OBLIGATIILE COMPLEXE

OBLIGAŢIILE COMPLEXE

Caracterul complex al obligatiei poate sa rezulte din:

afectarea de modalitati:

pluralitatea de obiecte;

pluralitatea de subiecte.

Īn raport de aceste considerente exista :

obligatii afectate de termen sau conditie;

obligatii alternative si facultative;

obligatii divizibile, solidare si indivizibile.

15.1. Obligatiile afectate de modalitati

15.1.1. Termenul

15.1.1.1.Definitie

Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pāna la care este amānata īnceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative.[1]

15.1.1.2.Clasificare

Īn functie de efectul sau:

1.termen suspensiv, adica acel te 23123f518x rmen care amāna exercitiul dreptului subiectiv si obligatiei corelative pāna la īmplinirea lui. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma īmprumutata.

2.termen extinctiv, adica acel te 23123f518x rmen care amāna stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pāna la īmplinirea lui. De exemplu, data mortii credirentierului īntr-un contract de renta viagera.

Īn functie de beneficiarul termenului:

termen īn favoarea debitorului, care reprezinta regula;

termen īn favoarea creditorului; de exemplu, īn materia contractului de depozit, termenul este stipulat īn favoarea deponentului;

termen īn favoarea ambelor parti; cum sunt, de exemplu termenele stabilite īntr-un contract sinalagmatic.

Īn functie de izvorul sau:

1.termen legal cum sunt de exemplu termenele stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004, privind prelungirea duratei unor contracte de īnchiriere;

2.termen judiciar, adica termenul acordat de instanta de judecata debitorului, conform art. 1583 Cod civil; numit si termen de gratie;

3.termen conventional, respectiv termenul stabilit prin conventia partilor.

Īn functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei īmplinirii sale:

1.termen cert; termen a carui īmplinire este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational;

2.teremen incert; a carui īmplinire este sigura dar nu se cunoaste momentul cānd se va produce acest lucru.

15.1.1.3. Efectele termenului

Īn legatura cu efectele termenului prezinta interes distinctia dintre termenul suspensiv si termenul extinctiv.

Termenul suspensiv nu afecteaza existenta obligatiei ci numai exigibilitatea acesteia, cu urmatoarele consecinte:

daca debitorul executa obligatia sa īnainte de termen, el face o plata valabila, echivalenta cu renuntarea la beneficiul termenului;

īnainte de īmplinirea termenului, creditorul poate lua masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului sau;

pāna la scadenta (īmplinirea termenului) nu curge termenul de prescriptie;

pāna la īmplinirea termenului, creditorul nu poate opune debitorului compensatia;

īnainte de īmplinirea termenului, creditorul nu poate intenta actiunea oblica sau actiunea pauliana;

de la data īmplinirii termenului suspensiv īncepe sa curga prescriptia dreptului la actiune.

Termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Astfel la īmplinirea termenului īnceteaza efectele raportului juridic obligational.

15.1.1.4. Termenul de gratie

Potrivit art. 1582 Cod civil " nefiind de fapt teremenul restitutiunii, judecatorul poate sa dea īmprumutatului un termen potrivit īmprejurarilor", iar art. 1583 Cod civil, prevede ca " daca īnsa s-a stipulat numai ca īmprumutatul sa plateasca cānd va putea sau cānd va avea mezii ( mijloace), judecatorul va prescrie un termen de plata dupa īmprejurari."

Un asemenea termen se numeste termen de gratie si este acordat de instanta de judecata atunci cānd obligatia scadenta nu a fost executata de debitor.

Caracteristica acestui termen o constituie faptul ca se acorda de instanta de judecata numai īn favoarea debitorului, fara a se cere si consimtamāntul creditorului, cu exceptia cazului īn care partile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV.

Termenul de gratie īmpiedica executarea silita, dar nu īmpiedica compensatia.

15.1.1.5. Renuntarea la termen

Partea īn folosul careia a fost prevazut poate renunta la beneficiul termenului, iar cānd termenul a fost prevazut īn favoarea ambelor parti, ele pot renunta, prin acordul lor, la beneficiul acestuia.

Daca se renunta la beneficiul termenului, obligatia nu va mai fi o obligatie afectata de modalitati ci va deveni o obligatie pura si simpla.

15.1.1.6. Decaderea din beneficiul termenului

Potrivit art. 1025 Cod civil, decaderea din beneficiul termenului apare īn urmatoarele cazuri:

debitorul ajunge īn starea de insolvabilitate, indiferent daca are sau nu o vina īn producerea ei;

debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare īi este imputabila.

Decaderea din beneficiul termenului are natura juridica a unei sanctiuni care produce aceleasi efecte ca si renuntarea la termen.

15.1.2. Conditia

15.1.2.1. Definitie

Ca modalitate a actului juridic, conditia este un eveniment viitor si sigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) actului juridic civil.[2]

15.1.2.2. Clasificare

Īn functie de efectele pe care le produce:

conditie suspensiva de a carei īndeplinire depinde nasterea raportului juridic obligational; de exemplu: " īti donez casa mea, daca voi fi transferat la Timisoara";

conditie rezolutorie a carei īndeplinire desfiinteaza retroactiv raportul juridic obligational; de exemplu: "īti vānd autoturismul, cu conditia ca, daca voi fi transferat la Timisoara, vānzarea se va desfiinta";

Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului:

conditie cazuala[3] - cānd realizarea evenimentului depinde de hazard; potrivit art. 1005 Cod civil, cānd nu este nici īn puterea creditorului, nici īntr-aceea a debitorului. De exemplu, art. 825 alin. 1 Cod civil, dispune ca donatorul poate stipula īntoarcerea bunurilor daruite atāt īn cazul cānd donatarul ar muri īnaintea lui, cāt si īn cazul cānd donatarul si descendentii sai ar muri īnaintea sa.

conditie mixta - cānd realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti, cāt si de vointa unei alte persoane determinate (art. 1007 Cod civil); de exemplu: "īti vānd autoturismul meu, daca parintii īmi vor darui un alt autoturism de ziua mea";

conditie potestativa - cānd realizarea evenimentului depinde de vointa unei din parti.

Conditia potestativa este de mai multe feluri:

conditie pur potestativa - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei dintre parti; obligatia asumata sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga este nula (art. 1010 Cod civil) deoarece o asemenea conditie echivaleaza cu lipsa intentiei de a se obliga; de exemplu: " īti vānd casa proprietatea mea, daca vreau";

conditie potestativa simpla - acea conditie a carei realizare depinde atāt de vointa uneia din parti, cāt si de un fapt exterior sau vointa unei persoane nedeterminate; de exemplu: " īti vānd autoturismul daca ma voi muta la Timisoara";

Dupa cum conditia consta īn īndeplinirea sau neīndeplinirea evenimentului:

conditie pozitiva - acea conditie care afecteaza raprotul juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza se se īndeplineasca; de exemplu: "īti vānd autoturismul daca voi fi transferat la Timisoara";

conditie negativa - acea conditie care afecteaza existenta raportului juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se īndeplineasca; de exemplu: "īti vānd autoturismul daca nu voi fi transferat la Timisoara".

15.1.2.3. Efectele conditiei

Potrivit sistemului Codului civil, efectele conditiei se produc, īn principiu, īn mod retroactiv, īn sensul ca momentul de la care sau pāna la care se produc nu este momentul īndeplinirii sau neīndeplinirii conditiei, ci data la care a luat nastere raportul juridic obligational.

Efectele conditiei suspensive[4]

Pendente conditione (intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului juridic obligational si momentul realizarii conditiei), se considera ca obligatia nu exista, cu urmatoarele consecinte juridice:

creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei de catre debitor;

daca debitorul executa prestatia, poate sa ceara restituirea ei īn temeiul platii nedatorate;

īn acest interval de timp nu curge termenul de prescriptie extinctiva;

nici una dintre partile raportului juridic obligational nu poate invoca compensatia.

Eveniente conditione ( atunci cānd s-a realizat conditia) se considera ca obligatia īsi produce efectele retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice:

plata efectuata pāna la īndeplinirea conditiei, nu mai este considerata o plata nedatorata si nu va mai putea fi restituita;

drepturile sub conditie transmise īnainte de īndeplinirea acesteia sunt valabile

De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei īndeplinite exista si exceptii, respectiv:

termenul de prescriptie extinctiva īncepe sa curga numai la data realizarii conditiei;

riscurile produse īnainte de realizarea conditiei sunt īn sarcina īnstrainatorului;

dobānditorul va culege fructele numai din momentul īndeplinirii conditiei;

actele de administrare facute de īnstrainator īnainte de realizarea conditiei ramān valabile.

Efectele conditiei rezolutorii[5]

Pendente conditione

Pāna la īndeplinirea conditiei raportul juridic obligational este considerat pur si simplu, cu urmatoarele consecinte juridice:

debitorul trebuie sa-si execute obligatia, iar creditorul poate sa ceara executarea obligatiei;

dobānditorul sun conditie rezolutorie a unui bun individual determinat, suporta riscul pierii bunului īn calitate de proprietar - res perit domino;

dreptul dobāndit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte īntre vii sau pentru cauza de moarte, tot sub conditie rezolutorie.

Eveniente conditione

Īntrucāt conditia se realizeaza, obligatia se desfiinteaza retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice:

partile trebuie sa restituie prestatiile efectuate;

drepturile constituite cu privire la un bun individual determinat se desfiinteaza retroactiv.

De la regula retroactivitatii efectelor conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii:

riscurile produse īnainte de īndeplinirea conditiei sunt suportate de dobānditorul sub conditie rezolutorie;

actele de administrare facute de dobānditorul sub conditie rezolutorie ramān valabile;

fructele culese de dobānditorul bunului ramān īn proprietatea acestuia.

15.1.2.4. Conditia si sarcina

Sarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului īn contractele cu titlu gratuit.

Sarcina nu afecteaza existenta raportului juridic obligational, ci stabileste o obligatie pentru una dintre parti, iar de caz de neexecutare creditorul va putea sa ceara executarea obligatiei.

15.2. Obligatiile plurale

15.2.1.Pluralitatea de obiecte

Obligatia cu o pluralitate de obiecte se caracterizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza mau multe prestatii.

Īn raport de intentia partilor, daca debitorul datoreaza cumulativ toate prestatiile la care s-a obligat, obligatia produce efecte ca si cum ar fi pura si simpla, cu un singur obiect si se va stinge prin executarea tuturor prestatiilor.

15.2.1.1. Obligatia alternativa

Obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta īn doua sau mau multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei.[6] De exemplu, se datoreaza 100.000.000 lei sau un autoturism.

Alegerea prestatiei ce urmeaza sa fie executata apartine debitorului, dar poate sa apartina si creditorului, īnsa numai daca exista stipulatie expresa īn acest sens (art. 1027 Cod civil).

Obligatia se transforma īntr-o obligatie pura si simpla  atunci cānd unul din obiectele obligatiei alternative devine imposibil de executat, indiferent din ce cauza. Īn cazul obligatiei de a da , dreptul de proprietate asupra unui lucru individual determinat se transmite īn momentul alegerii, deoarece pāna atunci nu se cunoaste care dintre obiecte va intra īn patrimoniul creditorului.

15.2.1.2. Obligatia facultativa

Obligatia este facultativa cānd debitorul se obliga la o singura prestatie, cu posibilitatea de a se libera prin executarea altei prestatii determinate.

De exemplu, debitorul are obligatia de a da un autoturism, dar prin conventia partilor i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani.

Īn cazul obligatiei facultative exista o singura prestatie ca obiect al obligatiei, dar exista o pluralitate de prestatii īn privinta posibilitatii de a plati.

Creditorul poate sa ceara numai executarea prestatiei principale, iar daca obiectul obligatiei piere din caz fortuit sau de forta majora, debitorul va fi liberat, iar obligatia se stinge.

15.2.2. Pluralitatea de subiecte

15.2.2.1 Obligatiile conjuncte (divizibile)

Obligatia conjuncta sau divizibila este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte īntre care creanta si datoria se divid de plin drept.[7]

Obligatia poate fi conjuncta din momentul nasterii sale sau ca efect al mortii creditorului sau debitorului, care lasa mai multi mostenitori īntre care obligatia se īmparte.

Existānd o pluralitate de subiecte, dreptul de creanta si datoria se divid īn atātea parti cāti creditori sau debitori sunt īn raportul obligational.

Fiecare creditor poate pretinde numai partea sa de creanta, iar fiecare debitor este obligat sa execute numai partea sa de datorie.

Fiind mai multe raporturi obligationale, numarul acestora depinde de numarul creditorilor sau debitorilor, ceea ce produce urmatoarele efecte juridice[8]:

daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie;

daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea lui de creanta;

insolvabilitatea unuia dintre debitori se va suporta de creditor, deoarece ceilalati codebitori nu raspund pentru partea celui devenit insolvabil;

īntreruperea prescriptiei fata de un debitor, prin punerea sa īn īntārziere, efectuata de unul dintre creditori nu profita si celorlalti creditori;

punerea īn īntārziere a debitorului si īntreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu produce efecte īn raport cu ceilalti debitori;

plata de catre un debitor a partii sale din datorie nu are efect liberator pentru ceilalti debitori;

remiterea de datorie, darea īn plata, cesiunea de creanta si novatia facute de catre unul din creditori cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori (art. 1064 alin. 2 si 3 Cod civil).[9]

15.2.2.2. Obligatiile solidare

Obligatia plurala solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple īn cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului īntreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului.[10]

Obligatiile solidare sunt reglementate de art. 1034 - 1056 Cod civil si fac parte din categorii obligatiilor indivizibile.

Solidaritatea poate fi de doua feluri:

solidaritate activa, atunci cānd exista doi sau mai multi creditori;

solidaritate pasiva, atunci cānd exista doi sau mai multi debitori.

Solidaritatea activa

Potrivit art. 1034 Cod civil " obligatia este solidara īntre mai multi creditori, cānd titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata īn tot a creantei si cānd plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor."

Din definitia prezentata rezulta ca īn cazul solidaritatii active, existānd mai multi creditori, fiecare dintre ei este īndreptatit sa ceara debitorului comun plata īntregii datorii, iar prin plata efectuata numai unuia dintre creditori, debitorul comun este liberat de datorie fata de toti creditorii sai solidari.

Īn sistemul Codului civil nu este reglementata solidaritatea activa, ceea ce īnseamna ca solidaritatea activa īsi are izvorul īn conventia partilor sau īn testament.

Īn raporturile dintre creditorii solidari si debitorul comun, obligatia solidara produce urmatoarele efecte[11]:

fiecare creditor adre dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei, iar plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor (art. 1034 Cod civil);

cāt timp debitorul nu a fost chemat īn judecata de un creditor solidar, debitorul poate plati oricaruia din creditorii solidari (art. 1035 alin. 1 Cod civil);

daca debitorul a fost chemat īn judecata de un creditor solidar, debitorul nu poate face plata decāt acestuia;

remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestui creditor (art. 1035 Cod civil).

Īn raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare sunt guvernate de principiul īnscris īn art. 1038 Cod civil, potrivit caruia " creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, īn toate actele care pot avea de efect conservarea creantei."

Aceasta īnseamna ca fiecare creditor solidar nu este titularul creantei īn integralitatea ei, ci numai pentru partea care-i apartine, iar īncasarea creantei īn totalitate este posibila īn virtutea reprezentarii celorlalti creditori.

Din aplicarea acestui principiu rezulta urmatoarele efecte:[12]

oricare dintre creditorii solidari ai aceleiasi creante poate sa ceara plata integrala a datoriei si sa dea chitanta liberatorie debitorului (art. 1034 Cod civil);

daca debitorul a fost pus īn īntārziere de catre oricare dintre creditori, efectele punerii īn īntārziere profita tuturor creditorilor solidari;

īntreruperea prescriptiei facuta de unul dintre creditori profita tuturor (art. 1036 Cod civil);

daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlalti creditori;

un singur creditor nu poate face acte de dispozitie - novatie, remitere de datorie, dare īn plata - cu privire la īntreaga creanta fara consimtamāntul celorlalti creditori;

hotarārea judecatoreasca obtinuta de un creditor profita si celorlalti creditori, īn masura īn care este favorabila creditorului urmaritor.

Solidaritatea pasiva

Potrivit art.1039 Cod civil, " obligatia este solidara din partea debitorilor cānd toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrāns pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor."

Din definitia legala a solidaritatii pasive (īntre debitori) rezulta ca obligatia solidara pasiva este acea obligatie cu mai multi debitori care da dreptul creditorului sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei.

Aceasta forma de obligatie plurala este reglementata īn art. 1039 - 1056 Cod civil, iar izvorul sau este vointa partilor si legea.

Reprezentānd o exceptie de la regula divizibilitatii creantei, obligatia solidara, īn materie civila, nu se prezuma, ci trebuie sa fie stipulata expres, conform art. 1041 Cod civil.

Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de solidaritate pasiva:

cei care au cauzat, īn comun, prin fapta lor ilicita, un prejudiciu, raspund solidar fata de victima[13];

mandantii, care au acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului[14];

executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile īncredintate[15];

antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru darāmarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata,[16]; cu aplicarea īn mod corespunzator a dispozitiilor art. 3 si 11 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.

Solidaritatea pasiva produce doua categorii de efecte:

raporturile dintre creditor si debitorii solidari;

raporturile dintre codebitori.

Īn raporturile dintre creditor si debitorii solidari, efectul principal al solidaritatii pasive este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria īn īntregime, ceea ce implica dreptul creditorului a de a urmari fiecare debitor pentru prestatia care formeaza obiectul obligatiei.

Plata facuta de debitorul solidar libereaza pe toti debitorii fata de creditorul comun (art. 1039 Cod civil).

Īn cadrul acestor raporturi, solidaritatea pasiva produce si urmatoarele efecte secundare:

punerea īn īntārziere a unui codebitor produce efecte fata de toti codebitorii solidari (art. 1044 Cod civil);

pierirea lucrului care formeaza obiectul prestatiei, din culpa unuia dintre debitori angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor (art. 1044 alin. 3 Cod civil);

īntreruperea prescriptiei extinctive fata de unul dintre codebitori are efect fata de toti codebitorii solidari ( art. 1045 Cod civil);

curgerea de dobānzi facuta de creditor īmpotriva unuia dintre debitori are ca efect curgerea dobānzilor fata de toti codebitorii solidari ( art. 1046 Cod civil).

Potrivit art. 1047 alin. 1 Cod civil, codebitorul solidar īmpotriva caruia creditorul a intentat actiune poate sa opuna acestuia exceptii comune, care profita tuturor debitorilor solidari, precum si exceptii personale, care īi profita numai lui.

Exceptiile comune sunt urmatoarele:

cauzele de nulitate relativa si nulitate absoluta;

modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa ( de exemplu, toti debitorii s-au obligat sub conditie suspensiva si invoca neīndeplinirea acesteia);

cauzele de stingere a obligatiei.

Exceptiile personale, care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si īi profita numai celui care le-a invocat, sunt urmatoarele:

modalitatile (termen sau conditie) consimtite numai īn raport cu un debitor solidar;

existenta unei cauze de nulitate relativa numai īn raport cu un debitor solidar.

Īn raporturile dintre codebitorii solidari, solidaritatea pasiva produce urmatoarele efecte:

efectul principal consta īn faptul ca ori de cāte ori numai unul dintre debitori plateste īntreaga datorie, prestatia executata de īmparte de plin drept si trebuie suportata de fiecare debitor[17];

debitorul care a platit se va īntoarce īmpotriva celorlalti solicitānd restituirea partii lor de datorie;

de regula, plata se īmparte īn mod egal īntre debitori.

Solidaritatea pasiva īnceteaza prin urmatoarele moduri[18]:

decesul unuia dintre codebitorii solidari, caz īn care datoria se divide īntre mostenitori proportional cu partea de mostenire primita;

renuntarea la solidaritate.

15.2.3. Obligatiile indivizibile

Obligatia este indivizibila daca, datorita naturii obiectului sau conventiei partilor, nu poate fi īmpartita īntre subiectele ei active sau pasive.[19]

Potrivit art. 1057 Cod civil " obligatia este nedivizibila atunci cānd obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face parti, nici materiale, nici intelectuale", iar conform art. 1058 Cod civil " obligatia este nedivizibila cānd obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate".

Obligatiile indivizibile sunt reglementate īn art. 1057 - 1059 si art. 1062 - 1065 Cod civil.

Indivizibilitatea activa se produce ca urmare a mortii creditorului unei creante cu un obiect indivizibil si are ca principal efect faptul ca fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei.

Plata facuta oricaruia dintre creditori este liberatorie pentru debitor.

Indivizibilitatea pasiva are ca efect principal faptul ca fiecare dintre codebitori poate fi obligat sa execute īn īntregime prestatia datorata.

Daca debitorul solidar, sau mostenitorul acestuia, a platit īn īntregime prestatia datorata, va avea la īndemāna o actiune īn regres īmpotriva debitorilor solidari pentru partea fiecaruia dintre ei.