ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI IN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN PERIOADA 1691-1848, REVOLUTIA DE LA 1848. ORGANIZAREA DE STAT A TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI IN PERIOADA 1848-1856.

ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 1691-1848, REVOLUTIA DE LA 1848. ORGANIZAREA DE STAT A TĂRII ROMÂNESTI SI A MOLDOVEI ÎN PERIOADA 1848-1856.

A) ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PRINCIPATUL

TRANSILVANIEI ÎN PERIOADA 1691-1848.

A1) ORGANIZAREA DE STAT.

- după 1683, după slăbirea Imperiul Otoman, din 1691, Transikvania. este dependentă fată de Imperiul Habsburgic, fapt consfintit prin Diploma Leopoldina, rămasă în vigoare până la 1848. Până în anul 1765, Transilvania a fost organizată în forma principatului, după această dată fiind declarată Mare principat, precizându-se că nu este supusă vreunui regat si că se va conduce după legile sale, având institutii si magistrati proprii. Dependenta fată de Austria durează până la 1867. Între 1867-1918 ea a fost încorporată Ungariei, care la rândul 121d35b său făcea parte din Imperiul Austro - Ungar.

1) Viata economico -socială.

Acumulare primitivă de capital, pe fondul relatiilor feudale, prin ateliere mestesugăresti, minerit dar si manufacturi de stat, ce utilizau munca iobagilor si a tăranilor liberi.

O serie de memorii pentru recunoasterea drepturilor istorice ale românilor 1791, 1792, 1834 (Supplex libelus valahorum) rămase fără rezultat, în luptă cu unio trium nationum, ( asa zisa constitutie a tării) dar si datorită politicii de dezbinare austriece.

2) Organele centrale ale statului

- principele Transilvaniei = vasal al împăratului, deci desi exista o uniune personală între Austria si Transilvania, principele fiind ales. Dar sunt încălcări sistematice a autonomiei principatului. - exercita putere executivă asupra organelor administrative centrale din Transilvania, numind functionarii, respectând drepturile celor trei natiuni privilegiate si celor patru religii recepte. Încheia tratate, numea ambasadori, administra biserica, confirma episcopii. Împăratul conducea centralizat Transilvania, prin intermediul Cancelariei aurice de la Viena, în cadrul căreia functiona Camera aulică Trans., separat de aceea a Ungariei. Functiona si un guvernator al Trans. ce purta titlul de presedinte al deputătiei tării, fiind ales de dietă si confirmat de împărat. S-a creat un Guberniu format din: guvernator, comandantul general al armatei, cancelar, tezaurar, presedintele staturilor si Concilium duodecemvirale. Guberniul era supravegheat de Cancelaria aurică de la Viena. Exista si un comisariat provincial cu atributii fiscale, un congres medicinal, tabla justitiară ca instantă de apel.

- Dieta Transilvaniei îsi continuă atributiunile în continuare la convocarea principelui, fapt pentru care se putea ca decenii la rând ea să nu functioneze.

- organizarea fiscală evoluează permanent din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, plătindu-se către stat un impozit pe avere, bunuri mobile si imobile si un impozit pe persoană, diferit de la o categorie socială la alta.

- armata în Trans: exista si o armată de granită din români si secui, în care se aplica o legislatie specială în plan militar dar si civil.

- organizarea bisericii pe fundamentul unei propagande religioase pentru treceerea la catolicism a românilor majoritar ortodocsi si recunoasterea bisericii unite de către stat, emitându-se în 1701 o diplomă a împăratului Leopold 1, cu recunoasterea avantajelor promise, respinsă de către dieta Trans. si neintrată în functiune. Majoritatea românilor au rămas în afara întelegerii.

- organizarea administrativ - teritorială: = traditională, comitate, districte, orase si sate. conduse de reprezentantii celor trei natiuni privilegiate.

3) Banatul sub dominatie habsburgică.

Banatul a fost dependent fată de Turcia, de la 1552 până la 1718. După 1718 pacea de la Pasarovitz a trecut sub dominatie habsburgică în calitate de domeniu al coroanei, populatia bănăteană pierzându-si dreptul de proprietate asupra pământului. Românii fiind izgoniti în zone mlăstinoase sau muntoase, în locul lor fiind colonizati germani, slovaci, italieni. Bogătia de materii prime ducând la înfiintarea manufacturilor.Între 1718-1759, a fost un regim de administratie militară, apoi administratie civilă, având la nivel central un presedinte si 6 consilieri. Existau 11 districte împărtite în cercuri ce cuprindeau un număr de sate. Satele erau conduse de către chinezi, potrivit sistemului neschimbat vreme de un mileniu. la trecerea sub dominatia Ungariei, aceeasi organizare. Carasul- 5 cercuri, 225 sate. Timisul 4 cercuri si 174 de sate. Torontalul 4 cercuri, 122 sate.

A2. Dreptul din Transilvania în perioada 1691-1848.

1) Izvoarele dreptului - predominant feudale, în formă si continut, capitalismul impunând unele reglementări juridice noi. Peste obiceiul pământului, a doua rânduială era dată de dreptul suprapus prin hotărârile Curtii de la Viena.

Prin articolul1 al Diplomei leopoldine au fost confirmate: normele consacrate prin Unio Trium Nationem, Codul Verbogzy, Aprobatae et compilatae constitutitones.

Procesele în care de regulă românii erao pârâti nu erau altceva decât mojloace cu caracter oficial de prigoană si de reprimare.

Au fost apoi facilitătile acordate românilor din armata de granită prin perspectiva de eliberare de iobăgie se emancipare (Patenta din 1764).

2) Evolutia principalelor institutii juridice .

- persoane - modificări pentru consolidarea pozitiei elementelor burgheze - transformări în relatiile nobili-tărani - clerul păstrează privilegiile. - tăranii liberi devin mai numerosi si mai puternici prin organizarea regimentelor de granită. tărănimea aservită în luptă cu nobilimea, culminată cu marea răscoală tărănească sub conducerea lui Horia Closca si Crisan habsburgii căutând să atenueze conflictele iobagilor cu nemesii, dovadă patenta numită Certa puncta-1769 Maria Tereza si actele din 1783 si 1785 Iosif al II-lea desfiintând dependenta personală a tăranului.

- familia si rudenia - în general în vechile legiuiri si traditii, un element esential fiind permisiunea căsătoriei fără consimtământul nobilului, după desfiintarea dependentei personale.

Grănicerii se căsătoresc cu autorizare, acte de stare civilă, drepturi asupra sotiei

- bunuri - în limita vechilor obiceiuri si traditii, cu mentiune expresă începând cu secolul XV evidenta financiară urbană si din sec. XVII o evidentă funciară rurală, iar în sec. XVIII, se introduc cărtile funciare grăniceresti.

- obligatii: obligatiile fiind legate de productia si circulatia mărfurilor si dezvoltarea relatiilor capitaliste.

- succesiunile - ca în tările române

- dreptul penal are în această perioadă mai multe legi si coduri penale, cu institutii si idei moderne (categorii de instructiuni, felul pedepselor, egalitatea în fata legii penale), iar alte fapte pedepsite erau infractiunile comise de militari.

B. REVOLUTIA DE LA 1848.

1) Semnificatie istorică = rezultat al unor acumulări succesive în plan economic politic social si ideologic, încadrat în procesul revolutionar european. A avut particularităti la români, determinate de specificul destrămării feudalismului si afirmarea relatiilor capitaliste.

Punct culminant în lupta necurmată pentru făurirea statului national.

2) Programul revolutiei de la 1848.

- condusă de către burghezie care nu era unită si nici puternică i se alătură elemente ale mosierimii mici si mijlocii, si masele tărănesti. Programul revolutiei a fost expus în mai multe documente oficiale, precum: Petitia-proclamatie si Dorintele partidei nationale, Petitia natională adoptată la marea adunare de la Blaj si Proclamtia de la Izlaz. Obiectivele urmărite au fost în domeniul soc,nat, pol si ec. , realizarea unui stat unitar si independent, modernizarea. Se formulează o serie de cereri cu privire la drepturile omului si cetăteanului, egalitate politică, garantarea drepturilor si libertătilor, reformarea democratică, organizarea adm just si armatei, pricipii corespunzătoare conceptiei constitutionale burgheze, monarhie constitutională, principiul separatiei puterilor în stat, principiul responsabilitătii ministeriale, principiul inamovibilitătii judecătorilor, egalitatea tuturor în fata legii si în fata sarcinilor fiscale.

C. ORGANIZAREA DE STAT A TĂRII ROMÂNESTI SI A MOLDOVEI ÎN PERIOADA 1848-1856.

- înfrângerea revolutiei de la 1848 a întărit reactiunea internă, imediat după revolutie apar posibilitătile unor transformări viitoare. Regulamentele organice rămân în aparentă legea fundamentală a celor două tări românesti. În fapt, nu se revine la regimul regulamentar anterior. În baza întelegerilor decurgând din prevederile Conventiei de la Balta-Liman dintreTurcia si Rusia. A fost adoptat apoi Conventia de la Paris în baza Tratatului de la Paris si a propunerilor adunărilor ad-hoc din Tara Românească si Moldova si luaseră locul adunărilor obstesti. În aceste adunări, confruntările politice au fost extrem de tăioase, la ele participă în premieră reprezentanti ai tărănimii, problema principală fiind recunoasterea autonomiei si neutralitătii celor două tări române si unirea lor într-un singur stat, sub numele de România, cu principe monah constitutional, guvern reprezentativ si constitutional.