Norme juridice in domeniul asistentei sociale
Comportamentul uman este supus unor reguli de conduita sociala, ce se exprima atat in relatiile interpersonale cat si in relatiile dintre indivizi si societate. Orice raport social este guvernat de reguli, ce pot fi morale sau juridice. Norma juridica reprezinta o regula de conduita generala, impersonala, obligatorie, cu aplicabilitate repetata, care la nevoie poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului. Normele juridice reglementeaza raporturile juridice. Raporturile juridice 949i83j de asistenta sociala sunt guvernate de norme specifice domeniului asistentei sociale (vezi capitolul anterior).
Trasaturile generale ale normei juridice sunt :
regula de conduita generala (se aplica tuturor situatiilor care cad sub incidenta ei); de exemplu, Legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a varstnicilor se aplica tuturor raporturilor juridice in care intra aceste persoane – solicitarea de servicii sociomedicale, ingrijirea la domiciliu etc.).
regula impersonala (nu se adreseaza unui subiect predeterminat, ci tuturor care indeplinesc conditiile stipulate in ea)
are aplicabilitate repetata (nu-si pierde efectul prin aplicare unei situatii concrete) (daca o persoana cu dizabilitate a intrat intr-un raport juridic caruia i s-a aplicat o norma juridica cuprinsa in Legea nr.448/2006, aceasta nu inseamna ca legea si-a incetat efectul si nu se va mai putea aplica din nou cu privire la acea persoana, sau cu privire la alta persoana)
prescrie o conduita tipica (stabileste un comportament dezirabil de urmat de catre persoanele care cad sub incidenta ei); in raport cu norma juridica se poate aprecia daca o conduita este conforma sau neconforma cu legea, adica este licita sau ilicita, si sanctionata ca atare dupa caz (normele juridice cuprinse in Codul penal, stabilesc daca conduita unei persoane este licita sau ilicita, dupa cum persoana in cauza a savarsit sau nu o infractiune prevazuta in Codul penal)
are caracter volitional – sunt produsul vointei umane, spre deosebire de legile naturii, fizice etc.
determina efecte juridice, intrucat subiectele de drept ce intra in raporturi juridice reglementate de o norma juridica suporta efectele normei respective care genereaza, modifica si stinge anumite drepturi si obligatii
nerespectarea normei juridice atrage raspunderea juridica a persoanei vinovate; forma raspunderii este diferita in functie de natura normei incalcate – raspundere penala, civila, admnistrativa etc. (de exemplu parintii raspund penal daca sunt indeplinite elementele unei infractiuni de abandon de familie (art. 305 Cod penal), de rele tratamente aplicate minorului (art. 306 Cod penal), de nerespecatre a masurilor privind incredintarea minorului (art.307 Cod penal) – vorbim in acest caz de raspundere penala)
norma de conduita prescrisa este obligatorie, la nevoie putand fi impusa prin forta de constrangere a statului.
Clasificarea normelor de drept in domeniul asistentei sociale
În raport cu anumite criterii cu semnificatie practica, normele juridice se pot clasifica dupa obiectul de reglementare, dupa forta lor juridica, dupa sfera de aplicare, dupa caracterul conduitei pe care o prescriu, dupa tehnica de elaborare si dupa criteriul sanctiunii[1].
a) Dupa obiectul de reglementare al relatiei sociale distingem norme de drept civil, norme de drept penal, norme de dreptul securitatii sociale, norme juridice in domeniul asistentei sociale etc.
b) În raport cu forta juridica a normei, vorbim de o ierarhie a normelor juridice, in raport cu organul emitent.
c) in functie de caracterul lor distingem norme imperative, onerative, prohibitive si dispozitive.
– normele imperative[2] – prescriu o conduita obligatorie de urmat, conduita care poate consta intr-o actiune sau inactiune (abtinere de a face ceva) ;
Exemplu: art. 273 C. civil – este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.
– normele onerative – impun subiectilor de drept carora se adreseaza respectarea si urmarea conduitei prescrisa de norma (actiune obligatorie de urmat)
Exemplu : obligativitatea platii contributiei la asigurarile de sanatate, de somaj, sistemul public de pensii etc.
normele prohibitive – interzic participantului la raportul juridic supus reglementarii normei juridice respective sa aiba o anumita conduita expres si explicit precizata (obliga subiectii la o anumita inactiune sau abtinere)
Exemplu :
Art. 274 alin.(1) C.civil cu privire la oprirea casatoriei intre rudele in linie dreapta ; O.U.G. nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca – interzice angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca in cazul : salariatei gravide care a nascut si si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie sau care alapteaza, pentru motive care au legatura directa cu starea sa; salariatei care se afla in concediu de risc maternal; salariatei care se afla in concediu de maternitate; salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilui in varsta de pana la 2 ani, sau in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani; salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, 18 ani copil cu dizabilitate.
norme dispozitive – norme juridice care lasa la latitudinea participantilor la raporturile juridice reglementate de ele, sa accepte sau nu urmarea conduitei prescrise de norma ori stabilirea, in limitele impuse de normele imperative, a unei conduitei diferite de cea mentionata in dispozitia normei de reglementare . La randul lor, aceste norme se clasifica in permisive si supletive.
a) normele permisive – permit subiectului de drept care participa la raportul juridic reglementat de norma sa accepte sau nu conduita prescrisa de lege, dar nu permit o conduita diferita de cea mentionata
Exemplu: potrivit art. 414 alin.(2), paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, de tatal biologic, precum si de copil (art.429 alin (1) C.civil). in continuare, art.437 alin.(2) contine norme dispozitive : cel care introduce o actiune privitoare la filiatie in numele unui copil sau al unei persoane puse sub interdictie judecatoreasca, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune, nu pot renunta la judecarea ei.
b) normele supletive – dau posibilitatea subiectului de drept ce participa la raporturi juridice reglementate de ele sa-si aleaga singuri conduita de urmat, dar in cazul nealegerii conduitei dintre posibilitatile permise, impun subiectului o conduita, suplinind astfel lipsa de manifestare a vointei partii
Exemplu : art.383 C.Civil – la desfacerea casatoriei sotii pot conveni ca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilat sot sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei
c) Dupa sfera de aplicare normele juridice pot fi:
generale – cele care se aplica unei intregi ramuri de drept, avand cea mai larga sfera de aplicabilitate.
Exemplu: normele juridice care reglementeaza toate raporturile de asistenta sociala, indiferent de natura acestora, cu conditia ca raportul juridic sa nu aiba o reglementare proprie, sau acele norme de drept care reglementeaza o intreaga institutie
speciale – cuprind o categorie mai restransa de relatii sociale sau un domeniu mai limitat, dar strans legat de normele generale ale caror prevederi de principiu le guverneaza
Exemplu :
În materie de drept penal, regula generala este cea care prevede ca orice persoana care a savarsit o infractiune raspunde penal; insa, art. 99 Cod penal instituie o norma speciala – « minorul care nu a indeplinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. Minorul care a implinit 16 ani raspunde penal ».
În cazul in care norma gnerala vine in conflict cu norma speciala, are prioritate norma speciala.
de exceptie sau exceptionale – reglementeaza situatii cu totul deosebite si prevad re regula, o completare, fie a normei speciale fie a normei generale, care deroga atat de la regula generala cat si de la regula speciala
Exemplu: Norma cuprinsa in 272 alin.(1) C.civil instituie o norma generala privind varsta la casatorie - 18 ani. În alin. 2. se instituie o norma de exceptie – pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai, ori dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. În cazul in care unul dintre parinti refuza sa incheie casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului.
e) dupa tehnica de elaborare normele juridice pot fi:
norme determinate complet – al caror continut este exprimat integral intr-un act normativ concret ori cu trimitere la un alt act normativ/norma juridica
norme incomplete – cele care nu cuprind toate elementele componente ale unei norme juridice, urmand a fi intregite intr-un alt act normativ, de regula viitor.
f) Dupa criteriul sanctiunii, normele juridice pot fi:
punitive – de pedepsire a conduitei subiectilor de drept
Exemplu : art. 508 alin.(1) C.civil prevede sanctiunea decaderii din drepturile parintesti daca parintele pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool si stupefiante, prin purtare abuziva, prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor parintesti ori prin atingere grava a interesului superior al copilului.
stimulatorii – de apreciere si incurajare a unui anumit tip de conduita.
Exemplu: art. 73 Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca , cu modificarile ulterioare (OUG 126/2008) prevede acordarea unei prime de incadrare, platita din bugetul asigurarilor de somaj, absolventilor institutiilor de invatamant si a celor din scolile speciale, in varsta de minim 16 ani si inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu program de lucru normal pentru o perioada mai mare de 12 luni; daca absolventilor li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj si se angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei in conditiile anterior precizate, beneficiata de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat, cu conditia de a-si mentine raporturile de munca pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.
|
