PROBELE IN DREPTUL CIVIL
Notiune
Cuv ntul proba are ca sinonim pe acela de dovada
Termenul proba" este folosit cu mai multe sensuri:
1 - este mijloc folosit pentru stabilirea existentei unui fapt juridic, a existentei drepturilor subiective si obligatiilor civile.
2. - este operatiunea de prezentare n fata justitiei a mijloacelor de proba nscrisuri, marturii, marturisiri, probe materiale exptertize.
3. - este folosit pentru a desemna rezultatul obtinut al acestui demers.
Obiectul probei si sarcina probei
a) Obiectul probei l constituie elementul de dovada pentru a demonstra existenta unui drept subiectiv civil si a obligatiei corelative (Belein p.121).
Obiectul probei este reprezentat de toate mprejurarile - acte ori fapte juridice - care au dat nastere la dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa
b) Sarcina probei este reglementata n art.1169 Codul civil Cel ce face o propunere naintea judecatii trebuie sa o dovedeasca. Reclamantul este cel caruia I revine mai nt i sarcina de a dovedi cele pretinse. Dupa ce reclamantul s-a conforma 21121u2011v t, n aparare revine r ndul p r tului sa dovedeasca faptele pe care-si sprijina cererile sale
In aparare, p r tul devine reclamant.
A treia regula privind sarcina probei se refera la judecator care trebuie sa aiba rol activ în stabilirea completa a adevarului care poate sa ordone din oficiu administrarea probelor necesare.
Conditiile de adminsibilitate a probei
Proba trebuie sa îndeplineasca cumulativ, urmatoarele conditii:
- sa nu fie oprita de lege;
- sa fie verosimila (adica sa tinda la dovedirea unor fapte credibile);
- sa fie utila;
- sa fie pertinenta - sa aiba legatura cu pricina;
sa fie concludenta - sa conduca la rezolvarea cauzei.
Conventiile asupra probelor
Se admite în general, în lumina principiilor judiciare, ca sunt admisibile (valabile) conventiile asupra probelor daca nu se aduce atingere unor norme imperative.
MIJLOACE DE PROBA
1. Inscrisurile
Codul civil defineste speciile de nscrisuri: autentic, sub semnatura privata nceputul de proba scrisa, fara sa contina o definitie generala
In sens juridic, prin nscris se desemneaza consemnarile facute pe: h rtie, sticla, carton, sc ndura, pelicula sau banda magnetica
Prin nscris se ntelege consemnarea, de date despre acte si fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un anumit suport material.
Clasificarea mijloacelor de proba
- Dupa scopul urmarit la ntocmirea lor, nscrisurile se mpart n:
- preconstituite - ntocmite special pentru a servi ca probe;
- nepreconstituite - sunt celelalte nscrisuri.
- Dupa efectul lor:
- originare - ntocmite pentru a dovedi ncheierea, modificarea ori ncetarea unui act juridic civil;
- recognitive - ntocmite pentru a recunoaste a existentei nscrisurilor originare pierdute ori distruse;
- confirmative - prin aceste nscrisuri se nlatura anulabilitatea unui act juridic civil (fac ndu-l valabil).
Dupa raportul dintre ele, se mpart n:
- originale;
- copii.
Dupa criteriul semnaturii:
- semnate;
- nesemnate.
Cele mai importante nscrisuri sunt: nscrisul autentic sI nscrisul sub semnatura privata
Inscrisul autentic
Art.1171 Codul civil: Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona n locul unde actul s-a facut.
Principalele categorii de acte autentice sunt:
- nscrisurile autentice notariale (potrivit L.36/1995);
- hotar rile organelor jurisdictionale (ex. hotar rile judecatoresti).
- actele de stare civila (potrivit L.119/1996).
Intocmirea nscrisului autentic are de cele mai multe ori un caracter facultativ, afara de cazurile expres prevazute de lege c nd se cere forma autentica (ex. contractul v nzare-cumparare a bunurilor imobile (case) - nerespectarea cerintei legale atrage nulitatea actului.
Inscrisul autentic care prin forma si aparenta ndeplineste cerintele esentiale de regularitate se bucura de prezumtia de autenticitate care opereaza erga omnes. Documentul este socotit ca provine de la cei care l-au semnat.
Puterea doveditoare este opozabila tuturor.
In caz contrar, exista procedura înscrierii în fals a celui care contesta înscrisul.
Înscrisul sub semnatura privata
Definitie. Se numeste nscris sub semnatura privata" acel nscris care este semnat de cel, ori cei de la care provine.
Singura conditie cu caracter general pentru valabilitatea nscrisului de acest fel este - semnatura autorului ori autorilor actului, nscrisului.
Semnatura - este numai cea executata de m na autorului nscrisului ( nu ndeplineste aceasta conditie semnatura dactilografiata, litografiata sau punere de deget.
Conditii speciale pentru valabilitatea anumitor nscrisuri sub semnatura privata
1. Conditia pluralitatii de exemplare (sau cerinta multiplului exemplar).
Codul civil n art. 1179 reglementeaza aceasta conditie - Actele sub semnatura privata, care cuprind conventii sinalagmatice trebuie ntocmite n at tea exemplare originale c te parti cu interes contrar sunt. Pentru cele care au acelasi interes este suficient un singur exemplar original
Fiecare exemplar trebuie sa faca mentiune de numarul originalelor ce s-au facut.
2. Conditia scrierii n ntregime ori punerii formulei bun si aprobat nainte de semnare.
Codul civil reglementeaza aceasta cerinta n art.1180: Actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-i plati o suma de bani sau o c time oarecare , trebuie sa fie scris n ntregul lui de acela care l-a subscris, sau cel putin acesta, nainte de a subsemna, sa adauge la finele actului cuvintele bun si aprobat, arat nd totdeauna n litere suma sau c timea lucrurilor si apoi sa iscaleasca"
Practica judiciara a precizat în legatura cu acest- art. (1180)-ca "Acest text cuprinde dispozitii de protectie pentru cel ce se obliga, împiedicând practica semnaturilor date în alb, care lasa posibilitatea detinatorilor de rea credinta de a nu completa înscrisul contrar întelegerii între parti.
Sanctiunea nerespectarii formalitatii cerute de art. 1180 Codul civil este aceea ca nscrisul este lipsit de putere probatoare.
3. Conditia ceruta testamentului olograf: sa fie scris, semnat si datat de m na testatorului.
O regula speciala, privind puterea doveditoare a datei nscrisului sub semnatura privata, este continuta n art.1182 Codul civil - data acelui nscris dob ndeste valoarea juridica de data certa. Ea poate fi data si de notarul public.
Puterea doveditoare a datei înscrisului sub semnatura privata, comporta urmatoarea distinctie:
a) între parti ea are aceeasi valoare ca si celelalte mentiuni ale înscrisului
b) fata de terti ea face dovada din ziua în care a devenit "data certa".
Marturia (Proba cu martori ori testimoniala)
Definitie. Marturia este relatarea orala, facuta de o persoana, în fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase, savârsite în trecut, despre care are cunoastere personal.
Martorul trebuie sa fie o persoana straina de proces.
Art.119 Codul civil stabileste doua reguli n primele sale alineate
Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste 250 lei (chiar pentru depozit voluntar) nu se poate face decât prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata
Nu se va primi niciodata o dovada prin martori n contra sau peste ceea ce cuprinde actul.
Exceptiile de la aceste reguli sunt prevazute de art.1197: Reguli precizate mai sus nu se aplica n cazul c nd exista un nceput de dovada scrisa"
Puterea doveditoare
Depozitia martorilor are o putere mai scazuta decât înscrisurile autentice, deoarece declaratiile martorilor sunt subiective (Giosan). Ea este lasata la libera apreciere a instantei.
Marturisirea (recunoasterea)
Definitie - Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana îsi întemeiaza o pretentie si care este de natura sa produca efecte contra autorului ei.
Clasificare
- marturisirea judiciara - se face naintea judecatorului de partea prigonitoare
- marturisirea extrajudiciara - nu poate servi ca dovada c nd obiectul contestatiei nu poate fi dovedit prin martori.
Dupa modul de exprimare:
- expresa
- tacita (art.174 Codul civil; 225 C pro.civ.)
Dupa structura
- marturisirea simpla - recunoasterea pretentiei reclamantului, facuta de catre p r t recunosc ca am mprumutat de la reclamant 10.000 lei si nu i-am restituit.
- marturisirea calificata - recunoasterea de catre p r t a pretentiei reclamantului dar si a altor mprejurari, str ns legate de faptul invocat, anterioare ori concomitente cu acesta.
- marturisirea complexa - recunoasterea de catre p r t a pretentiei reclamantului dar si a altei mprejurari ulterioare care o anihileaza pe prima.
Marturisirea este indivizibila potrivit art.1206 alin.2 Marturisirea nu poate fi luata dec t n ntregime mpotriva celui care a marturisit
Intr-o opinie dominanta nsa dupa cum se coroboreaza cu alte probe administrate n cauza, judecatorul poate diviza marturisirea calificata ori complexa, lu nd numai o parte a ei, care poate fi n favoarea ori mpotriva autorului ei.
Interogatoriul
- Este mijlocul procesual de adminstrare a probei marturisirii ce numeste (este reglementat n art.218-225 - Cod proced.civila
Marturisirea poate fi :
- spontana - fara interogator
- provocata - realizata pe calea interogatorului.
PREZUMTIILE
Prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut
In esenta, prezumtia este o presupunere facuta de legiuitor sau judecator.
Clasificare
Dupa autorul lor prezumtiile se mpart n :
- prezumtii legale - care sunt opera legiuitorului (art.1200 Codul civil - "Sunt prezumtii legale acelea care sunt determinate prin lege".
- prezumtii simple - sunt stabilite de magistrat (judecator art.1203 Codul civil Prezumtiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile si ntelepciunea magistratului
- Prezumtiile legale sunt limitate numeric
- Prezumtiile simple sunt nelimitate sub aspectul numarului lor.
Dupa forta probanda:
- prezumtiile absolute - juris et de jure - adica cele ce nu pot fi rasturnate prin proba contrarie, se mai numesc irefragabile (ex. ce are puterea lucrului judecat)
- prezumtiile relative - juris tantum - adica cele ce pot fi rasturnate prin proba contrara, fie mai usor, fie mai greu (majoritatea prezumtiilor legale e formata din prezumtiile relative.
|
