ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 1691-1848, REVOLUTIA DE LA 1848. ORGANIZAREA DE STAT A TÃRII ROMÂNESTI SI A MOLDOVEI ÎN PERIOADA 1848-1856.
A) ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PRINCIPATUL
TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 1691-1848.
A1) ORGANIZAREA DE STAT.
- dupã 1683, dupã slãbirea Imperiul
Otoman, din 1691, Transikvania. este dependentã fatã de Imperiul Habsburgic,
fapt consfintit prin Diploma Leopoldina, rãmasã în vigoare pânã la 1848. Pânã
în anul 1765, Transilvania a fost organizatã în forma principatului, dupã
aceastã datã fiind declaratã Mare principat, precizându-se cã nu este supusã
vreunui regat si cã se va conduce dupã legile sale, având institutii si
magistrati proprii. Dependenta fatã de
1) Viata economico -socialã.
Acumulare primitivã de capital, pe fondul relatiilor feudale, prin ateliere mestesugãresti, minerit dar si manufacturi de stat, ce utilizau munca iobagilor si a tãranilor liberi.
O serie de memorii pentru recunoasterea drepturilor istorice ale românilor 1791, 1792, 1834 (Supplex libelus valahorum) rãmase fãrã rezultat, în luptã cu unio trium nationum, ( asa zisa constitutie a tãrii) dar si datoritã politicii de dezbinare austriece.
2) Organele centrale ale statului
- principele Transilvaniei = vasal al
împãratului, deci desi exista o uniune
personalã între
- Dieta Transilvaniei îsi continuã atributiunile în continuare la convocarea principelui, fapt pentru care se putea ca decenii la rând ea sã nu functioneze.
- organizarea fiscalã evolueazã permanent din a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, plãtindu-se cãtre stat un impozit pe avere, bunuri mobile si imobile si un impozit pe persoanã, diferit de la o categorie socialã la alta.
- armata în Trans: exista si o armatã de granitã din români si secui, în care se aplica o legislatie specialã în plan militar dar si civil.
- organizarea bisericii pe fundamentul unei propagande religioase pentru treceerea la catolicism a românilor majoritar ortodocsi si recunoasterea bisericii unite de cãtre stat, emitându-se în 1701 o diplomã a împãratului Leopold 1, cu recunoasterea avantajelor promise, respinsã de cãtre dieta Trans. si neintratã în functiune. Majoritatea românilor au rãmas în afara întelegerii.
- organizarea administrativ - teritorialã: = traditionalã, comitate, districte, orase si sate. conduse de reprezentantii celor trei natiuni privilegiate.
3) Banatul sub dominatie habsburgicã.
Banatul a fost dependent fatã de Turcia, de la 1552 pânã la 1718. Dupã 1718 pacea de la Pasarovitz a trecut sub dominatie habsburgicã în calitate de domeniu al coroanei, populatia bãnãteanã pierzându-si dreptul de proprietate asupra pãmântului. Românii fiind izgoniti în zone mlãstinoase sau muntoase, în locul lor fiind colonizati germani, slovaci, italieni. Bogãtia de materii prime ducând la înfiintarea manufacturilor.Între 1718-1759, a fost un regim de administratie militarã, apoi administratie civilã, având la nivel central un presedinte si 6 consilieri. Existau 11 districte împãrtite în cercuri ce cuprindeau un numãr de sate. Satele erau conduse de cãtre chinezi, potrivit sistemului neschimbat vreme de un mileniu. la trecerea sub dominatia Ungariei, aceeasi organizare. Carasul- 5 cercuri, 225 sate. Timisul 4 cercuri si 174 de sate. Torontalul 4 cercuri, 122 sate.
A2. Dreptul din Transilvania în perioada 1691-1848.
1) Izvoarele dreptului - predominant feudale, în formã si continut, capitalismul impunând unele reglementãri juridice noi. Peste obiceiul pãmântului, a doua rânduialã era datã de dreptul suprapus prin hotãrârile Curtii de la Viena.
Prin articolul1 al Diplomei leopoldine au fost confirmate: normele consacrate prin Unio Trium Nationem, Codul Verbogzy, Aprobatae et compilatae constitutitones.
Procesele în care de regulã românii erao pârâti nu erau altceva decât mojloace cu caracter oficial de prigoanã si de reprimare.
Au fost apoi facilitãtile acordate românilor din armata de granitã prin perspectiva de eliberare de iobãgie se emancipare (Patenta din 1764).
2) Evolutia principalelor institutii juridice .
- persoane - modificãri pentru consolidarea pozitiei elementelor burgheze - transformãri în relatiile nobili-tãrani - clerul pãstreazã privilegiile. - tãranii liberi devin mai numerosi si mai puternici prin organizarea regimentelor de granitã. tãrãnimea aservitã în luptã cu nobilimea, culminatã cu marea rãscoalã tãrãneascã sub conducerea lui Horia Closca si Crisan habsburgii cãutând sã atenueze conflictele iobagilor cu nemesii, dovadã patenta numitã Certa puncta-1769 Maria Tereza si actele din 1783 si 1785 Iosif al II-lea desfiintând dependenta personalã a tãranului.
- familia si rudenia - în general în vechile legiuiri si traditii, un element esential fiind permisiunea cãsãtoriei fãrã consimtãmântul nobilului, dupã desfiintarea dependentei personale.
Grãnicerii se cãsãtoresc cu autorizare, acte de stare civilã, drepturi asupra sotiei
- bunuri - în limita vechilor obiceiuri si traditii, cu mentiune expresã începând cu secolul XV evidenta financiarã urbanã si din sec. XVII o evidentã funciarã ruralã, iar în sec. XVIII, se introduc cãrtile funciare grãniceresti.
- obligatii: obligatiile fiind legate de productia si circulatia mãrfurilor si dezvoltarea relatiilor capitaliste.
- succesiunile - ca în tãrile române
- dreptul penal are în aceastã perioadã mai multe legi si coduri penale, cu institutii si idei moderne (categorii de instructiuni, felul pedepselor, egalitatea în fata legii penale), iar alte fapte pedepsite erau infractiunile comise de militari.
B. REVOLUTIA DE LA 1848.
1) Semnificatie istoricã = rezultat al unor acumulãri succesive în plan economic politic social si ideologic, încadrat în procesul revolutionar european. A avut particularitãti la români, determinate de specificul destrãmãrii feudalismului si afirmarea relatiilor capitaliste.
Punct culminant în lupta necurmatã pentru fãurirea statului national.
2) Programul revolutiei de la 1848.
- condusã de cãtre burghezie care nu era unitã si nici puternicã i se alãturã elemente ale mosierimii mici si mijlocii, si masele tãrãnesti. Programul revolutiei a fost expus în mai multe documente oficiale, precum: Petitia-proclamatie si Dorintele partidei nationale, Petitia nationalã adoptatã la marea adunare de la Blaj si Proclamtia de la Izlaz. Obiectivele urmãrite au fost în domeniul soc,nat, pol si ec. , realizarea unui stat unitar si independent, modernizarea. Se formuleazã o serie de cereri cu privire la drepturile omului si cetãteanului, egalitate politicã, garantarea drepturilor si libertãtilor, reformarea democraticã, organizarea adm just si armatei, pricipii corespunzãtoare conceptiei constitutionale burgheze, monarhie constitutionalã, principiul separatiei puterilor în stat, principiul responsabilitãtii ministeriale, principiul inamovibilitãtii judecãtorilor, egalitatea tuturor în fata legii si în fata sarcinilor fiscale.
C. ORGANIZAREA DE STAT A TÃRII ROMÂNESTI SI A MOLDOVEI ÎN PERIOADA 1848-1856.
- înfrângerea revolutiei de la 1848 a întãrit reactiunea internã, imediat dupã revolutie apar posibilitãtile unor transformãri viitoare. Regulamentele organice rãmân în aparentã legea fundamentalã a celor douã tãri românesti. În fapt, nu se revine la regimul regulamentar anterior. În baza întelegerilor decurgând din prevederile Conventiei de la Balta-Liman dintreTurcia si Rusia. A fost adoptat apoi Conventia de la Paris în baza Tratatului de la Paris si a propunerilor adunãrilor ad-hoc din Tara Româneascã si Moldova si luaserã locul adunãrilor obstesti. În aceste adunãri, confruntãrile politice au fost extrem de tãioase, la ele participã în premierã reprezentanti ai tãrãnimii, problema principalã fiind recunoasterea autonomiei si neutralitãtii celor douã tãri române si unirea lor într-un singur stat, sub numele de România, cu principe monah constitutional, guvern reprezentativ si constitutional.
|
