OBLIGATII RESPONSABILITATEA
1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ?
Este raportul juridic in baza caruia creditorul are dreptul sa pretinda debitorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva sub sanctiunea constrangerii de stat.
2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ?
Obligatii nascute din acte juridice si fapte juridice.
3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ?
Obligatia de a da, obligatia de a face, obligatia de a nu face.
Ce este obligatia de a da ?
Este indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real.
Ce este obligatia de a face ?
Este indatorirea care revine subiectului pasiv, numit debitor de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru.
6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce
a format obiectul contractului de vanzare - cumparare ?
Obligatia de a face.
7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?
Este o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit , debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat , desfasurand o activitate.
8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?
Este indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat.
9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?
Obligatii obisnuite, obligatii opozabile si tertilor si obligatii reale.
10. Ce sunt obligatiile reale - propter rem - ?
Sunt indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor.
11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor - scriptae in rem -?
Se caracterizeaza prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui bun ,incat creditorul nu poate obti 222b16c ne satisfacerea dreptului decat daca posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la nasterea raportlui obligational.
12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ?
Obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfect.
13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ?
Obligatii simple si obligatii complexe.
14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ?
Termenul si conditia.
15. Care sunt izvoarele de obligatii conform Codului civil ?
Contractele, cvasicontractele, delictele, cvasidelictele si legea.
16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ?
Gestiunea de afaceri si plata lucrului nedatorat.
17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei si a jurisprudentei ?
Imbogatirea fara justa cauza.
18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ?
Obiectul gestiunii, utilitatea gestiunii si atitudinea partilor fata de actele de gestiune.
19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ?
Acte materiale si acte juridice.
20. Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ?
Act de administrare.
21. Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ?
Este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii si nu prezinta nici un fel de importanta daca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuity sau de forta majora.
22. Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ?
geratul sa nu aiba cunostinta de interventia gerantului, in caz contrar fiind vorba de un mandat tacit;
gerantul sa actioneze cu intentia de a administra interesele unei alte persoane, nu propriile sale interese.
23. Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ?
gerantul trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu;
24. Care sunt obligatiile gerantului ?
- sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau mostenitorii sai, vor putea sa o preia;
- in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar;
- sa dea socoteala geratului pentru operatiunile efectuate.
25. Care sunt obligatiile geratului ?
sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut;
sa execute toate obligatiile fata de terti, care s-au nascut din actele incheiate de gerant in numele sau.
26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ?
Daca gerantul savarseste acte materiale, acestea vor putea fi dovedite cu orice mijloc de proba, iar daca operatiunile efectuate de gerant sunt acte juridice, sunt aplicabile regulile in materia probei actelor juridice.
27. Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ?
Sa existe o plata, plata sa fie nedatorata, plata sa fie facuta din eroare.
28. Care sunt obligatiile accipiensului de buna - credinta ?
va restitui lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice, posesor de buna - credinta;
daca lucrul a fost instrainat se va restitui pretul primit;
daca lucrul a pierit, in mod fortuit, va fi liberat de obligatia de restituire.
29. Care sunt obligatiile accipiensului de rea - credinta ?
sa restituie lucrul primit si fructele percepute;
daca a instrainat lucrul, sa restituie valoarea acestuia indiferent de pretul pe care l-a primit, la data introducerii actiunii in justitie;
daca lucrul a fost pierit, in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului in care va dovedi ca lucrul ar fi pierit si la solvens.
30. Care sunt obligatiile solvensului ?
Este obligat fata de accipiens, indiferent daca aceste este de buna - credinta sau de rea - credinta, sa restituie cheltielile necesare si utile pe care acestea le-a facut cu conservarea lucrului, respectiv sporirea valorii lucrului.
31. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?
Solvens si creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice.
32. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea
platii in cazul platii nedatorate ?
3 ani.
33. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?
cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de catre debitor;
daca plata s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala;
daca plata a fost facuta unui incapabil, acesta va restitui doar in masura imbogatirii sale;
cand plata a fost facuta de catre o alta persoana decat debitorul, iar accipiensul a distrus cu buna - credinta titlul constatator al creantei sale.
34. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii
fara justa cauza ?
Conditii materiale si conditii juridice.
35. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
sa produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile;
micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor elemente active sau in efectuarea unor cheltuieli;
sa existe o legatura intre marirea si, respectiv, diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei cauze unice.
36. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul
imbogatirii fara justa cauza ?
sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane, respectiv sa nu fie vorba de o dispozitie legala, un contract, o hotarare judecatoreasca;
sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite.
37. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
persoana al carei patrimoniu s-a marit nu poate fi obligata la restituirea decat in masura cresterii patrimoniului sau, la momentul intentarii actiunii in restituirel
persoana al carui patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat micsoarea patrimoniului sau, deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza.
38. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara
justa cauza ?
Termenul general de prescriptie de 3 ani.
39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ?
se intemeiaza pe factori exteriori diferiti;
nu coincid in ceea ce priveste natura lor, raspunderea fiind mai ales de ordin normativ, iar responsabilitatea de ordin valoric .
40. Cum este definita responsabilitatea juridica.
Este definita ca o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice, ca si fata de actiunile pa care le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate.
41. Cum este definita notiunea de raspundere juridica ?
Un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice.
42. Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ?
Raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala.
43. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?
Sanctiune civila.
44. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?
Raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala.
45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?
Functia educativ - preventiva si functia reparatorie.
46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ?
Prejudiciu material si prejudiciu corporal.
47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu,
daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenta ?
Raspunderea delictuala a autorului faptei ilicite sau, dupa caz, si raspunderea penala a acestuia.
48. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?
Prejudiciul sa fie cert sau prejudiciul sa nu fi fost raportat inca.
49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justitie ?
repararea integrala a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita;
repararea in natura. Repararea prin echivalent;
stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului.
50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ?
fie prin acordarea unei sume globale;
fie prin stabilirea unor prestatii periodice succesive cu caracter temporar sau viager.
51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?
Pag. 47-48.
52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in
raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ?
sub aspectul competentei de solutionare a ambelor actiuni;
sub aspectul pornirii actiunii;
in legatura cu judecarea actiunii penale si civile si la autoritatea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de instanta de judecata penala sau, dupa caz, de ctare instanta de judecata civila;
cu privire la raportul dintre scoaterea de sub urmarire penala, incetarea procesului penal, pe de o parte, si actiunea civila in despagubiri, pe de alta parte;
cu privire la prescriptia extinctiva.
53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila contractuala ?
ambele tipuri de raspundere sunt forme ale raspunderii civile, fiind dominate de ideea fundamentala a repararii unui prejudiciu patrimonial [rodus prin fapta ilicita si culapabila a unei persoane;
elementele care le consitioneaza sunt aceleasi.
54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ?
Dupa izvor in functie de capacitatea celui care se obliga, inraport de punerea in intarziere, in raport de conventiile de neraspundere, in raport cu intinderea reparatiei, in functie de felul raspunderii, in raport de sarcina dovedirii culpei, in raport de competenta judecatoreasca, in raport de prescriptia derptului la actiune.
55. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?
prejudiciul sa fie cert;
prejudiciul sa nu fi fost reparat inca.
56. Care sunt principiile care guverneaza reapararea prejudiciului ?
principiul repararii integrale a prejudiciului;
principiul repararii in natura a prejudiciului;
57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?
este supusa repararii atat paguba efectiva - damnum emergens -, cat si beneficiul nerealizat - lucrum cesans - ;
se repara atat prejudiciul previzibil cat si prejudiciul imprevizibil;
la stabilirea intinderii despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite;
prejudiciul trebuie sa fie in reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de vinovatie.
58. Care sunt modalitatile in care se poate face repararea prin echivalent a prejudiciului ?
acordarea
unei sume globale, care se stabileste prin hotarare judecatoreasca de obligare
stabilirea unor prestatii periodice, in forma baneasca, care se platesc victimei, dupa caz, temporar sau viager.
59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ?
fapta are caracter obiectiv sau existenta nationala, constand intr-o conduita ori manifestare umana exteriorizata;
fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice;
fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate.
59. Cu ce echivaleaza lipsa discernamantului ?
Echivaleaza cu absenta factorului intelectiv, respectiv a lipsei vinovatiei (pag 79)
60. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ?
Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzabilitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, precum si a vinovatiei.Fiind vorba de fapte juridice, sub aspect probator este admis orice mijloc de proba, inclusiv proba testimoniala.
61. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin.
2 - 4 Cod civil ?
Il constituie ideea de garantie fata de victima, cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat, dar nu poate fi vorba despre o garantie instituita prin puterea legii. (pag 83)
62. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?
prezumtia ca in exercitarea indatoririlor ce le reveneau fata de copil au existat abateri;
prezumtia de cauzabilitate intre indeplinirea indatoririlor ce le reveneau la comiterea de catre minori a faptei ilicite;
prezumtia vinovatiei parintilor, de obicei sub forma neglijentei, in indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor ce la reveneau
63. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor
minori ?
se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie ori din afara casatoriei, ca si celui care a infiat un copil minor
64. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor
pentru fapta copiilor lor minori ?
Existenta prejudiciului, existenta faptei ilicite a minorului, existenta raportului de cauzabilitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu
65. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori.
Prezumtiile din art. 1000 alin 2 C. civ. sunt prezumtii legale relative, deci susceptibile de proba contrara .
66. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de minor ?
Parintii raspund integral fata de victima pentru prejudiciul cauzat de minor .
67. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori mestesugarilor
Raspunderea profesorului ori mestesugarului se intemeiaza pe lipsurile in supravegherea elevului ori ucenicului; raspunderea parintilor se intemeiaza pe neandeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare nu numai a indatoririi de supraveghere, dar si pe aceea privind educarea ori cresterea copilului minor.
68. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor ?
raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor;
parintii nu raspund pentru minorul - prepus reici pentru prejudiciile pe care acesta le cauzeaza comitentului insusi .
69. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si mestesugarului
Se au in vedere numai prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le cauzeaza unei alte persoane , si nu prejudiciile pe care el insusi le sufera in timpul supravegherii profesorului sau mestesugarului.
70. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si mestesugarului ?
fapta ilicita constand in lipsa ori insuficienta supraveghere;
raportul de cauzabilitate intre fapta si cauza prejudiciului;
vinovatia profesorului ori mestesugarului;
71. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru faptele elevilor si ucenicilor ?
cel ce a cauzat prejudiciul trebuie sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor;
fapta ilicita sa fie savarsita cand elevul ori ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea profesorului ori mestesugarului
72. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ?
Este integrala sau solidara.
73. Care este temeiul raportului de prepusenie ?
contractul de munca care face sa se prezume, pana la proba contrarie, existenta raportului de prepusenie;
calitatea de membru al organizatiei cooperatiste este temei pentru raspunderea acesteia conform art. 998-999 C. civ.;
contractul de mandat;
in mod exceptional, in contractul de antrepriza se poate ca antreprenorul sa renunte la autonomia sa si sa se subordoneze efectiv autoritatii beneficiarului lucrarii;
nu exista raport de prepusenie intre locatar si locatar;
militarul in termen nu este prepus
74. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor ?
Trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei ilicite
75. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor?
cand comitentul a luat masurile necesare apre a preintampina fapta pagubitoare a prepusului sau;
cand cel pagubit a stiut ca prepusul nu actioneaza in folosul comitentului, ci in interesul sau propriu ori cu depasirea atributiilor decurgand din functia incredintata, precum si in cazurile in care activitatea prepusului a iesit din sfera in care comitentul are obligatie de a-si exercita supravegherea, aceasta revenind insasi celui ce a suferit paguba;
comitentul nu raspunde, de asemenea, pentru pagubele cauzate de prepus prin fapte ce ju au legatura cu functia incredintata, chiar daca ele au fost savarsite in timpul exercitarii acesteia.
76. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?
victima are posibilitatea sa se adreseze, la alegerea sa, pentru intreaga despagubire, fie comitentului singur, fie comitentului si prepusului deodata sau succesiv, fie numai prepusului;
raspunderea comitentului fata de victima sunt solidare.
77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?
raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie;
raspunderea comitentului fiind o raspundere indirecta, aceasta avand rolul de simplu garant pentru fapta prepusului sau, in cele din urma, raspunderea prepusului pentru fapta proprie urmeaza sa prevaleze si, ca atare, el va trebui sa suporte singur repararea prejudiciului;
obligarea " in siliduru" a comitentului cu prepusul sau la repararea intregrala a prejudiciului suferit de victima, este instituit in scopul protejarii intreselor acesteia din urma.
78. Cand poate interveni inteferenta dintre raspunderea parintilor si cea a comitentilor?
Poate interveni numai in situatia in care minorul are si calitatea de prepus si in functiile incredintate de comitent savarseste o fapta ilicita, cauzatoare de prejuciu. Raspunderea comitentului inlatura definiv raspunderea parintilor.
79. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod civil de prejudiciul cauzat de
animale, ce calitate trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?
Paznic juridic al animalului.
80. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia
raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
cand a avut loc din cauza unei forte majore, nu si cazului fortuit;
fapta victimei insasi;
fapta unei terte persoane.
81. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod civil?
Pentru prejudiciul cauzat de animale.
82. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?
Titularul drreptului de proprietate.
83. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in
general?
Persoanei care are paza lucrului.
84. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina
edificiului?
Cand ruina este urmarea lipsei de intretinere asu a unui viciu de constructie.
85. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri
reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod civil?
Se refera la lucrurile ce sunt sub paza noastra.
86. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului?
Dupa ruinarea edificiului.
87. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general
reglementata de art. 1000 alin.1 Cod civil?
Persoanei care are paza lucrului.
88. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
Fortei majore culpei victimei sau faptei unui tert.
89. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?
Dupa ce au fost probate urmatoarele conditii:
existenta prejudiciului;
existenta faptei animalului;
raportul de cauzabilitate dintre inregistrarea prejudiciului si comportamentului animalului;
existenta autoritatii persoanei responsabile asupra animalului.
90. Cui ii revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului?
Titularului dreptului de proprietate asupra edificiului.
91. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru
prejudiciile cauzate de lucruri?
Cazului fortuit.
92. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in
general?
Persoanei care are paza lucrului.
93. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile
cauzate de animale?
Temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic se afla in art. 1001 C. civ.
94. Cine este paznicul material al animalului?
Ingrijitorul de animale, cel care duce animalul la pascut, zootehnistul.
95. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul
cauzat de animal?
Temeiul juridic al raspunderii paznicului material dse afla in art. 998-999 C.civ.
96. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat?
Hotul.
97. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului?
fortei majore, nu si cazului fortuit;
fapta victimei insesi;
fapta unei terte persoane.
98. Ce intelegem prin ruina edificiului?
Caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit, sub povara propriei sale greutati, a greutatii oamenilor sau a lucrurilor pe care le suporta, ori sub actiunea fortelor naturale.
99. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului?
Este o raspundere obiectiva.
100. Care constructii nu sunt considerate "edificii" in sensul art. 1002 Cod Civil?
constructiile provizorii;
constructiile neterminate si nereceptionate de catre proprietari;
imobilele care nu au rezultat prin intreventia fortei umane.
|
