Obiectul raportului juridic
Dupa cum am precizat, prin obiect al raportului juridic civil ntelegem conduita partilor, adica actiunea la care este ndrituit subiectul-activ si cea de care este tinut subiectul pasiv.
Desi este n str nsa legatura obiectul si continutul raportului juridic civil nu se confunda
Suntem n prezenta a doua elemente ale raportului juridic civil.
- In raporturile patrimoniale, conduita partilor se refera deseori la lucruri cu care oamenii intra n contact, numite si bunuri. Aceste bunuri nu intra nsa n structura raportului juridic.
Bunul este luat n considerare ca obiect derivat al raportului juridic civil (Beleiu).
Bunurile
In legislatie nu gasim o definitie a bunului , desi sunt numeroase textele care folosesc cuv ntul bun ori cel de lucru
Doctrina defineste bunul ca fiind o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea nevoilor materiale sau spirituale ale omului si care este în acelasi timp , susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.
Corelatia dintre notiunile bunuri si patrimoniu
In str nsa legatura cu notiunea de bun, este si aceea de patrimoniu.
Prin patrimoniu se ntelege totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane fizice ori juridice.
Intre bun si patrimoniu exista legatura de la parte la ntreg.
Deci bunul poate fi privit: 16416i824q
- at t individual - ut singuli
- c t si ca element activ al patrimoniului.
Clasificarea bunurilor
1. In functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se mpart n:
- mobile (miscatoare)
- imobile (nemiscatoare)
In dreptul nostru civil, exista trei categorii de bunuri mobile, si trei categorii de bunuri imobile.
a) Categoriile de bunuri mobile:
- mobile prin natura lor, prevazute n articolul 473 Codul civil Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, at t cele care se misca de la sine precum sunt animalele precum si cele care nu se pot stramuta din loc dec t printr-o putere straina, precum lucrurile ne nsufletite (Beleiu p.107)
- mobile prin determinarea legii (prevazute de art.474 Codul civil Sunt mobile prin determinarea legii obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele unor companii financiare
Sunt mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor.
- mobile prin anticipatie - ele nu-s prevazute de codul civil, ci de doctrina si se admite ca sunt mobile prin anticipatile acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care partile unui act juridic le considera mobile n considerarea a ceea ce vor deveni (ex.M.O.227/1997 - Ord. G.69/97) precizeaza ca bunurile mobile prin anticipatie sunt, bunuri care prin natura sunt imobile, dar partile contractante le considera ca fiind mobile cum sunt recoltele neculese, dar nstrainate prin act juridic, cu anticipatie (Beleiu p.107).
Categoriile de bunuri imobile sunt:
1.imobile prin natura lor (art.462, 464, 465 al.1 Cod civil) Fondurile de pam nt si cladirile sunt imobile prin natura lor
Morile de v nt, sau de apa, asezate pe st lpi sunt imobile prin natura lor
Recoltele care nca se tin de radacini si fructele de pe arbori, neculese nca, sunt asemenea imobile
2. imobile prin obiectul la care se aplica (art.417 Codul civil) Sunt uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil
3. imobile prin destinatie sunt enumerate n art.468-470 din Codul civil: Obiectul ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond. Sunt imobile prin destinatie, c nd ele s-au pus de proprietar pentru serviciu si exploatarea fondului:
- animale afectate de cultura
- instrumente aratoare;
- porumbii din porumbare;
- lapinii tinuti pe l nga casa
- stupii cu roi;
- semintele date arendasilor;
- pestele din iaz;
- teascuri, cazi, alambicuri, vase;
- paie si gunoaie.
Imobile prin destinatie sunt toate efectele mobiliare ce proprietarul a asezat catre fond n perpetue (oglinzile ntr-un apartament, statuile).
Importanta clasificarii (Belein) 109
- regimul juridic al acestor bunuri este diferit
- n ce priveste efectele posesiei:
- pentru imobile posesia poate conduce la uzucapiune (prescriptie achizitiva
- pentru mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate (art. 1909 Codul civil).
- n ce priveste drepturile reale accesorii:
- ipoteca are ca obiect un imobil
- gajul priveste un mobil
- n ce priveste dreptul international privat
- imobilului i se aplica - legea tarii pe teritoriul careia este situat (lex rei sitae).
- mobilului I se aplica legea proprietarului bunului lex personalis care este : lex patrie (legea cetateniei ) sau dupa caz , lex domicilii (legea domiciliului )
( Potrivit Legii 105/1992 -art.49-65)).
n ce priveste competenta teritoriala
- litigiul cu privire la un imobil se judeca de instanta n raza careia se afla bunul;
- litigiul cu privire la un mobil este competenta instanta domiciliului p r tului (actor se quitur forum rei);
- n ce priveste prescriptia extinctiva
- în ce priveste regimul înstrainarii lor ( Legea 18/1991, Legea 54/1998, Ordonantele 27/1992 si nr.15/1993).
2. Bunuri aflate în circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil
Bunurile aflate în circuitul civil sunt acele bunuri care pot fi dobândite si înstrainate prin act juridic.
Aceste bunuri formeaza regula, iar legea trebuie sa prevada exceptiile, în mod expres. Ca ex. art.963 Codul civil : Numai lucrurile ce sunt n comert pot face obiectul unui contract
Din aceasta categorie fac parte:
- bunuri care pot circula liber, ne ngradit;
- bunuri care pot fi dob ndite, detinute ori nstrainate conditional (ex. arme de foc si munitii Legea 17/1996; produse si substante stupefiante Legea 73/69; deseuri toxice Legea 137/1993 s.a.)
Bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul actului juridic civil: se spune ca sunt inalienabile.
Ex. teritoriul României (art.3(1) din Constitutie)
Ex.Legea 18/1991 republicata potrivit art.5 alin.2: "Terenurile care fac parte din domeniul public inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public".
Actele juridice încheiate cu încalcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
Importanta clasificarii rezida tocmai pe planul valabilitatii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.
3. Bunuri - determinate individual (res certa)
- determinate generic (res genera
Bunurile individual- determinate sunt acelea care potrivit naturii lor sau vointei exprimata n actul juridic, se individualizeaza prin nsusiri proprii, speciale. Individual determinate sunt, prin excelenta, unicatele.
Determinate generic sunt acele bunuri care se individualizeaza prin însusirile speciei ori categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin c ntarire, masurare, numarare etc.
Importanta juridica a clasificarii
- momentul transmiterii dreptului real, n actele translative de drepturi reale;
- daca obiectul este res certa, dreptul real se transmite n momentul realizarii acordului de vointa, chiar daca nu s-a predat bunul;
- daca obiectul este res genera, dreptul real se transmite n momentul individualizarii ori predarii ( n lipsa de stipulatie contrara
- suportarea riscului contractului
- pentru res certa, daca piere fortuit nainte de predare, debitorul este liberat de obligatia predarii
- pentru res genera, daca piere fortuit nainte de predare, debitorul nu este liberat de obligatia de predare, deoarece el trebuie sa procure alte bunuri, potrivit regulii - genera non pereunt bunurile de gen nu pier )
- locul predarii bunului
- bunul res certa trebuie predat n locul unde se gasea la data contractarii (art.1319 Codul civil) ( n lipsa de stipulatie contrara
- bunul de gen trebui e predat la domiciliu debitorului, pentru ca plata este cherabila, nu portabila (art.1104 Codul civil).
4. Bunuri fungibile si nefungibile
Bunul fungibil este acel bun care, în executarea unei obligatii, poate fi înlocuit cu altul, fara sa afecteze valabilitatea platii.
Bunul nefungibil este acel bun care nu poate fi înlocuit cu altul, în executarea unei obligatii, astfel ca, debitorul nu este liberat decât prin predarea bunului datorat.
Ca regula:
- bunurile certe sunt nefungibile
- bunurile generice sunt fungibile
Caracterul fungibil ori nefungibil al unui bun este dat atât de natura bunului, cât si de vointa partilor unui act juridic.
Importanta clasificarii - are semnificatia juridica practica în valabilitatea platii.
5. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile
Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui întrebuintare sa nu implice consumarea substantei ori înstrainarea lui.
Este neconsumptibil - bunul care poate fi folosit repetat fara ca prin aceasta, sa fie necesara consumarea substantei ori înstrainarea lui.
Bunuri consumptibile sunt: banii, combustibilii, alimentele etc
Bunuri neconsumptibile sunt: constructii, terenuri, masini etc.
Importanta clasificarii rezida n materia contractului de mprumut.
Obiectul mprumutului de folosinta - se numeste comodat - si este reprezentat de un bun neconsumptibil
Obiectul mprumutului de consumatie se numeste mutum- si-l formeaza bunurile consumptibile.
6. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere
Este frugifer bunul care poate produce periodic, fara consumarea substantei sale, alte bunuri sau produse, numite fructe.
Este nefrugifer bunul care nu are însusire de a da nastere, periodic, la produse fara consumarea substantei sale.
Se disting trei categorii de fructe potrivit art.483 Codul civil.
Potrivit art.522 Codul civil:
- Fructele naturale sunt acelea ce pamântul produce de la sine: productia si prasila (sporul animalelor);
- Fructele industriale ale unui fond sunt acelea care se dobândesc prin cultura.
Potrivit art.523:
- Fructele civile sunt chiriile caselor, dobânzile sumelor exigibile, venitul rentelor, arende.
Fructele nu se confunda cu productele
Productele sunt foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei sale, ex. piatra dintr-o cariera, nisipul dintr-o albie.
Fructele naturale si cele industriale se dob ndesc prin culegere; pe c nd cele civile se dob ndesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului).
Importanta clasificarii:
- n materie de uzufruct - izufructuarul are dreptul doar la fructe, nu si la producte care se cuvin numai proprietarului .
- posesia de buna-credinta conduce numai la dob ndirea proprietatii fructelor, nu si a productelor.
7. Bunuri divizibile si bunuri nedivizibile
Bunul divizibil este acela care poate fi mpartit, fara sa si schimbe, prin aceasta, destinatia sa economica
Bunul indivizibil este acela care nu poate fi mpartit fara a nu-si schimba, prin aceasta destinatia sa economica
Ex.: o bucata de stofa poate fi mpartita - fiind bun divizibil, pe c nd un autoturism este un bun indivizibil.
Importanta clasificarii se gaseste n materie:
- de partaj si
- de obligatii
Bunul indivizibil fie se atribuie unei singure parti, cu obligatia la o sulta catre cealalta, fie scos la v nzare prin licitatie.
Bunul indivizibil, care formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte (pluralitate pasiva) determina o indivizibilitate naturala
8. Bunuri principale si bunuri accesorii
Bunul principal este acela care poate fi folosit independent fara a servi la ntrebuintarea altui bun.
Bunul accesoriu este acela care este destinat sa serveasca la ntrebuintarea unui alt bun, principal.
Ca bunuri accesorii mentionam: cureaua pentru ceas, antena pentru televizor, cutia pentru vioara
Importanta clasificarii se regaseste n materia executarii obligatiilor civile : n cazul c nd se datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea at t bunul principal, c t si pe cel accesoriu ( n lipsa de stipulatie contrara) conform principiului (accesorium sequitur principale).
9. Bunuri corporale si bunuri necorporale
Este corporal acel bun care are o existenta materiala, fiind usor perceptibil simturilor omului.
Este incorporal acel bun ce are o existenta nemateriala ideala, abstracta, putând fi perceputa cu ochii mintii. Drepturile patrimoniale sunt asemenea bunuri, fac nd exceptie dreptul de proprietate care n vorbirea obisnuita se confunda cu bunul care formeaza obiectul sau.
Pe l nga drepturile reale (altele dec t drepturile de proprietate, se disting trei categorii de bunuri incorporale)
- proprietatile incorporale (fondul de comert, drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor);
- titlurile de valoare ( valorile mobiliare, actiunile, obligatiunile);
- creantele.
Importanta clasificarii
- dobândirea proprietatii mobiliare ca efect al posesiei de buna credinta opereaza doar pentru bunurile mobile corporale (art.1909 Codul civil)
- dob ndirea proprietatii prin simpla traditie (remitere), opereaza pentru bunurile corporale nu pentru cele incorporale.
- titlurile de valoare, se transmit diferit dupa cum sunt:
- la purtator - prin tradituine
- nominative - prin cesiune
- la ordin - prin gir sau andosare.
10. Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile
Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executarii silite a debitorului (enumerarea facuta de art.409 Codul proc.civ.).
Este insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii.
|
