a) In cazul in care obligatia debitorului este plurala, trebuie respectata modalitatea expres stipulata de efectuare a prestatiilor pentru stingerea obligatiei. Atat timp cat nu a expirat termenul pentru prestatia debitorului, creditorul nu poate solicita executarea celorlalte prestatii.
b) Apelul este fondat.
Creditorul avea obligatia de a solicita debitoarei mai intai executarea obligatiei de a face, conform titlului executoriu, si numai in caz de refuz al debitorei sau de neexecutare a obligatiei de a face in termenul expres prevazut in dispozitivul hotararii, el avea posibilitatea de a formula cerere de poprire.
2.
a) Conditia rezolutorie.
Clasificare:
Dupa efecte: rezolutorie si suspensiva;
In raport de faptul daca se cere indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului: pozitiva si negativa;
In raport de cauza de care depinde indeplinirea sau neindeplinirea conditiei: cauzala, mixta, potestativa (pura si simpla);
Pe baza prevederilor art. 1008-1009 C. civ.: posibila-imposibila, licita-ilicita.
b) Efectele pendente conditione. In intervalul dintre momentul nasterii raportului juridic obligational si cel al realizarii conditiei, actul juridic pendente conditione se infatiseaza pur si simplu, neafectat 121e45b de modalitati, ceea ce conduce la urmatoarele efecte:
Debitorul trebuie sa-si execute obligatia asumata, iar creditorul poate cere executarea ei;
Dobanditorul unui bun cert sub conditie rezolutorie (C.N.) suporta riscurile in calitate de proprietar;
Dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte si va fi dobandit tot sub conditie rezolutorie.
Efectele eveniente conditione (conditia s-a realizat). In acest caz, raportul juridic obligational se desfiinteaza cu efect retroactiv, ceea ce conduce la urmatoarele efecte:
Partile trebuie sa-si restituie prestatiile efectuate;
Drepturile constituite de dobanditor pendente conditione se desfiinteaza cu efect retroactiv potrivit regulii resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.
Riscurile pendente conditione cad in sarcina dobanditorului, proprietar sub conditie rezolutorie;
Actele de administrare facute de dobanditor sub conditie rezolutorie raman valabile;
Fructele culese de dobanditorul bunului raman in proprietatea sa.
c) E.G., dobandind bunul de la C.N., devine proprietar sub conditie rezolutorie. Implinindu-se conditia, E.G. va restitui autoturismul, iar C.N. ii va restitui banii pe care i-a primit. Fructele culese de E.G. raman in proprietatea sa.
C.N. va restitui autoturismul lui C.F., iar acesta ii va inapoia pretul, deoarece actul initial incheiat intre cei doi se desfiinteaza cu efect retroactiv.
3.
a) Instanta a procedat gresit, deoarece a nesocotit puterea de lucru judecat a hotararii penale, care constituie titlu executoriu pentru partea civila in ceea ce priveste despagubirile acordate, prin darea unei noi hotarari prin care paratul este obligat sa plateasca suma de 3.938.000 lei. Procedand astfel, instanta a constituit un nou titlu executoriu impotriva paratului pentru o suma care era inclusa in primul titlu executoriu, ajungandu-se astfel la obligarea paratului peste ceea ce se stabilise cu putere de lucru judecat in procesul penal.
Pe de alta parte, instanta a obligat pe parat la plata despagubirilor civile in suma de 3.938.000 lei ( 50% din 7.876.000 lei), care reprezinta cuantumul despagubirilor stabilite, desi a retinut ca partea civila a primit de la celalalt codebitor solidar o suma care intrecea cu 462.000 lei jumatate din cuantumul despagubirilor. In aceste conditii, obligarea paratului catre partea civila la plata sumei de 3.938.000 lei echivaleaza cu majorarea despagubirilor civile, tocmai cu suma de 462.000 lei.
b) Instanta a procedat gresit si in ceea ce priveste obligarea paratului la restituirea sumei de 462.000 lei catre reclamant, deoarece atat reclamantul cat si paratul sunt debitori solidari fata de partea civila.
Potrivit art. 1052 C.civ., intre codebitori datoria urmeaza a se imparti, fiecare din ei nefiind dator unul catre altul decat numai partea sa. Aceasta inseamna ca acel codebitor care a platit din datorie mai mult decat partea pe care trebuia sa o suporte are actiune in regres impotriva celuilalt codebitor. Aceasta parte se determina in raport de contributia fiecarui debitor la producerea prejudiciului.
a) In cazul solidaritatii pasive, fiecare debitor in parte poate fi urmarit de creditor pentru totalitateea datoriei care alcatuieste obiectul obligatiei.
Urmarirea unuia din codebitorii solidari nu impiedica urmarirea si a celorlalti codebitori solidari. Potrivit art. 1043 C.civ, actiunea intentata in contra unuia din debitori nu opreste pe creditor de a exercita asemenea actiune si in contra celorlalti debitori.
b) Intre solidaritatea pasiva si fidejusiune exista urmatoarele diferente:
codebitorii solidari sunt toti debitori principali, in timp ce fidejusorii sunt debitori subsidiari;
spre deosebire de fidejusori, codebitorii solidari nu pot opune creditorului beneficiul de diviziune, deoarece oricare din codebitori poate fi urmarit pentru intreaga datorie.
c) In cadrul solidaritatii pasive, creditorul are dreptul sa primeasca de la unul din debitori numai partea lui din datorie.
Aceasta acceptare din partea creditorului se numeste renuntarea la solidaritate (facuta pentru unul din codebitorii solidari) si are ca efect continuarea obligatiei de a fi solidara in privinta celorlalti codebitori, dar cu scaderea partii codebitorului pentru care s-a facut renuntarea la solidaritate (art.1049 C.civ)
d) Motivarea instantei este gresita.
Instanta nu a tinut seama de caracterul solidar al obligatiei de plata, in virtutea caruia intimata creditoare putea urmari orice debitor, sau pe toti impreuna pentru intreaga creanta (art. 1039 si 1042 C.civ).
Asadar, codebitorul contestator nu se va putea opune la executarea silita pornita impotriva sa pe motiv ca erau urmariti si ceilalti doi codebitori, obligati solidar cu el, la plata aceleiasi creante si ca valoarea bunurilor confiscate de la aceia ar acoperi restul creantei.
Singura exceptie pe care o putea opune contestatorul intimatei era stingerea creantei urmarite prin plata sau un alt mijloc de stingere.
a) Obligatia solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare debitor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului.
Ea se caracterizeaza prin aceea ca datoria sau creanta nu se mai divide intre subiectele raportului juridic obligational.
b) Instantele nu au procedat corect cand i-a obligat pe toti paratii sa plateasca solidar, intrucat solidaritatea fiind o exceptie de la regula de drept comun a divizibilitatii datoriei, ea trebuie sa fie stipulata expres: solidaritatea nu se prezuma (art. 1041C.civ).
Obligatia solidara se poate naste fie prin acte juridice, fie printr-o dispozitie speciala a legii (solidaritatea legala).
In materia raspunderii civile delictuale, art. 1003 C.civ. prevede ca daca delictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt tinute solidar pentru despagubire.
Acest text de lege isi are insa aplicabilitatea numai in cazul cand se stabileste ca faptul prejudiciabil a fost produs de mai multe persoane care au actionat in baza unei intelegeri comune. In caz contrar, deci cand paguba rezulta din fapte diferite, iar intre faptuitori nu a existat intelegerea la care s-a facut referire, responsabilitatea se imparte, incat autorul fiecarui delict va fi obligat numai la repararea prejudiciului cauzat prin propriul fapt juridic ilicit (obligatii indivizibile).
Fata de actele din dosar se constata ca nu exista intelegerea intre parati, in temeiul careia toti sa fi participat la distrugerea culturilor de flori si a instatiilor de pe intregul teren, si in consecinta, raspunderea fiecarui parat trebuie limitata la daunele produse pe portiunea de teren pe care a ocupat-o.
Pentru stabilirea intinderii obligatiilor divizibile de desdaunare, fiecare parat trebuind sa raspunda numai in raport cu paguba cauzata, se impune rejudecarea cauzei de prima instanta.
a) Obligatia facultativa este acea obligatie al carei obiect consta in doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei.
b) Recursul nu este fondat, intrucat parata s-a obligat prin contract sa predea reclamantei marfa contractata, dar nu si-a respectat aceasta obligatie.
Potrivit art. 1073 C.civ "creditorul are dreptul de a cere indeplinirea exacta a obligatiei si in caz contrar are dreptul la dezdaunare."
Asa fiind, se constata ca instantele au procedat corect atunci cand au obligat pe recurenta la executarea in natura a obligatiei, si in subsidiar la contravaloarea actualizata a marfurilor pe care trebuie sa le livreze intimatei reclamante, aceasta reprezentand numai in parte dezdaunarea la care ar fi avut dreptul in caz de neindeplinire a obligatiei principale.
c) Situatiile in care se recurge la obligarea debitorului la plata despagubirilor sunt:
In cazul obligatiilor de a face cand obligatia asumata este intuitu personae sau obligatia trebuia executata intr-un termen considerat esential de catre creditor pe care debitorul l-a lasat sa treaca fara sa execute;
In cazul obligatiilor de a nu face daca debitorul nu-si respecta acesta obligatie.
7.
a) Ne aflam in prezenta unei obligatii indivizibile cu pluralitate de creditori si debitori. Asadar, obligatia nu este susceptibila de executare partiala, deci nu poate fi considerata indeplinita decat daca s-a executat integral, fata de ambii beneficiari ai dreptului de intretinere.
b) Da. Mostenitorul reclamant poate introduce actiunea privind rezolutiunea pentru neexecutare (si nu continuarea intretinerii pentru el). In consecinta, daca defunctul nu a renuntat la ea, iar termenul de prescriptie nu s-a implinit, va trece la mostenitori. Altminteri, s-ar da nastere unui beneficiu fara temei just pentru debitorul intretinerii.
a) Solutia instantei de apel este nelegala.
Dreptul de intretinere are intr-adevar un caracter personal si nu se transmite mostenitorilor, dar aceasta nu afecteaza cu nimic caracterul patrimonial al actiunii privind rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere fata de tertul beneficiar.
Neexecutarea obligatiei fata de unul din beneficiari poate indreptati a cere desfiintarea conventiei si restabilirea situatiei anterioare cu privire la intreg imobilul.
a) Obligatia platii pretului sub forma prestatiilor periodice a intretinerii asumate de cumparatori este o obligatie indivizibila.
b) Solidaritatea si indivizibilitatea constituie exceptiile de la principiul divizibilitatii obligatiilor.
Daca ambele au ca izvor comun conventia, ele au si un izvor propriu: solidaritatea se poate naste si din lege (solidaritatea legala), pe cand indivizibilitatea poate izvori si din natura bunului care formeaza obiectul obligatiei.
In ceea ce priveste intinderea lor, solidaritatea functioneaza numai fata de cei intre care s-a nascut (fata de mostenitori obligatia transmitandu-se fractionata, divizata), pe cand indivizibilitatea se transmite si catre succesori.
c) Daca bunul vandut a fost dobandit de mai multi cumparatori (sotii S.T si S.E.), deveniti coproprietari de la data intocmirii actului, imprejurarea ca ulterior numai unul din ei a prestat intretinerea conform obligatiei pe care si-au asumat-o impreuna nu este de natura sa duca la rezolutiunea contractului, deoarece datorita caracterului indivizibil al obligatiei asumate de cei doi, prestarea intretinerii de catre unul din ei este liberatorie pentru ceilalti ( in speta pentru celalalt sot).
Astfel, instanta de fond nu trebuia sa respinga actiunea de partaj a paratei, ci trebuia sa stabileasca intinderea drepturilor partilor asupra imobilului, in raport de contributia lor la dobandirea acestuia.
Instanta trebuia sa respinga actiunea privind rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.
|
