POSESIA
I.Scurte precizari teoretice.
.Notiune. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, r 23223t198x elatia posesie - drept de proprietate este de la parte la intreg;
posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale acestuia;
posesia - ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun; in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator, in cadrul disciplinei drepturilor reale.
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care, din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real
Codul civil defineste posesia in art.1846 alineatul 2: " detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru." Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale , consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect, si anume, acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia, printr-o interpretare sistematica ; este vorba despre titlul XX intitulat " Despre prescriptie".
Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei- cel mai important din punct de vedere practic- si anume, posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva.
Elementele posesiei .Posesia si detentia pecara .Elementale posesiei sunt :
- un element material- corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul, concretizat in acte materiale sau juridice;
- un element psihologic- animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine- animus domini sau animus possidendi(ap) . Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor , stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar, care detine lucrul pentru proprietar, avand, asadar, animus detinendi (ad). El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract , care constituie titlul sau- causa detentionis( cp).
Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei , de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept , au aparut cele doua teorii- cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute- prin prisma elementelor constitutive - posesia(P) pe de o parte, si detentia precara(D) , pe de o alta parte.
Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c
Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c - cp.
Intre posesie si detentia precara exista, asadar, o deosebire de natura juridica, , care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni.
Viciile posesiei. Conform art.1847 c. civ., viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea; b) violenta ; c) clandestinitatea; d) precaritatea.
Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei, nereglementat de Codul civil, care este: e) echivocul.
a)-discontinuitatea : art.1848 c.civ:"posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale." Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut, aplicandu-se ,de regula, in cazul posesiei bunurilor imobile.
- Ce intelegeti prin expresia " in mod neregulat, adica cu intermitente anormale"?
b)-violenta :art.1851 c.civ. : posesia "este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului." Viciul violentei are caracter relativ si temporar, aplicandu-se atat la bunuri mobile, cat si la bunuri imobile.
- Ce intelegeti prin expresiile "violenta activa " si " violenta pasiva"? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c.civ. ?
c)-clandestinitatea : art.1852c.civ. : "posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau, incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca". Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar, aplicandu-se , de regula, in cazul bunurilor mobile.
- Ce subiect de drept poate fi considerat "adversarul" posesorului ?
d)-precaritatea : art.1853 C.civ. :"Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia , sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun... nu consituie o posesiune sub nume de proprietar." Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei ,este lipsa posesiei.
Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ?
Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.1858 C.civ.
e)- echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic, respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.
Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci, apta sa produca efectele recunoscute de lege.
5.Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta. Potrivit art.486 c.civ.: "Posesorul este de buna-credinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute." In aceasta materie, nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului , ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .
Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c.civ. sau si din alte situatii ?
Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ?
Efectele posesiei. Posesia, indiferent ca este de buna -credinta sau de rea-credinta, produce urmatoarele efecte:
a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art.1854:"posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul." Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art.1909 alin.1 coroborat cu art.972.C.civ.;
b) Posesia prelungita - de 30 de ani- duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.1890 C.civ.: "Toate actiunile, atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu,si fara sa i se poata opune reaua-credinta."
c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune, fara a se pune in discutie, in cadrul lor, existenta dreptului de propietate.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila, art.674-676:
-actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si -in anumite cazuri exceptionale - si de detentorul precar, art.676 c.pr.civ.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei;
-actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta.
Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte :
d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art.485 C.civ.: "Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta."Acest efect al posesiei de buna-credinta( art.485 coroborat cu art.486 C.civ.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare.
e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art.1895;"Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul , si prin douazeci de ani , daca locuieste afara din acea circumscriptie."
II.Rezolvati urmatoarele spete:
1) La 29.10.2005 A. introduce o actiune īn justitie īmpotriva lui B. solicitānd obligarea pārātului la restituirea īn deplina proprietate si posesie a unui apartament, precum si la plata sumei de 1000 de euro. Īn sustinerea pretentiilor sale, reclamantul face dovada dreptului sau de proprietate asupra apartamentului.
De asemenea, A. mentioneaza ca la 29.05.2004 īntre B. si C. se īncheiase un contract de īnchiriere pe termen de un an, C. obligāndu-se la plata unei chirii de 100 lei/luna. Īn fapt, chiriasul a platit, īn mod anticipat, chiria datorata pentru toata durata contractului, iar locatorul a acceptat aceasta plata.
Pārātul se opune la admiterea capatului de cerere privitor la restituirea imobilului aratānd ca la 12.05.2005 a cumparat apartamentul de la X. care l-a indus īn eroare prezentāndu-i un contract de donatie, īn care X. figura ca donatar, dar semnatura donatorului, asa cum relevase instanta penala īn baza unor cercetari declansate dupa 01.06.2004, fusese falsificata de īnsusi donatarul.
Totodata, B. sustine ca instanta, chiar daca ar dispune restituirea apartamentului catre reclamant, nu ar putea admite capatul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro, īntrucāt a fost de buna-credinta atunci cānd a cumparat de la X.
Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ?
2) La 22.01.1997 A. introduce o actiune īn justitie solicitānd obligarea lui B. la restituirea posesiei unui imobil. Reclamantul īnvedereaza ca la 23.08.1996 pārātul a intrat īn posesia imobilului fara acordul sau, dupa doi ani de la data la care X. intrase īn posesia imobilului amenintāndu-l pe pārāt cu moartea.
Īn replica, pārātul face proba dreptului sau de proprietate asupra imobilului īn litigiu printr-o hotarāre judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila la data de 14.03.1992, care consacra dobāndirea de catre B. a dreptului de proprietate prin uzucapiune īmpotriva lui X. Īn plus, pārātul mentioneaza ca, la data ultimei sale intrari īn posesie, A. nu era decāt locatarul lui X., īn temeiul contractului īncheiat īntre cei doi, pe durata nedeterminata, la 23.06.1996. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ?
3)In 1997 A ii doneaza lui B, nepotul sau, cetatean italian, printr-un act sub semnatura privata, o casa de locuit, situata in Bucuresti, strada Orizontului nr.112.Ulterior,in 1998,B ,printr-un mandatar din capitala, inchiriaza partial casa lui C.
In februarie 2000,D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere:
-restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului, nr,112, el considerandu-se adevaratul proprietar;
-contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X,in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996.
Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D, C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B; in consecinta, acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei.
Cerinte:
a) Prezentati problemele de drept din speta.
b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute.
In luna mai a aceluiasi an, B inchiriaza casa lui C, fixand o chirie de 100 $ lunar, plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile.
Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzarii-cumpararii, A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii, solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C.
B se apara , aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art.485.c.civ.
b)In ianuarie 1999, A ii vinde lui B, la un pret mult sub nivelul pietei,un imobil de locuit, urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura.
In martie 1999, B inchiriaza casa lui Y, fixand o chirie de 150 $ lunar, plata facandu-se in mod anicipat.
Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii,A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y.
Cerinte.
Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a,b) ale spetei.
Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte.
. Intre A. cioban - in calitate de vanzator - si B - in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi; conform intelegerii dintre ei, animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa, in jurul lunii septembrie 2000.
In ianuarie 2000, intervine decesul lui A, astfel incat, fiul sau, C, este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau.
In toamna aceluiasi an, B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp, in primavara.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor.
Instanta admite in parte actiunea, in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor.
Cerinte:
a) Analizati problemele de drept din speta.
b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul.
6. La 15.10 2002, A introduce o actiune in justitie impotriva lui C, solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere , in urma unui contract incheiat cu B la data de 20.10.2000.
Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate, paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001.
In replica, C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10.04.2001, necunoscand existenta contractului de inchiriere.
Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa.
Cerinte:
a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului.
b) Este corecta solutia instantei ? Motivati.
7. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B, A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit- precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C.
Prin intampinare, B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.1997.
Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T, datat 15.12. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv; In plus, A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12.08.1999, in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T, acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament.
Prin avocatul sau, B este de acord cu admiterea in parte a actiunii- in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar- si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor .
Care este solutia instantei si cu ce motivare ?
8.Din 1996, fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor, X, compusa din mai multe bunuri mobile si imobile ; intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale, astefel incat, in 1996 A il actioneaza in justitie pe B, solicitand instantei obligarea acestuia la a -i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa, de aproape un an de zile.
In apararea sa, paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor, iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului, trebuie sa produca o dovada in acest sens.
Cerinte:
a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului.
b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale.
c) Solutionati actiunea in justitie.
9. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art.674 C.pr.civ., A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol.
In cursul dezbaterilor, A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu, fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul -verbal de punere in posesie.
Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata.
Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul.
b) In aceste conditi, A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B, cu privire la acelasi teren, la aceeasi instanta de judecata , prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate.
Prin hotarare motivata, instanta respinge actiunea lui A, invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat , inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun.
Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.
10. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.674. C.pr.civ., considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.
In cadrul apararii sale, B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X, fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc.
In replica, A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu.
Instanta respinge actiunea lui A, pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata, ea trebuind adusa la indeplinire.
Cerinte:
a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati.
b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ?
III. Lectura juridica.
Comentati urmatoarele citate:
a) "Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica.Este o greseala. Posesia este un fapt; sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. De regula, posesia este protejata de lege, dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii"
( M.Planiol, G.Ripert)
b) Posesia este"puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar, ca un stapan al lucrului."( Savigny)
c) "Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru" .( Ihering)
e) "Astfel definita - prin art.2228 c.civ.fr., corespunzator art.1864 c.civ.fr.- posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva.".(M.Planiol, G.Ripert)
f) "Din afara, contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat.Astfel , nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza, vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li s-au dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) .Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica, care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv, ale posesiei.(Jean Carbonnier)
g) "Faptul ca eu am ceva in putereamea, ea insasi exterioara, constituie posesiunea ; dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala, instinct sau liber- arbitru, ca ceva sa fie al meu, constituie interesul particular al posesiei.Latura insa prin care eu, ca vointa libera, imi sunt mie, in posesie obiectiv, si astfel sunt mai intai vointa reala, constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii." ( Hegel )
h) "Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie, incat, daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu, m-ar leza.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru, in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau, numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite, unul de posesiune sensibila si unul de posesiune inteligibila , prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica, iar prin cel de-al doilea, doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect...A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica , in conditiile unei puteri legislative publice, adica intr-o situatie civila." ( Kant )
Bibliografie minimala
C. Bīrsan, "Drept civil. Drepturile reale principale", Ed. ALL Beck, Bucuresti, 2001,p.237-260;
2 .G.Lutescu ,"Teoria generala adrepturilor reale", 1946,p.
V.Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale", vol.I,Humanitas,Bucuresti,2004.
|
