PROTECTIA INVENTIILOR

PROTECTIA INVENTIILOR

1. Definitia inventiei

Legea nr. 64/1991 privind brevetele nu defineste inventia. Literatura de

specialitate defineste inventia ca fiind un ansamblu de cunostinte sistematice,

organizate în scopul obtinerii unei solutii la o problema practica din industrie,

369

agricultura sau comert. A nu se confunda inventia cu descoperirea stiintifica,

aceasta din urma reprezentând recunoasterea de fenomene, proprietati ori legi

ale universului material, necunoscute anterior, dar apte de verificare. Nu

întotdeauna, descoperirile stiintifice au si aplicabilitate industriala. În cazul

inventiilor, caracterul aplicabilitatii industriale reprezinta o conditie de

existenta a acestora.

2. Brevetul de inventie

Natura juridica a brevetului de inventie 858c26i

Brevetul de inventie este titlul eliberat de catre Oficiul de Stat pentru

Inventii si Marci (O.S.I.M.), care confera titularului si succesorilor acestuia

un drept exclusiv de exploatare; inventia brevetata nu poate fi exploatata

decât cu autorizatia titularului brevetului.

Functiile brevetului de inventie

Functii interne: 1) de protectie juridica a inventiei fata de terti; 2) de

apropriere publica a cunostintelor tehnice care fac obiectul inventiei; 3) de

stimulare a creativitatii; 4) de încurajare a inventiilor industriale; 5) de

raspândire a informatiilor; 6) de aparare a industriei nationale; 7) de prevenire

a dublei brevetari etc.

Functii externe: 1) de protectie a comertului international si a

cooperarii tehnico-stiintifice; 2) de stimulare a tehnologiilor avansate.

4. Subiectele protectiei prin brevet de inventie

Subiectele primare stricto-sensu: sunt acele subiecte care dobândesc

brevetul de inventie direct de la stat, prin Oficiul de Stat pentru Inventii si

Marci, în urma desfasurarii procedurii legale.

Dreptul de a solicita eliberarea brevetului de inventie apartine

urmatoarelor subiecte primare stricto-sensu:

a) inventatorului independent - în ipoteza în care inventia s-a nascut

prin efortul creator si material propriu al unei persoane fizice;

b) inventatorului salariat - în situatia în care a realizat inventia în

cadrul unui contract individual de munca cu misiune inventiva, încredintata

în mod explicit, iar contractul cuprinde o clauza prin care inventatorului i se

atribuie dreptul de a cere eliberarea brevetului în nume propriu;

c) mostenitorilor inventatorului - fara a se opera nici un fel de

distinctie, dupa cum acestia apartin categoriei mostenitorilor legali sau

categoriei mostenitorilor testamentari;

d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului;

e) unitatii în care este angajat inventatorul, în anumite conditii.

Subiectele primare lato-sensu: sunt subiecte intermediare, în sensul

ca obtin brevetul de inventie doar într-un mod subsidiar, dupa ce un subiect

primar stricto-sensu nu si-a exercitat în termen dreptul la eliberarea

brevetului; subiect primar stricto-sensu poate fi: inventatorul salariat, în

anumite conditii.

Subiectele derivate sunt persoanele care devin titulare de brevet

numai într-un mod subsecvent, ca urmare a dobândirii acelei calitati prin

intermediul unei operatiuni de transmitere, de la un titular anterior.

Din categoria subiectelor derivate pot face parte: a) mostenitorii

inventatorului; b) cesionarii contractului de cesiune având ca obiect

transmiterea brevetului de inventie 858c26i .

Inventatorii salariati si obligatia de informare. Inventatorii salariati

reprezinta regula în domeniul inventiilor.

Legea distinge mai multe ipoteze în care se pot afla inventatorii

salariati: a) inventatorii salariati încadrati cu misiune inventiva încredintata în

mod expres; b) inventatorii salariati care nu au încredintate misiuni inventive;

c) inventatorii semnatari ai unor contracte de cercetare.

Inventatorul salariat, atât cel încadrat cu misiune inventiva, cât si cel

care nu are aceasta misiune prin contract, are obligatia legala de a informa, în

scris si "imediat" pe conducatorul unitatii asupra inventiei pe care a realizat-o

în cadrul acelei unitati; în termen de 60 de zile de la data înregistrarii

informarii, unitatea trebuie sa depuna cererea de eliberare a brevetului.

5. Obiectul protectiei prin brevet de inventie

Clasificarea inventiilor. Enumerare

1. Dupa obiectul inventiei, distingem: a) inventii care au ca obiect un

produs; b) inventii care au ca obiect procedee sau metode; c) inventii care au

ca obiect aplicatiile într-o forma noua a mijloacelor cunoscute; d) inventii

care au ca obiect combinatia de mijloace cunoscute.

2. În raport cu criteriul complexitatii obiectului, inventiile se clasifica

în: a) inventii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc sau metoda;

371

b) inventii complexe, care reclama folosirea conjugata a mai multor elemente

sau mijloace.

3. Dupa gradul de independenta fata de alte inventii, distingem:

a) inventii principale, care au o existenta de sine statatoare; b) inventii

complementare sau de perfectionare, care îmbunatatesc o inventie anterioara,

si fara de care nu pot exista.

Inventiile nebrevetabile si inovatiile

- Inventiile nebrevetabile sunt, potrivit legii (art. 12), acele inventii

contrare ordinii publice si bunelor moravuri, cele care privesc soiurile de

plante si rasele de animale, procedeele biologice pentru obtinerea plantelor

sau a animalelor, inventiile având ca obiect corpul uman.

- Inovatiile reprezinta acele realizari cu caracter de noutate si de

utilitate la nivelul unitatii în care au fost create. Inovatia mai poarta numele si

de realizare tehnica cu caracter de noutate relativa, fiind apreciata în raport

cu stadiul local al tehnicii. Calitatea de inovator este atestata de unitatea care

utilizeaza realizarea tehnica cu caracter de inovatie.

6. Drepturile morale ale inventatorilor

Dreptul la calitatea de autor al inventiei. Calitatea de autor al unei

inventii difera de calitatea de inventator; calitatea de autor al unei inventii

nebrevetate confera titularului un drept de prioritate stiintifica, dar nu si

dreptul exclusiv de exploatare.

Apararea calitatii de autor si a prioritatii stiintifice se poate face prin:

a) actiunea în revocare administrativa a hotarârii de acordare a brevetului (art.

54 din Legea nr. 64/1991); b) actiunea în anularea brevetului (art. 40 din

Legea nr. 64/1991).

Dreptul la nume al inventatorului. Consta în posibilitatea

inventatorului, conferita prin lege, de a pretinde sa fie mentionat ca autor al

inventiei; acest drept este supus principiului disponibilitatii, autorul inventiei

având latitudinea de a aprecia si dispune în mod liber, potrivit vointei si

constiintei proprii, asupra exercitarii dreptului de a cere sa fie mentionat în

brevet; în practica recenta, se manifesta tendinta marilor concerne de a

prezenta inventiile realizate de angajati, sub numele firmei.

Dreptul de a da publicitatii inventia. Reprezinta posibilitatea

recunoscuta inventatorului, ca, în limitele si formele prescrise de lege, sa

aduca la cunostinta publica inventia realizata.

Dreptul de divulgare se exercita în principal prin procedurile legale de

brevetare; este o exceptie de la principiul netransmisibilitatii drepturilor

nepatrimoniale.

Exercitiul dreptului de a da publicitatii inventia este supus unor limitari

legale: inventiile pe care institutiile abilitate le-au calificat ca având caracter

secret; inventatorii salariati nu au dreptul de a da ei însisi publicitatii inventia

(în lipsa unor prevederi contractuale contrare).

Dreptul la protectia calitatii de autor. Reprezinta dreptul

inventatorului de a solicita: sa i se mentioneze numele, prenumele si calitatea

în brevetul eliberat, în carnetul de munca, în orice alte acte sau publicatii

privind inventia; sa i se elibereze un duplicat al brevetului de inventie.

Acest drept are ca obligatie corelativa îndatorirea persoanelor care

solicita eliberarea brevetului de inventie 858c26i , altele decât autorul inventiei, de a

declara cine este inventatorul.

Dreptul de prioritate stiintifica. Reprezinta recunoasterea faptului ca

autorul unei inventii a fost primul care a descoperit solutia tehnica pe care o

reprezinta inventia; acest drept se naste în momentul realizarii creatiei, dar

devine opozabil numai în masura în care solutia care constituie inventie este

adusa la cunostinta publica;

7. Drepturile patrimoniale ale inventatorilor si ale titularilor

brevetelor de inventie

Drepturile patrimoniale ale inventatorilor netitulari de brevet.

Inventatorii netitulari de brevet pot fi independenti sau salariati; ei au dreptul,

potrivit Legii nr. 64/1991: a) sa li se elibereze un duplicat al brevetului de

inventie (art. 36); b) sa li se stabileasca drepturile patrimoniale pe baza de

contract în suma fixa sau proportional cu veniturile obtinute din exploatarea

inventiei

Inventatorii salariati, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneratie

suplimentara, stabilita independent de salariul de încadrare; totodata,

inventatorilor salariati li se cuvin drepturi banesti rezultate din aplicarea

inventiei, precum si redevente.

Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de inventie

a) Dreptul de exploatare exclusiva a inventiei reprezinta posibilitatea

juridica recunoscuta titularului brevetului de a exploata în mod exclusiv

inventia; se aseamana cu un drept de monopol, dar spre deosebire de acesta,

373

este limitat în timp si în spatiu; subiectul dreptului de exploatare exclusiva nu

poate fi decât titularul de brevet; este un drept patrimonial, absolut,

transmisibil, temporar si teritorial.

Apararea dreptului de exploatare exclusiva a inventiei se realizeaza

prin:

a) actiunea în contrafacere, b) actiunea în concurenta neloiala.

b) Dreptul provizoriu de exploatare exclusiva. Solicitantul titlului de

protectie beneficiaza, pâna la data eliberarii brevetului, de dreptul provizoriu

de exploatare exclusiva a inventiei.

Exercitarea acestui drept este supusa unor conditii legale: cererii de

brevet sa i se fi acordat data de depozit; cererea de brevet sa fi fost publicata.

Apararea dreptului provizoriu se asigura prin actiunea în daune:

instanta de judecata va obliga persoana care a exercitat în mod ilicit dreptul

provizoriu la plata daunelor catre titularul dreptului, dar hotarârea

judecatoreasca va putea fi pusa în executare numai dupa ce dreptul a capatat

valente definitive, prin eliberarea brevetului de inventie.

7. Conditiile de brevetare a inventiilor

Conditiile de brevetare a inventiilor de produse, procedee sau

metode:

a) inventia sa se încadreze în domeniul de aplicatie al obiectelor ce pot

fi brevetate;

b) inventia sa îndeplineasca conditia noutatii;

c) inventia sa îndeplineasca cerinta pasului inventiv;

d) inventia sa îndeplineasca conditia aplicabilitatii industriale.

8. Procedura de brevetare a inventiilor

Cererea de brevet

- reprezinta actul scris, adresat de solicitant OSIM, care contine

solicitarea expresa a eliberarii brevetului;

- va fi însotita de: descrierea inventiei, revendicari si, daca e cazul, de

desene explicative, toate redactate în limba româna;

- cererea împreuna cu actele de mai sus constituie depozitul national

reglementar;

- se înscrie în Registrul national al cererilor de brevet depuse, cererile

nefiind publice pâna la publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate

Intelectuala (BOPI);

- cererea trebuie facuta în limba româna sau într-o limba straina, cu

conditia ca în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii sa se depuna la

OSIM o traducere conforma, în limba româna.

Dreptul de prioritate

- reprezinta situatia privilegiata recunoscuta unei persoane care a

efectuat un depozit sau un act asimilat acestuia de a beneficia de

recunoasterea întâietatii în rezolvarea unei probleme.

a) Dreptul de prioritate conventionala, denumit si drept de prioritate

unionista, reprezinta situatia privilegiata recunoscuta unei persoane de a

beneficia de prioritatea primului depozit efectuat într-o tara membra a

Uniunii de la Paris ori membra a Organizatiei Mondiale a Comertului

(OMC), pentru orice alta cerere de brevet având ca obiect aceeasi inventie

depusa ulterior în oricare alta tara membra a Uniunii.

b) Dreptul de prioritate de expozitie. Invocarea prioritatii unei inventii

într-o cerere de brevet se poate face si în baza unui depozit creat în urma

expunerii produsului realizat conform inventiei într-o expozitie cu caracter

international, organizata pe teritoriul României sau al altor state membre ale

Conventiei de la Paris sau ale OMC.

Publicarea cererii de brevet. Cererile pentru care s-a constituit

depozit national reglementar sunt publicate imediat dupa expirarea unui

termen de 18 luni de la data de depozit, sau, daca a fost recunoscuta o

prioritate, de la data acestei prioritati; cererile carora li s-a atribuit caracter

secret de stat nu se publica decât daca au fost scoase din regimul secret de stat

(în 3 luni de la data scoaterii).

Examinarea cererii de brevet. OSIM examineaza daca cererile

îndeplinesc conditiile legale, prioritatile si daca obiectul cererii este brevetabil

în întelesul legii. OSIM hotaraste admiterea sau respingerea cererii în

conditiile legii; procedura se întrerupe în cazul decesului partii interesate sau

al dizolvarii persoanei juridice pâna la comunicarea succesorului în drepturi;

procedura de brevetare se suspenda în cazul unor proceduri judiciare în

privinta dreptului la brevet si la acordarea brevetului, pâna când hotarârea

judecatoreasca ramâne definitiva.

Eliberarea brevetului se face de catre directorul general al OSIM;

mentiunea eliberarii se publica în BOPI.