ORGANIZAREA SOCIALA A GETO-DACILOR IN EPOCA PRESTATALA
-generalităti (traci, delimitare spatială, izvoare istorice, Herodot, Strabo,
-democratia militară la geto-daci (Herodot- despre expeditia lui Darius la no 535j99f rd de Dunăre în anul 514 î.H dacii sunt cei mai cinstiti si mai drepti dintre traci; Tucidide - vorbeste despre armele si obiceiurile dacilor; Strabo si Arrian, despre expeditia lui Alexandru cel Mare în 335 ÎH la nordul Dunării; Diodor din Sicilia, Polyainos, Pausanias despre conflictul dintre Lisimah si regele dac Dromihete 300-292 ÎH, prezentând victoria dacilor, adunarea poporului, aplicarea dreptului războiului; Justinus vorbeste despre luptele lui Oroles cu bastarnii pierdute, pedeapsa războinicilor daci fiind de a fi servitorii femeilor dace, până când se reabilitau; inscriptii despre Zalmodegicos si Rhemaxos în sec 3 îH, regi autoritari în Dobrogea; iar istoricul Pompeius Trogus despre cresterea puterii dacilor în vremea lui Rubobostes.
CONCLUZII: - populatia este sedentară, - se ocupă cu agricultura, - există constructii înalte, - aveau armate puternice, bine echipate, - mestesuguri dezvoltate, - schimb de mărfuri în a doua vârstă a fierului, dovadă fiind obiectele si podoabele de argint, - societate gentilică, - existau cetăti, - societatea nu ajunsese la organizare statală, era doar o uniune de triburi bazată pe democratie militară (conducera apartine poporolui înarmat care îsi primejduieste viata în luptă)- treptat puterea regelui creste, Oroles îsi umileste armata, Dromihete se opune părerii adunării poporului,- regii amintiti nu sunt sefi de state ci sefi militari ai unor uniuni de triburi, alesi si revocati de către adunarea poporului, exercitând atributiunile încredintate de către adunare, ca primii între egali ce tind să-si permanentizeze această pozitie ba chiar să o transmită cu titlu ereditar cu ajutorul aristocratiei gentilice conturându-se trecerea de la organizarea gentilică la organizarea politică.
-normele de conduită ale geto-dacilor în epoca democratiei militare - erau fără caracter juridic, date de bunăvointa membrilor societătii, unele supravietuind sub anumite aspecte în societatea feudală românească
-Herodot- fiii puteau cere de la părinti delimitarea părtii ce li se cuvenea din proprietatea comună (desi obstea gentilică era dominantă apăruse si stăpânirea individuală ca formă de tranzitie spre proprietatea privată, furtul era si el aspru pedepsit)
-Pompeius Mela-- învoielile dintre părti erau îmbrăcate în jurăminte insotite de ceremonialuri, vin -sângele amestecat- săgeti, săbii înmuiate- consumul continutului
-Herodot-- jurăminte pe zeitătile palatului regal rege bolnav, ghicitori, 3 apoi 6 apoi 9- confiscarea averii,- ucidere pentru greseli
-viata de familie-- monogamie, patriarhatul se consolida, femeile aveau o situatie inferioară bărbatilor
CONCLUZIE: REGULILE SE RESPECTAU FIRESC, NU PRIN CONSTRÂNGERE DOVADĂ CĂ AGATÂRSII LE FORMULAU ÎN VERSURI SI LE ÎNVĂTAU PE DE ROST, CÂNTÂNDU-LE, CA SEMN DE ATASAMENT SI AFECTIUNE FATĂ DE ELE, ASA INTERPRETĂM AFIRMATIA POTRIVIT CĂREIA "GETII ERAU CEI MAI DREPTI TRACI".
|
