ORGANIZAREA SOCIALA A GETO-DACILOR IN EPOCA PRESTATALA
-generalitãti (traci, delimitare spatialã, izvoare istorice, Herodot, Strabo,
-democratia militarã la geto-daci (Herodot- despre expeditia lui Darius la no 535j99f rd de Dunãre în anul 514 î.H dacii sunt cei mai cinstiti si mai drepti dintre traci; Tucidide - vorbeste despre armele si obiceiurile dacilor; Strabo si Arrian, despre expeditia lui Alexandru cel Mare în 335 ÎH la nordul Dunãrii; Diodor din Sicilia, Polyainos, Pausanias despre conflictul dintre Lisimah si regele dac Dromihete 300-292 ÎH, prezentând victoria dacilor, adunarea poporului, aplicarea dreptului rãzboiului; Justinus vorbeste despre luptele lui Oroles cu bastarnii pierdute, pedeapsa rãzboinicilor daci fiind de a fi servitorii femeilor dace, pânã când se reabilitau; inscriptii despre Zalmodegicos si Rhemaxos în sec 3 îH, regi autoritari în Dobrogea; iar istoricul Pompeius Trogus despre cresterea puterii dacilor în vremea lui Rubobostes.
CONCLUZII: - populatia este sedentarã, - se ocupã cu agricultura, - existã constructii înalte, - aveau armate puternice, bine echipate, - mestesuguri dezvoltate, - schimb de mãrfuri în a doua vârstã a fierului, dovadã fiind obiectele si podoabele de argint, - societate gentilicã, - existau cetãti, - societatea nu ajunsese la organizare statalã, era doar o uniune de triburi bazatã pe democratie militarã (conducera apartine poporolui înarmat care îsi primejduieste viata în luptã)- treptat puterea regelui creste, Oroles îsi umileste armata, Dromihete se opune pãrerii adunãrii poporului,- regii amintiti nu sunt sefi de state ci sefi militari ai unor uniuni de triburi, alesi si revocati de cãtre adunarea poporului, exercitând atributiunile încredintate de cãtre adunare, ca primii între egali ce tind sã-si permanentizeze aceastã pozitie ba chiar sã o transmitã cu titlu ereditar cu ajutorul aristocratiei gentilice conturându-se trecerea de la organizarea gentilicã la organizarea politicã.
-normele de conduitã ale geto-dacilor în epoca democratiei militare - erau fãrã caracter juridic, date de bunãvointa membrilor societãtii, unele supravietuind sub anumite aspecte în societatea feudalã româneascã
-Herodot- fiii puteau cere de la pãrinti delimitarea pãrtii ce li se cuvenea din proprietatea comunã (desi obstea gentilicã era dominantã apãruse si stãpânirea individualã ca formã de tranzitie spre proprietatea privatã, furtul era si el aspru pedepsit)
-Pompeius Mela-- învoielile dintre pãrti erau îmbrãcate în jurãminte insotite de ceremonialuri, vin -sângele amestecat- sãgeti, sãbii înmuiate- consumul continutului
-Herodot-- jurãminte pe zeitãtile palatului regal rege bolnav, ghicitori, 3 apoi 6 apoi 9- confiscarea averii,- ucidere pentru greseli
-viata de familie-- monogamie, patriarhatul se consolida, femeile aveau o situatie inferioarã bãrbatilor
CONCLUZIE: REGULILE SE RESPECTAU FIRESC, NU PRIN CONSTRÂNGERE DOVADÃ CÃ AGATÂRSII LE FORMULAU ÎN VERSURI SI LE ÎNVÃTAU PE DE ROST, CÂNTÂNDU-LE, CA SEMN DE ATASAMENT SI AFECTIUNE FATÃ DE ELE, ASA INTERPRETÃM AFIRMATIA POTRIVIT CÃREIA "GETII ERAU CEI MAI DREPTI TRACI".
|
