PROFESIA DE AVOCAT
Nasterea profesiei de avocat este in functie de dezvoltarea dreptului din societate si de complexitatea sistemului jurisdictional. In vechile societati cu democratie, precum si in societatile integrate, avocatul nu-si gaseste locul. Dezvoltarea profesiei de avocat a avut loc in secolul XX, dezvol 212c27c tandu-se democratia, in conditiile mondializarii. In Europa au coexistat doua profesii, care ambele se pot subsuma unei definitii extensive a avocatului. In acest sens vorbim de toti profesionistii in drept care furnizeaza servicii juridice.
O alta definitie restrictiva priveste avocatul ca "profesionistul care reprezinta sau asista partile in fata jurisdictiilor si le sustine procesul". Avocatul isi supune activitatea regulii de drept iar controlul legalitatii acestei activitati revine judecatorului. Fara un sistem judiciar complex si coerent care sa impuna supunerea avocatului fata de lege, avocatul este un negustor ca oricare altul fara specific si fara garantii pentru serviciile sale.
Definitia profesiei de avocat: avocatul este un profesionist asigurat care isi consiliaza clientii si/sau ii reprezinta si pledeaza in principal in fata instantelor. El este supus unei deontologii aplicate de un ordin profesional sau de o asociatie profesionala, sub control jurisdictional, intr-un sistem juridic coerent si efectiv.
In Grecia antica existau asa-numitii logografi, care scriau discursurile pentru ca acestea sa fie spuse de justitiabili sau sinegori. Tribunalul grecesc era numit Tribunalul Heliastilor, pentru ca membrii sai, heliastii, se intruneau dimineata. Avocatul a aparut la Roma, tocmai ca efect al absentei functionarii democratiei directe. Treptat Maximus a devenit arbitru iar apoi a primit insarcinarea de a-i apara pe cei ce i se adresau. Prima lege care consacra existenta avocatilor este, paradoxal, o lege care interzicea profesarea avocaturii (legea 5 i. H). Imparatul Claudiu, anul 50 d.H., admite practicarea onorariilor. In societatile integrate, avocatii nu-si afla rostul (exemplul cel mai tipic de societate integrata este cel al societatii iudaice). In societatea iudaica, credinta si comportamentul religios integrasera functia judiciara si functia de aparare. Toate raspunsurile legate de disputele dintre persoane, trebuie gasite in regula religioasa, iar interpretarea si aplicarea acestei reguli, nu pot fi aplicate decat de catre sacerdot.
Celebrul santegrin, era alcatuit din 70 de oameni, fiind alcatuit fie din preoti, fie din barbati care se puteau casatori cu fetele preotilor. In prezent, in Israel, legea civila este reglementata de biserica, la fel si in Islam, Iran.
Societatile integrate politic.
Revolutia franceza din 1790 - a fost desfiintat ordinul avocatului ca profesie libera. Aparator putea fi oricine
1794 - se desfiinteaza functia de aparare .
Revolutia bolsevica - a desfiintat barourile.
Semnalul a fost dat in anii ΄30 in SUA, intr-o accentuare centrala a statului federal, astfel incat, pe de o parte, au crescut conflictele de legi, iar pe de alta parte, a crescut nevoia de reprezentare a cetateanului fata de puterea federala. Acestea au fost cele doua cauze care au determinat o adevarata explozie in domeniul avocaturii. Aceasta crestere a numarului de avocati din SUA au determinat formarea unor societati de avocati (400 de membrii). Tendinta este de dezvoltare a profesiei, de crestere a numarului de avocati si deasemenea sistemul jurisdictional devine mai complicat.
Avocatura din Romania.
Legea 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania. Art. 2 al acestei legi are 3 alineate:
Activitatea profesionala reglementata reprezinta activitatea profesionala pentru care accesul sau exercitarea in Romania este conditionata, direct sau indirect, in conformitate cu legislatia romana in vigoare, de detinerea unui document care sa ateste nivelul de formare profesionala.
Sunt considerate activitati profesionale reglementate activitatile exercitate cu titlu profesional, daca utilizarea unui astfel de titlu este rezervata doar titularilor unor documente care atesta nivelul de formare profesionala.
Sunt considerate, de asemenea, activitati profesionale reglementate activitatile desfasurate de membrii unei organizatii profesionale, daca organizatia respectiva:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea si mentinerea unui nivel ridicat intr-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscuta prin legea romana in vederea realizarii acestui obiectiv;
c) elibereaza membrilor sai un document care atesta nivelul de formare profesionala;
d) impune membrilor sai respectarea unor reguli de conduita profesionala elaborate de aceasta;
e) confera membrilor sai dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia si de a beneficia de un statut corespunzator nivelului de formare profesionala.
Potrivit art. 3 al acestei legi, aceste profesii se constituie intr-o profesie reglementata. Incepand cu anul 2004 profesia de avocat, este o profesie reglementata.
( Profesia reglementata reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati profesionale reglementate
conform legii romane, care compun respectiva profesie in Romania.
Profesia liberala - este acea profesie reglementata, exercitata in mod independent fara a fi vorba de un comerciant sau de un autor de opere de creatie intelectuala. Prin urmare, orice profesie liberala este si o profesie reglementata in sensul dispozitiilor din 2004. nu orice profesie reglementata este si liberala, profesia de consilier juridic este o profesie reglementata care poate fi exercitata numai in calitate de salariat sau de functionar public dar niciodata ca liber profesionist. Prin urmare, profesia de consilier juridic nu este o profesie liberala.
Organizarea profesiei de avocat.
Organizatiile profesionale ale avocatilor sunt numite in literatura juridica, fie stabilimente de utilitate publica, ordin profesional sau corp profesional, toate aceste sintegme fiind sinonime. Ceea ce este esential este ca, prin fictiune juridica, aceste structuri de origine privata, sunt asimilate serviciilor publice, din perspectiva contenciosului administrativ, a autoritatilor publice, astfel incat, contenciosul care ia nastere in interiorul acestei structuri, intra sub incidenta legii contenciosului administrativ.
Def: Ordinele profesionale sunt organizatiile care includ in mod obligatoriu, membrii anumitor profesii liberale, si care datorita puterilor conferite de lege, intervin in reglementarea si controlul accesului in profesie si in exercitarea ei. Ele imbina activitati publice si private in organizaea profesiilor.
Natura juridica a unui ordin profesional este aceea de serviciu public, investit in consecinta cu prerogative de putere publica. In Romania, in afara de ordinul avocatilor, mai exista si alte ordine:
Uniunea Nationala a Notarilor Publici
Colegiul Farmacistilor din Romania
Uniunea Nationala a Instantelor Judecatoresti
Ordinul Arhitectilor din Romania
Camera Consultantilor Fiscali
Colegiul Medicilor din Romania, etc.
Organizarea ordinala a avocatilor din Romania:
Organizarea ordinala a avocatilor din Romania s-a realizat in 1864, prin constituirea corpului de avocati. La momentul intrarii in vigoare a acestei legi avocatul a avut doar o forma de organizare teritoriala, in sensul ca, la nivelul fiecarui judet, se constituia un corp al avocatilor, care erau inscrisi intr-un tablou. Nu exista o organizare nationala a corpului avocatilor, iar aceste corpuri de avocati nu erau persoane juridice. Persoana juridica este recunoscuta prin legi structurate teritoriale ale ordinului avocatilor, printr-o lege din 1907.
Numai persoanele care erau inscrise pe tabloul avocatilor puteau sa presteze calitatea de avocat si sa aiba un birou.
O asemenea structura nationala ia nastere printr-o alta lege din 1933 care creeaza Uniunea Avocatilor din Romania, si confera acesteia personalitate juridica. Tot aceasta lege este prima care, in afara de sintagma "corp al avocatilor", utilizeaza si termenul de "barou".
Dictatura carista din 1939 incearca sa rasfranga libertatea baroului. De asemenea este dizolvata conducerea nationala, iar la nivel local si judetean, sunt alese organe de conducere interimare. Dupa septembrie 1940, barourile si avocatii isi recapata libertatea. Se desfiinteaza conducerile interimare si se recunoaste libertatea avocatului de a-si alege conducerea.
In perioada antonesciana, din punct de vedere legislativ, am stat excelent. Antonescu a avut inteligenta necesara pentru a angrena niste legi foarte bine puse la punct. Codul Muncii, adoptat intimpul lui a fost mai bun decat in perioada comunista.
1948 - dupa instaurarea regimului comunist, au fost desfiintate barourile, fiind inlocuite cu "Colegiile de Avocati din Romania", acestea erau persoane juridice, de drept public. De asemenea a fost desfiintata "Uniunea Baroului din Romania" in locul ei a fost infiintat "Colegiul Baroului din Romania" care avea personalitate juridica.
In sistemul roman, in realitate, nu a avut loc niciodata o desfiintare totala a avocatilor. Acestia au fost succesori universali, si au preluat patrimoniile structurilor anterioare. Libertatea exercitarii profesiei de avocat, a fost foarte mult inradita.
Decretul 281/1954, desi s-a mentinut formal, o conducere la nivel national, a colegiului de avocati, conducerea activitatii avocatilor a revenit Ministerului de Justitie.
Ordinul profesional al avocatilor din Romania.
Barourile si Uniunea Nationala a Baroului din Romania, au prerogative de putere publica, exorbitante in raport cu dreptul privat, acordate de stat prin lege. Legea 51 prevede ca "UNBR" este persoana juridica de interes public. Prin urmare, aceste structuri de organizare a profesiei de avocat imbina dimensiunea de drept privat, cu dimensiunea de drept public. De aceea, in calitate de ordin profesional, investit cu prerogative de putere publica UNBRsi Barourile nu pot fi calificate drept asociatii de drept privat, in sensul normelor internationale si constitutionale, in materia dreptului omului, referitoare la libertatea de asociere si nu atrag apliarea acestor texte:
- art.20 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
2. Nimeni nu poate fi obligat sa faca parte dintr‑o asociatie.
- art. 22 din Pactul International Relativ la Dreptul Civil si Politic
- art. 11 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului :
Articolul 11 - Libertatea de intrunire si de asociere
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire pasnica si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sanatatii sau a moralei ori pentru protectia
drepturilor si libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrangeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat.
- art. 40 din Constitutia Romaniei revizuita si republicata :
ARTICOLUL 40
(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in
patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.
De asemenea, intrucat aceste structuri dispun de prerogative de drept public, si indeplinesc o misiune de serviciu public, ele nu au fost niciodata in sfera de aplicare a legii 21/1924 referitoare la persoana publica, si nu sunt in domeniul de aplicare a Ordonantei de Guvern nr. 21/2000 - cu privire la asociatii si fundatii, cu consecinta, ca nu dobandesc personalitate juridical prin Hotarare Judecatoreasca, ci prin lege sau prin alt act normativ cu forta egala. In schimb, in masura compatibilitatii cu legea 51/1955, este aplicabil decretul privitor la persoana fizica si juridica, deoarece este vorba de persoane juridice infiintate prin actul de dispozitie al Parlamentului.
Trasaturile juridice ale ordinului avocational
structurile organizatorice ale ordinului profesional al avocatilor sunt pe doua nivele:
a). Barourile la nivel judetean
b). Uniunea Barourilor
sunt si au personalitate juridical
ca structuri UNBR si Barourile Judetene nu sunt persoane juridice (asociatii sau SRL-uri)
UNBR, ingloband toate barourile teritoriale este declarata de lege ca fiind cu personalitate juridica.
legea 200/2004 privind profesiile reglementate din Romania, "profesia de avocat necesita cunoasterea dreptului roman" . Aceeasi lege nominalizeaza UNBR ca fiind autoritate reprezentativa.
potrivit Codului Fiscal, profesia de avocat este libera.
Ordinul Avocatilor detine prioritatea activitatilor de consiliere, asistenta si reprezentare juridica, cu caracter partial si legi speciale .Si membrii altor profesii juridice pot desfasura aceasta meserie.
Ordinul Avocatilor din Romania, prin intermediul structurii sale organizatorice, detine monopolul de numire al acestora. Deci nu pot exista barouri in afara UNBR, iar titlul de avocat nu poate fi asumat, decat profesionistii inscrisi in Barou.
UNBR si si cele teritoriale sunt investite cu misiunea publica de organizare a exercitarii avocaturii. Dreptul la avocat, implicit apararea prin avocat, constituie o componenta esentiala.
in scopul realizarii misiunii de servicii publice incredintate avocatilor, acestora li s-au oferit prin lege, prerogative exorbitante de drept public. In consecinta:
au competenta de reglementare
au competenta administrativa exclusiva, in ceea ce priveste admiterea in profesie si inscrierea pe tabloul avocatilor . in sfera acestor competente dispun asigurarea si controlul pregatirii superioare al avocatilor.
Au competenta jurisdictionala disciplinara, privind abaterile savarsite de membrii profesiei.
Au competenta de a reglementa in raport cu structurile publice.
organizatorial, exista principiul unitatii. O singura Organizatie Nationala, iar la nivel teritorial, un singur Barou.
infiintare si orice modificare intervenita in viata avocatilor nu se poate roduce decat din initiativa etatica, prin lege. Deci nu pot lua nastere structuri ale avocatilor, din initiativa privata, iar personalitatea juridica a acestor structuri nu poate fi dobandita prin hotarare judecatoreasca.
de la anuntarea sa, pana in prezent, ordinul avocatilor a functionat cu un caracter de continuitate. La nivel teritorial, nu si-au incetat niciodata existenta si nu si-au schimbat natura juridica ci au trecut dintr-o forma in altaprin operatiunea juridica de transformare, prin efectul legii. Structura centrala, infiintata in 1923, a cunoscut un singur moment de discontinuitate (1953 - 1954) interventia comunista.
Noutati si modificari:
Societatea profesionala cu raspundere limitata se constituie cu cel putin 2 avocati definitivi, cu mentiunea ca ei pot avea si alta forma de exercitare a profesiei. Aceasta forma este singura cu personalitate juridica si obiect unic de activitate plus patrimoniu de afectatiune, care este alcatuit din bunurile corporale si necorporale, precum si capitalul social. Dobandirea deciziei emise de Baroul pe raza caruia are sediul .
Societatile profesionale nu mai sunt impuse impozitului pe venit, ci fiecare isi plateste impozitul corespunzator venitului propriu. Obligatiile si raspunderile sunt garantate cu patrimoniul de afectiune, iar asociatii raspund personal, in limita participarii acestora. Individualizarea acestor societati se face prin cel putin un asociat. (ex: TRAIAN SRL)
Actul constitutiv se incheie in forma scrisa iar daca printre bunuri exista si un teren, atunci se vor face in forma autentica. Capitalul social 10.000 eur . Baroul unde societatea are sediul trebuie sa evidentieze registre societatilor profesionale, alaturi de listele cu avocati. Daca in societate ramane un singur asociat, acesta nu poate pastra calitatea de unic asociat decat 3 luni, dupa care, transforma societatea in cabinet individual sau se dizolva de drept.
Modificari referitoare la statutul de avocat colaborator:
nu are dreptul la clientele personala. Orice client personal care are un avocat colaborator, trebuie sa fie facuta cunoscuta avocatului colaborator.
Pe contractul de asistenta juridica incheiat, se mentioneaza, caracterul de client personal al avocatului colaborator, iar avocatul colaborator are dreptul sa utilizeze, in raporturile sale cu clientul sau in actele profesionale, stampila sa proprie pe care trebuie sa existe sintagma "avocat colaborator" .
Onorariul care este perceput este incasat de avocatul colaborator. Acesta, pastraza integral rezultatele financiare obtinute in cadrul asistentei.
|
