cum au fost identificate īn doctrina:
Caracter impersonal si general - pentru ca norma juridica sa se poata adresa fiecarui membru al sociatatii, pentru a putea deci constitui etalon de conduita, ea trebuie sa "se adreseze difuz si impersonal destinatarilor sai"².
Caracter tipic - aceasta trasatura decurge din cea anterioara. Rolul normelor juridice (ca si al dreptului, dupa cum am mai precizat) este de a trasa un tipar general de conduita, īn domeniul pe care-l reglementeaza.
Implica un raport intersubiectiv - īn sensul ca niciodata o norma juridica nu va reglementa pornind de la ideea ca prevederile ei vor fi aplicabile "īn vid", unui cerc de persoane strict determinat, persoane care nu vor suferi niciun fel de influenta sau interventie din partea restului societatii. Niciodata norma juridica nu-si va privi destinatarii ca pe o masa statica. "Norma juridica nu este doar o precriptie general abstracta, ea imagineaza omul īn raport cu semenii sai"³.
Caracter obligatoriu - daca normele de drept nu ar fi obligatorii, atunci existenta dreptului si a ordinii de drept ar fi doar un exercitiu de imaginatie si de oratorie. Ce-ar īnsemna pentru societate ca interdictia de a trece pe rosu la semafor sa fie doar o dispozitie facultativa?! Ar mai asigura o astfel de norma protectia pietonilor sau a soferilor?
STRUCTURA NORMEI JURIDICE
Dincolo de aspectele de tehnica legislativa (cum se elabboreaza un text de lege, ce tip de exprimare poate contine, etc.), orice norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente: ipoteza, dipozitia si sanctiunea.
īn ipoteza sunt descrise conditiile īn care intra īn actiune norma juridica: sfera destinatarilor (peroane fizice, juridice, avānd o anumita calitate, o anumita vārsta, etc.- ex.: administratori de bloc, recidivisti, minori care au īmplinit 16 ani.), felul relatiilor sociale vizate de reglementarea respectiva (relatii de munca, relatii familiale, etc.) s.a.
dispozitia contine reglementarea propriu-zisa, conduita prescrisa de acea norma juridica
sanctiunea contine urmarile nefavorabile pe care le va avea nerespectarea de catre vreunul din membrii sociatatii a respectivei norme. Evident, rolul sanctiunii este acela de a descuraja īncalcarea normelor juridice¹.
Sa luam un exemplu:
Fapta persoanei care, fara a avea consimtamāntul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
(ipoteza)
a) reproduce integral sau partial o opera;
b) difuzeaza o opera;
c) importa, īn vederea comercializarii pe teritoriul Romāniei, copii de pe o opera;
d) expune public o opera de arta plastica, de arta aplicata, fotografica sau de arhitectura;
e) proiecteaza public o opera cinematografica sau alta opera audiovizuala;
f) emite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
g) transmite o opera catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
h) retransmite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
i) emite sau transmite īntr-un loc accesibil publicului o opera radiodifuzata sau televizata;
j) reproduce prestatia unui artist interpret sau executant;
k) difuzeaza prestatia unui artist interpret sau executant;
l) reproduce īnregistrarile sonore ale unui producator;
m) difuzeaza īnregistrarile sonore ale unui producator, inclusiv prin īnchiriere;
n) importa, īn vederea comercializarii īn Romānia, īnregistrarile sonore ale unui producator;
o) reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;
p) difuzeaza, inclusiv prin īnchiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
r) importa, īn vederea comercializarii īn Romānia, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport.
(dispozitie)
(dispozitie)
Constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava,
(sanctiune)
(art. 142 din legea 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe)
CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE
Dupa criteriul ramurii de drept careia īi apartin, distingem: norme de drept civil, de drept penal, de drept al proprietatii intelectuale, drept al mediului, etc.
Dupa criteriul fortei juridice a actului normativ īn care este cuprinsa:
norme cuprinse īn legi
norme cuprinse īn acte normative ale guvernului (hotarāri sau ordonante)
norme cuprinse īn decrete
norme cuprinse īn acte normative emise de autoritatile administratiei publice locale
Dupa criteriul sferei de aplicare, īntālnim:
Norme generale
- au sfera cea mai larga de aplicare (constituie "dreptul comun" īn acea materie)
Norme speciale
- deroga de la dreptul comun, si sunt aplicabile unei sfere mai restrānse de relatii sociale
ex.: prin derogare de la principiul irevocabilitatii actului juridic civil, testamentul este esentialmente revocabil
Norme de exceptie
- aceste norme au un caracter derogator de la dreptul comun mai pronuntat decāt normele speciale, deoarece nu se aplica atāt unei sfere restrānse de relatii sociale, cāt mai degraba unui anumit tip de situatie
ex.: conform Codului Familiei, pentru motive temeinice se poate īncuviinta casatoria femeii care a īmplinit 15 ani.
Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei, avem:
Norme onerative
- īn
- aceste norme prescriu destinatarului o anumita conduita, īl obliga sa īntreprinda o anumita actiune
ex.: parintii au fata de copii obligatia de īngrijire si īntretinere, īn conditiile Codului Familiei
Norme prohibitive
- aceste norme, dupa cum se deduce din chiar denumire, opresc subiectul de la o anumita actiune, īl obliga sa se abtina
ex.: legea interzice raporturile sexuale īntre rude de sānge īn linie dreapta (parinti, fii, nepoti, etc.)
Norme permisive
- se caracterizeaza prin aceea ca lasa la aprecierea destinatarilor alegerea conduitei, ele nu impun dar nici nu interzic aceasta conduita
- evident, alegerea subiectului īntr-un sens sau īn altul nu poate contraveni ordinii de drept
ex.: īn principiu, este consacrata libertatea contractuala; partile pot īncheia orice fel de contract si pot include īn acel contract orice fel de clauze, la fel de bine cum pot sa nu īncheie niciun contract; nu sunt obligate nici īntr-un sens, nici īn celalalt. Asta īnsa nu īnseamna ca se poate īncheia un contract de vānzare-cumparare a unei fiinte umane sau ca pot transmite proprietatea asupra unui teren prin act sub semnatura privata (este nevoie de act autentic), caci aceasta ar contraveni prevederilor legale īn vigoare si deci ordinii de drept.
ACŢIUNEA ĪN TIMP A NORMEI JURIDICE
"Timpul" normei juridice defineste durata, rezistenta sa. Oricāt de bine ar fi construita si oricāt de bune ar fi solutiile oferite de o anumita norma pentru rezolvarea unei anumite probleme, societatea evolueaza, la fel si problemele si conflictele din cadrul societatii, astfel ca la un moment dat norma respectiva nu va mai fi īn rezonanta cu realitatea obiectiva a societatii pe care ar trebui sa o protejeze. Īn consecinta, va trebui īnlocuita sau doar eliminata.
Īn succesiunea īn timp a normelor juridice, identificam trei etape: intrarea īn vigoare, actiunea propriu-zisa si iesirea din vigoare a normei juridice.
Intrarea īn vigoare a normei juridice
Este cunoscut principiul conform caruia "nimeni nu poate invoca īn apararea sa necunoasterea legii". Fara a intra īn comentarii pe fondul acestui dicton (care nu este aplicat īn practica la nivelul intransigentei absurde pe care o presupune interpretarea sa mōt-į-mōt), trebuie observat ca, pentru ca toti destinatarii sai sa aiba posibilitatea de a o cunoaste, o lege trebuie adusa la cunostinta publica. Tocmai acesta este, de obicei, momentul de la care o lege intra īn vigoare. Exceptie face situatia īn care īn chiar cuprinsul legii este prevazuta data la care aceasta va intra īn vigoare.
2. Actiunea īn timp a normei juridice
Īn mod normal, odata ce a intrat īn vigoare, norma juridica este activa, si va acona numai pentru viitor. Ea nu retroactiveaza (nu se aplica raporturilor juridice nascute īnainte de intrarea sa īn vigoare) si nici nu ultraactiveaza (nu se aplica raporturilor juridice nascute dupa iesirea sa din vigoare). Aceste lucruri sunt cāt se poate de logice, caci cum sa-ti adaptezi conduita, daca nu stii ce norma juridica trebuie sa respecti, deoarece acea norma juridica fie īnca nu exista, fie a existat cāndva, dar īn prezent este abrogata? Īn niciun caz membrii societatii nu au obligatia de a cunoaste norme juridice "moarte", precum nici pe aceea de a ghici eventualele intentii viitoare ale legiuitorului, īn sensul edictarii unei noi legi.
Exista exceptii de la aceste principii ale actiunii normei juridice īn timp, īnsa spatiul nu permite sa intram īn amanunte, iar dezbaterea are un caracter mult prea pronuntat de teorie juridica. Mentionez doar ca normele juridice penale ce prevad dezincriminarea unor fapte sau conditii mai favorabile infractorului actioneaza retroactiv, pe principiul aplicarii legii mai favorabile. De asemenea, mai exista ceea ce este numit īn doctrina "retroactivitate expresa"¹ - legiuitorul precizeaza īn chiar textul normei aplicabilitatea sa retroactiva.
Īn orice caz, īn domeniul dreptului public (penal, constitutional, de exemplu) retroactivitatea sau ultraactivitatea normelor juridice nu este de conceput, datorita importantei deosebite a relatiilor sociale ce intra īn sfera sa de reglementare. Īn acest domeniu norma juridica este īntotdeauna de imediata aplicare (regula generala: intra īn vigoare la data precizata, īnlaturānd normele vechi, actioneaza pentru viitor, etc.)
Curtea Constitutionala a statuat si ea īn practica sa faptul ca o lege posterioara nu poate atinge dreptul dobāndit anterior, sub imperiul legii vechi, caci ar īnsemna ca noua lege sa fie aplicata retroactiv. Īn schimb, noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului dobāndit anterior, poate suprima acest drept (īnsa numai pentru viitor, īn sensul ca nu se va mai naste īn persoana altor membri ai societatii un astfel de drept; titularii acestui drept obtinut sub legea veche īsi pastreaza aceasta calitate si nu vor fi cu nimic prejudiciati) sau īl poate īnlocui cu altul².
3. Iesirea din vigoare a normei juridice
Īncetarea activitatii normei juridice poate avea loc prin mai multe modalitati:
a. ajungerea la termen
- īn cazul īn care norma avea prevazut expres un termen de actiune, expirarea acestui termen va duce la iesirea automata din vigoare a normei respective
b. desuetudinea
- o norma este cazuta īn desuetudine atunci cand nu mai raspunde cerintelor sociale sau economice īn virtutea carora a fost edictata. Cu alte cuvinte, este o norma depasita de evolutia societatii, relatiile sociale pe care le reglementa nemaiexistānd īn prezent.
c. abrogarea
- cea mai des īntālnita forma de iesire din vigoare a unei norme
- presupune īntotdeauna intrarea īn vigoare a unei norme juridice noi
abrogare expresa
- norma juridica noua contine prevederi referitoare la scoaterea din vigoare a normelor vechi
o abrogare expresa directa - presupune indicarea exacta a actelor normative ce vor fi abrogate (nume, numar, emitent, etc.)
o abrogare expresa indirecta - presupune utilizarea unor expresii de genul "orice dispozitii contrare se abroga"
abrogare implicita sau tacita
- īn legea noua nu se prevede nimic īn legatura cu soarta actelor normative mai vechi, īnsa aceasta contine reglementari ce difera complet de cele ale normelor mai vechi din domeniul respectiv, astfel ca se subīntelege intentia legiuitotului de a abroga vechile dispozitii.
ACŢIUNEA NORMEI JURIDICE ĪN SPAŢIU sI ASUPRA PERSOANELOR
Din punct de vedere al teritorialitatii, norma juridica se aplica pe tot cuprinsul statului de edictare. Notiunea de "teritoriu" desemneaza solul, subsolul, apele interioare si marea teritoriala, coloana de aer cuprinsa īntre aceste limite si suprafata navelor si aeronavelor statului respectiv (nu sunt incluse īn acceptiunea obisnuita a termenului "teritoriu", īnsa pe ele se aplica legea statului de pavilion, indiferent īn ce parte a lumii s-ar afla, astfel ca īn doctrina sunt mentionate īn acest mod), precum si firul apelor ce delimiteaza frontiera, daca este cazul.
Definind astfel conceptul de teritorialitate si de aplicare a legii īn spatiu, este usor de īnteles de ce apatrizilor si cetatenilor straini li se aplica legea statului pe al carui teritoriu se afla (de exemplu, legea romāna li se va aplica tuturor cetatenilor straini si apatrizilor, cāt timp acestia se vor afla pe teritoriul Romāniei, - deci inclusiv la bordul navelor sau/si aeronavelor sub pavilion romānesc - exceptie facānd situatia īn care exista vreo prevedere contrara īntr-un tratat international semnat de Romānia). O alta exceptie de la principiul teritorialitatii o mai constituie si imunitatea diplomatica (un sistem de drepturi si privilegii de care se bucura personalul diplomatic si, īntr-o mai mica masura, personalul tehnic-administrativ si cel de serviciu dintr-o misiune diplomatica - ex.: scutiri de taxe si impozite, imunitatea de jurisdictie, etc.) si ceea ce a fost numit exceptie de extrateritorialitate¹ (priveste īn primul rānd sediul, incinta misiunii diplomatice, apoi, īn parte, personalul misiunii diplomatice - imunitatea diplomatica este o parte a acestei exceptii - si presupune ca asupra acestora nu se aplica normele juridice ale statului de sediu).
Astfel, personalul tehnic administrativ (secretari, dactilografi, etc.) se bucura de toate drepturile si privilegiile recunoscute personalului diplomatic, mai putin imunitatea jurisdictionala, iar personalul de serviciu (portari, femei de serviciu, etc.) are imunitate numai pentru actele savārsite īn exercitarea atributiilor de serviciu. Sediul misiunii si resedinta particulara a agentului diplomatic, precum si documentele, arhiva, si corespondenta oficiala diplomatica sunt inviolabile.
Toate acestea fiind spuse, s-a conturat si principiul personalitatii legii: norma juridica se aplica īn primul rānd cetatenilor statului de edictare. Din exceptiile enuntate mai sus se observa si strānsa legatura ce exista īntre teritorialitate si "personalitate", īn ceea ce priveste aplicarea legii: aplici legea romāna unor "ne-cetateni" pentru ca acestia se afla pe teritoriul statului romān.
|
