Ocrotirea juridica in domeniul sanatatii mintale

Ocrotirea juridica in domeniul sanatatii mintale

O categorie speciala de persoane ce necesita o protectie sociala si juridica aparte este constituita din bolnavii psihici, care pot fi lipsiti de capacitatea de ase putea ingriji singuri.

Sediul materiei[1]

Legea 487/2002, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice

Legea 448/2006 (republicata in 2008) privind protectia si promo­varea drepturilor persoanel 838d31i or cu handicap

Ordinul 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico/so­ciale pe baza carora se stabileste incadrarea intr-un grad de handicap

Ordinul 372/10.04.2006 privind normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si protectiei persoanelor cu tulburari psihice.

Dispozitiile Codului Civil privind ocrotirea interzisului (art. 164-177).

Definitii:

Persoana cu tulburari psihice (art. 5 lit.a, Legea nr.487/2002) - Persoana bolnava psihic, persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltata psihic ori dependenta de alcool sau de droguri, precum si persoana care manifesta alte dereglari ce pot fi clasificate, conform normelor de diag­nostic in vigoare in practica medicala, ca fiind tulburari psihice

Persoana cu tulburari psihice grave (art. 5 lit.b, Legea nr.487/2002) – persoa­na cu tulburari psihice care nu este in stare sa inteleaga semnificatia si consecintele comportamentului sau, astfel incat necesita tratament psihi­atric imediat

Pacient (art. 5 lit.c, Legea nr.487/2002) - persoana cu tulburari psihice aflata in ingrijirea unui serviciu medical

Handicap psihic (art. 5 lit.i, Legea nr.487/2002) - incapacitatea persoanei cu tulburari psihice de a face fata vietii in societate, situatia decurgand direct din prezenta tulburarii psihice

Consimtamant (art. 5 lit.j, Legea nr.487/2002) - acordul persoanei cu tulburari psihice cu privire la procedurile de internare, diagnostic si tratament, care trebuie sa fie liber de orice constrangere si precedat de o informare completa, intr-un limbaj accesibil, din care sa rezulte avantajele, dezavantajele si alternativele procedurilor respective, si sa fie reconfirmat in continuare ori de cate ori este nevoie sau la initiativa persoanei in cauza

Discernamant (art. 5 lit.k, Legea nr.487/2002) - componenta capacitatii psihice, care se refera la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul si consecintele acestei fapte

Periculozitate sociala (art. 5 lit.j, Legea nr.487/2002) - atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante

Reprezentant legal (art. 5 lit.m, Legea n.487/2002) - persoana desemnata, conform legislatiei in vigoare, pentru a reprezenta interesele unei persoane cu tulburari psihice

Reprezentant personal (art. 5 lit.n, Legea nr.487/2002) - persoana, alta decat reprezentantul legal, care accepta sa reprezinte interesele unei persoane cu tulburari psihice, desemnata de aceasta

Drepturile persoanelor cu tulburari psihice conform art. 35 Legea nr.487/2002 sunt:

Dreptul la cele mai bune servicii medicale si ingrijiri de sanatate mintala disponibile

- Respectarea demnitatii umane si apararea impotriva oricarei forme de exploatare economica, sexuala, de alta natura, impotriva tratamentelor vatamatoare si degradante

- Nu este admisa nici o discriminare bazata pe tulburare psihica

- Dreptul de a-si exercita toate drepturile civile, politice, sociale, cultu­rale recunoscute in DUDO[2] si in alte tratate/conventii internationale in materie. Exceptiile sunt prevazute de lege.

- Sa traiasca si sa lucreze in mijlocul societatii

- Dreptul sa primeasca ingrijiri comunitare

Administratia publica locala, prin organismele competente (directia asistenta sociala si protectia copilului) asigura integrarea/reintegrarea in activitati profesionale corespunzatoare starii de sanatate si capacitatii de reinsertie sociala si profesionala a persoanelor cu tulburari psihice

Drepturile pacientului cu tulburari psihice stipulate in art. 36 Legea ne.487/2002) sunt:

- Recunoasterea de drept ca persoana

- Dreptul la viata particulara

- Libertatea de comunicare, de a trimite si primi comunicari particulare, de a primi vizite particulare, libertate de acces la serviciile postale si tele­fonice, TV, radio, ziare

- Mediul si conditiile de viata din institutiile de ingrijire – cat mai apropiate de viata normala

- Pentru petrecerea timpului liber – dreptul la mijloace de educatie, posibilitatea de a cumpara/primi articole necesare vietii zilnice, distrac­tiilor sau comunicarii, mijloace care sa permita readaptarea profesionala si care sa faciliteze reinsertia sociala

- Pacientul nu poate fi obligat sa presteze o munca fortata

- Activitatea efectuata antr-un serviciu de sanatate mintala – nu trebuie sa permita exploatarea fizica sau psihica a acestuia.

Modalitatile de ocrotire a acestei categorii de asistati sunt:

Punerea sub interdictie

Asistenta persoanelor cu tulburari psihice

Acordarea de indemnizatii si servicii.

1. Interdictia judecatoreasca – reprezinta masura de ocrotire ce se ia in conditiile expres prevazute de lege, pentru ocrotirea persaonelor lipsite de discernamant din cauza alienatiei mintale ori a debilitatii mintale. Pot fi pusi sub interdictie si minorii, daca sufera de alienatie mintala sau debilitate mintala (art. 164 alin.1). Pentru a ocroti eficient aceasta categorie de persoane, legea permite lipsirea lor totala de capacitate de exercitiu si numirea unui tutore sau curator special (in caz de nevoie pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie judecatoreasca) de catre instanta de tutela.

Conditiile punerii sub interdictie pot fi impartite in conditii de fond si conditii de forma (de procedura).

a) Conditia de fond esentiala - Persoana sa nu aiba discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale din cauza alienatiei mintale ori debilitatii mintale de care sufera. Nu orice boala este motiv temeinic de instituire a interdictiei: ci numai alienatia mintala si debilitatea mintala; si in cazul minorilor se instituie aceasta masura doar daca sufera de alienatie sau debilitate mintala. Punerea sub interdictie are prin urmare un caracter limitativ .

b) Conditii de forma (procedura punerii sub interdictie) sunt cele pre­vazute in C.pr.civila cu privire la solutionarea cererii de punere sub interdictie. Persoanele inderptatite sa ceara punerea sub interdictie sunt cele prevazute in art. 11 C.civil. Procedura de desemnare a tutorelui este conform dispozitiilor art.114-120 C.civil aplicabile desemnarii tutorelui in cazul institurii tutelei. Instanta competenta cu desemnarea tutorelui este instanta de tutela.

Instituirea tutelei interzisului urmareste ocrotirea interzisului si asigurarea reprezentarii lui la incheierea actelor juridice. Tutorele este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa 3 ani de la numire (art. 173 C.Civil). Din punct de vedere al continutului tutelei interzisului (art.174 C.civil) retinem urmatoarele: tutorele este dator sa ingrijeasca de cel pus sub interdictie, spre a-i grabi vindecarea si a-i imbunatati conditiile de viata; in acest scop, se vor intrebuinta veniturile si la nevoie toate bunurile celui pus sub interdictie. Intanta de tutela, cu avizul consiliului de familie si consultand un medic de specialitate, va decide daca interzisul va fi ingrijit la locuinta lui sau intr-o institutie medicala (art. 174 alin. 1 si 2, C.civil). În situatia in care cel pus sub interdictie este casatorit, va fi ascultat si sotul acesteia.

Ridicarea interdictiei (art. 177 C.civil) survine in situatia in care au incetat cauzele care au generat punerea sub interdictie prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive in acest sens. Cererea se poate introduce de cel pus sub interdictie, dar si de persoanele prevazute la art. 111 C.civil.

2. Masuri de protectie a persoanelor cu tulburari psihice se realizeaza prin:

a) Servicii medicale si de ingrijiri de sanatate mintala sunt cele prin care se realizeaza:

Asistenta medicala si ingrijirile primare de sanatate mintala acor­date prin reteaua ambulatorie de psihiatrie si medicii de familie

Servicii specializate de sanatate mintala

b) Servicii comunitare (servicii care permit ingrijirea pacientului in me­diul sau firesc de viata). Servicii medicale de specialitate (art. 22 Legea 487/2002) sunt:

Centru de sanatate mintala

Cabinet psihiatric, cabinet de evaluare, terapie, consiliere psiho­logica, de psihoterapie si logopedie

Centru de interventie in criza

Servicii de ingrijire la domiciliu

Spitalul de psihiatri

Stationarul de zi

Sectia de psihiatri din spitalul general

Compartimentul de psihiatrie din spitalul general

Centre de recuperare si reintegrare sociala

Ateliere, locuinte protejate

Centru de consultanta privind violenta in familie

Principii de ocrotire, in acord cu legislatia in vigoare in domeniul pro­tectiei persoanelor cu tulburari psihice sunt urmatoarele:

- Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei. Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticu­lui. În cazuri specificate de lege evaluarea poate avea ca obiective – deter­minarea capacitatii psihice si a discernamantului, stabilirea periculozitatii pentru sine/alte persoane, determinarea gradului de incapacitate, invali­ditate, handicap psihic.

Poate cere evaluarea – persoana, la internarea voluntara intr-o unitate spitaliceasca sau la solicitarea expresa a unor institutii autorizate (in con­ditiile unei internari involuntare) (art. 11, Legea nr.487/2002).

- La evaluare medicul nu ia in considerare criteriile neclinice – politice, economice, rasiale, religioase, conflicte familiale, profesionale, nonconfor­mism fata de valorile morale, sociale, culturale, religioase, politice domi­nante in societate (art. 14, Legea nr.487/2002).

- Persoana evaluata dpdv al sanatatii mintale are dreptul la confiden­tialitatea[4] informatiilor

- Persoana in cauza ori reprezentantul legal au dreptul sa conteste rezultatul evaluarii – solicitarea repetarii

- Asistenta medicala a bolnavilor psihici monitorizati prin sistemul de asistenta ambulatorie – gratuita

- Accesibilitatea serviciilor din punct de vedere geografic

- Continuitatea ingrijirilor

- Respectarea convingerilor religioase si culturale

- Mentinerea si dezvoltarea capacitatii persoanelor cu tulburari psihice de a fata singure propriilor inabilitati (autoadministrare)

- Asigurarea accesului pacientilor la procesul de ingrijire

- Apararea si intarirea autonomiei personale.

Internarea voluntara si internarea involuntara sunt reglementate in capitolul V, Legea nr.487/2002). În tabelul urmator sunt prezentate compa­rativ cele doua forme de ocrotire institutionala.

3. Indemnizatii si facilitati acordate persoanelor cu dizabilitate psihica. Sunt similare cu cele oferite persoanei cu dizabilitate, in functie de incadrarea intr-un grad de handicap, in acord cu Legea nr. 448/2006 cu modificarile si completarile ulterioare ( a se vedea in acest sens si anexa 4).

Tema 5. a). Comparati tutela minorului si tutela interzisului. b). Pot fii pusi sub interdictie persoanele care din cauza batranetii, bolii sau infirmitatii fizice nu pot sa isi apere interesele proprii? c). Enumerati conditiile in care se instituie curatela speciala.