PARTICULARIT ILE CERCET RII LOCULUI FAPTEI sl A FOLOSIRII EXPERTIZELOR JUDICIARE N CERCETAREA INFRAC IUNILOR DE PRUNCUCIDERE.
Fiind o varietate a infractiunii de omor, cercetarea infractiunii de pruncucidere presupune desfasurarea multora din activitatile de ancheta tipice omorului cu nuantarile de rigoare.
Rol esential n finalizarea cu succes a cercetarii acestor infractiuni l are cercetarea locului faptei si expertiza judiciara
Cercetarea locului faptei - este unanim apreciata ca fiind una din activitatile de baza cu o contributie majora n aflarea adevarului, de multe ori, mai ales n faza de nceput a urmaririi penale, singura modalitate de obtinere a probelor si mijloacelor materiale de proba. Ea are sarcina de a constata, n total sau n parte, fapte sau mprejurari prin care sa se poata raspunde la urmatoarele ntrebari:
ce"anume eveniment s-a produs, respectiv infractiune de omor calificat sau pruncucidere;
unde" s-a sav rsit infractiunea si daca locul n care a fost gasit cadavrul noului-nascut este cel n care s-au desfasurat actiunile care au avut ca finalitate decesul copilului;
c nd"a fost sav rsita infractiunea;
cum"sau n ce mod a fost sav rsita infractiunea de pruncucidere;
cu ce" mijloace a fost comisa infractiunea, si
cine" a sav rsit fapta.
Desigur ca enumerarea are caracter orientativ, complexitatea si diversitatea situatiilor cu care ne confruntam, presupun necesitatea clarificarii si a altor aspecte care prezinta interes pentru cauza n cazul infractiunii de pruncucidere, prin local faptei", se ntelege:
- locul n care s-a produs nasterea;
- locul n care s-a comis infractiunea;
- locul n care a fost gasit cadavrul noului-nascut, parti din acesta ori urme din care a disparut partial, prin macerare, incinerat, etc;
- locul parcurs de faptuitoare de la locul nasterii si p na n locul n care a fost gasit cadavrul abandonat al copilului;
- locul unde au fost descoperite instrumente si obiecte care au servit la nastere, suprimarea vietii noului-nascut, la transformarea cadavrului, s.a..
n majoritatea cov rsitoare a situatiilor, locul n care se gaseste cadavrul noului-nascut nu este si locul n care s-a comis fapta. Cu inconvenientul specificat, activitatea de cercetare a locului n care se afla cadavrul copilului nou-nascut este n masura sa furnizeze importante deate care sa duca la identificarea mamei pruncucigase si de stabilire a metodelor folosite pentru comiterea faptei.
La examinarea cadavrului nou-nascutului trebuie sa se evidentieze semnele de violenta pe care le prezinta precum si zona anatomica n care sunt dispuse.
Astfel, daca la examinarea cadavrului copilului nou-nascut sunt prezente traumatisme cranio-cerebhrale grave si leziuni con-tuzive ale altor segmente ale corpului, de genul fracturilor, rupturi de organe, plagi profunde, s.a., se poate concluziona ca a fost lovit cu obiecte contondente neregulate.
Aceleasi leziuni cranio-cerebrale se pot nt lni si n cazul n care copilul a fost izbit de corpuri dure, caz n care n afara fracturilor se vor constata si hemoragii ntinse ale policraniului si membrelor inferioare.
n situatiile n care pe craniul nou-nascutului apar deformari localizate, fisuri sau fracturi radiale care pornesc dintr-un anume punct, se poate presupune ca autorul a lovit copilul cu obiecte cu suprafata mica n timp ce fracturile liniare sunt urmare a unor caderi ori provin din loviri de suprafete plane.
Fracturile de baza ntinse care traverseaza baza craniului si av nd o ntindere maimica la bolta, denota ca moartea nou-nascutului a fost de natura violenta si s-a datorat compresiunii craniene.
Pe l nga leziunile traumatice asupra cadavrului trebuie sa se caute urmele care sa ateste starea de nou-nascut, respectiv
s nge, vernix caseoza, lanugo, prezenta bosei sero-sanguinolente, modificarile cordonului ombilical si aparitia fenomenului de mumificare.
Echipa de cercetare trebuie sa caute urme si mijloace materiale de proba specifice, care sa poata duce la lamurirea mprejurarilor concrete n care a fost comisa fapta.
Daca n locul n care se afla cadavrul sunt gasite placenta, s nge, lichid amniotic, lanugo, vernix caseoza, resturi de tesuturi, nseamna ca el eqincide cu cel n care s-a produs nasterea.
ntr-o sintetizare a celor prezentate trebuie facuta sublinierea ca n cazul infractiunilor de pruncucidere, cercetarea locului n care a fost gasit cadavrul copilului nou-nascut trebuie sa se axeze pe o examinare amanuntita a leziunilor traumatice pe care le prezinta cadavrul, pe urmele biologice si modificarile cadavrului, preexaminarea urmelor biologice si a obiectelor existente n locul respectiv, toate acestea pe de o parte pentru a stabili daca locul n care s-a gasit cadavrul coincide cu locul n care s-a produs nasterea, pe de alta, pentru a stabili natura evenimentului produs, a metodelor si mijloacelor folosite si pentru identificarea faptuitorilor.
Folosirea expertizei judiciare n cercetarea infractiunilor de pruncucidere.
n cercetarea infractiunilor de pruncucidere constatarile si expertizele au rol important.
Din categoria acestora, n toate cazurile obligatorie este constatarea medico-legala a nou-nascutului, cea a mamei pruncu-cigase, precum si expertiza medico-legala psihiatrica a autoarei. n raport de categoriile de urme gasite si ridicate de la fata locului se pot dispune si alte constatari si expertize, dintre care cele mai frecvente sunt cele dactiloscopice, serologice, osteologice.
Constatarea medico-legala asupra cadavrului nou-nascutului are ca obiective principale:
- determinarea starii de nou-nascut si a particularitatilor morfologice caracteristice care sa o ateste, la cadavrul n referire la care se efectueaza cercetarea;
- determinarea vietii intrauterine;
- determinarea vietii extrauterine asupra copilului decedat, prin aparitia respiratiei pulmonare ori a altor modificari survenite n organism;
- durata vietii extrauterine si probele care o confirma, respectiv modificarile tegumentelor, ale tubului digestiv, ale cordonului ombilical, prezenta ori lipsa bozei serosanguinolente, s.a.;
- existenta ori lipsa ngrijirilor necesare oricarui copil dupa nastere;
- natura si cauza mortii nou-nascutului, cu departajarea leziunilor traumatice de eventualele traumatisme obstetricale, a mortii patologice de cea violenta
Stabilirea starii de nou-nascut, coroborata cu cea a viabilitatii fatului si a duratei vietii extrauterine, este absolut necesara pentru delimitarea infractiunii de pruncucidere, de cea de omor calificat.
n mod obisnuit starea de nou-nascut este evidentiata de particularitatile morfologice ale fatului, pornindu-se de la criteriul cantitativ al greutatii si proportiilor.
Constatarea medico-legala asupra presupusei mame pruncucigase se dispunhe pentru a se stabili daca femeia banuita prezinta semnele nasterii recente, respectiv modificari la nivelul organelor genitale si ale uterului, rupturi de perineu, aspectul lohiilor, prezenta si caracteristicile secretiei lactate, precum si existenta urmelor de violenta n regiunea abdominala sau pe organele genitale.
Expertiza medico-legala psihiatrica asupra mamei care si-a ucis copilul este obligatorie, concluziile pe care le formuleaza comisia medico-legala, coroborate cu date ale anchetei fiind hotar toare n calificarea infractiunii.
Obiecftivul principal al expertizei l constituie stabilirea tulburarilor pe care autoarea le prezenta n momentul comiterii faptei, daca respectivele tulburari au fost pricinuite de actul nasterii, precum si raportul de cauzalitate dintre tulburarile mamei si decesul noului-nascut.
Pentru o buna observare a subiectului si nlaturarea oricarei posibilitati de simulare, expertiza medico-legala se efectueaza în regim de internare a mamei. Desigur ca este de dorit ca momentul internarii n vederea expertizarii sa fie c t mai apropiat de cel n care autoarea a comis infractiunea, deziderat realizat n destul de putine cazuri. n cele mai multe cazuri expertiza psihiatrica a mamei se realizeaza la un interval destul de ndepartat n timp, de momentul n care a sav rsit fapta, c nd depistarea tulburarilor pricinuite de nastere sunt destul de greu de detectat,, ori n contextul n care mama, prin comportamentul anterior nasterii, trezeste serioase ndoieli legate de dorinta de a creste si educa copilul.
Daca examinarea medico-legala a mamei care si-a ucis copilul nu se realizeaza imediat dupa nastere, n formularea concluziilor privind existenta sau lipsa tulburarilor pricinuite de nastere, se va tine seama si de mprejurarile de fapt care rezulta din actele de urmarire penala efectuate.
Infractiunile de pruncucidere instrumentate n ultimii ani la Parchetul de pe l nga Tribunalul Sibiu, n care Tribunalul Sibiu, respectiv Curtea de Apel Alba a pronuntat solutii, ne-au demonstrat ca o cercetare a locului faptei, operativa care respecta regulile de tehnica si tactica criminalistica, alaturata unor expertize medico-legale ale copilului nou-nascut si mamei care i-a suprimat viata, facute cu profesionalism, garanteaza o ancheta obiectiva si completa
|
