PROTECTIA JURIDICA A FLOREI

1.DEFINITII, ASPECTE GENERALE PRIVIND FLORA ROMANIEI

FLORA reprezinta totalitatea plantelor care traiesc intr-o anumita regiune a globului, intr-o anumita perioada geologica sau intr-un 212e41c anumit mediu.De asemenea , flora , cand ne referim la suprafata Romaniei, poate avea si intelesul de vegetatie a tarii noastre.

Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice - de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede,inclusiv celor specifice Deltei Dunarii.
Ca o consecinta a pozitiei sale geografice, Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii.

2.HABITATELE NATURALE

Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196 de pajisti, 206 de padure, 54 de mlastina, 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii.
Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala de 6.557 km2, reprezentand 3% din suprafata tarii.

3. FLORA SI FAUNA SALBATICA

Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna.  Pe teritoriul Romaniei au fost identificate:
3700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. Exista, de asemenea, un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate.

4.NECESITATEA EXISTENTEI ARIILOR PROTEJATE

Ariile Protejate sunt percepute inca de foarte multi oameni doar in sensul lor 'conservationist' fiind considerate adevarate oaze ale naturii salbatice intr-un desert al dezvoltarii economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populeaza.
    Foarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt suportul 'vietii' si implicit al dezvoltarii socio-economice.
    Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale.   Ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale si seminaturale care pot fi evaluate si monitorizate, exprimand intr-o anumita masura starea acestora la un moment dat. Ariile protejate sunt zone in care se dezvolta cunoasterea necesara pentru asigurarea tranzitiei la un model de dezvoltare durabila.
In ceea ce priveste flora Romaniei, putem spune ca necesitatea protectiei acesteia este conditionata de necesitatea existentei ariilor protejate, intrucat nu putem separa nicio specie de habitatul ei, cu alte cuvinte de spatiul de nutritie, de clima sau microclima, fiecare biocenoza fiind legata de biotopul ei.

Cele mai multe arii protejate din Romania sunt pe teritoriul Dobrogei.

Reteaua "Natura 2000", care reprezinta principala arma a UE in lupta impotriva reducerii biodiversitatii, include aproximativ 25.000 de situri care ocupa aproape o cincime din suprafata continentala a UE, ceea ce o transforma in cea mai mare retea interconectata de zone protejate din lume. Comisia intentioneaza sa actualizeze din nou listele UE pana la sfarsitul anului 2009. Statele membre isi aleg siturile "Natura 2000" in parteneriat cu Comisia. Odata selectate, zonele sunt recunoscute oficial de Comisie ca "Situri de importanta comunitara" si sunt adaugate la listele adoptate.

Acest proces confirma statutul oficial al siturilor si consolideaza obligatiile de a le proteja. "Fiecare stat care a aderat la UE este obligat sa propuna o lista de zone care ar putea primi statutul de arii protejate. Propunerile sunt analizate de specialistii europeni. Ei decid care dintre obiectivele propuse de Ministerul Mediului respecta criteriile care ii permit sa fie incluse in reteaua «Natura 2000»", a explicat profesorul Camil Iordache, biolog. El a mai spus ca "Natura 2000" este o retea europeana de zone naturale protejate, destinata sa asigure supravietuirea pe termen lung a habitatelor si speciilor europene cele mai valoroase, aflate in pericol. Ea cuprinde "Situri de importanta comunitara", introduse prin Directiva Habitate, si "Zone de protectie speciala", introduse prin Directiva Pasari. Se preconizeaza, ca in maximum doi ani, reteaua "Natura 2000" sa acopere aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene, in timp ce, in Romania, acest procent a fost aproape atins. Selectia unei zone incluse in reteaua "Natura 2000" inseamna recunoasterea importantei ei la nivel european, iar comisarii europeni spun ca, prin acest proces, siturilor li se ofera posibilitatea unei dezvoltari durabile si li se deschid oportunitati noi pentru dezvoltarea turismului ecologic. In plus, zonele incluse in retea pot atrage mai usor fonduri europene (de exemplu fondurile POS) pentru domeniul agricol si silvicultura.

5. PROTECTIA FLOREI ROMANIEI

Protectia florei, precum si a faunei in tara noastra este asigurata prin acte normative ce respecta prevederile comunitare. Cu alte cuvinte, legile, ordonantele de guvern si alte prevederi legislative cu privire la protectia florei si faunei salbatice sunt aliniate la prevederile legislative europene in acest sens.

Analiza istorica a masurilor de protectie a naturii prin intermediul ariilor protejate releva urmatoarele etape:

- este o perioada de pionerat privind conservarea naturii si ariile protejate in Romania in care primul pas a fost facut in anul 1928 cand la Cluj a avut loc primul congres al naturalistilor din Romania, unde la propunerea lui Emil Racovita a fost adoptata o hotarare privind elaborarea legii referitoare la protectia naturii in Romania. Astfel, in 1930 apare legea nr. 213 pentru protectia monumentelor naturii din Romania. Pe baza acestei legi se infiinteaza 'Comisiunea Monumentelor naturii', apoi sunt declarate prin lege (Jurnalul Consiliului de Ministri) primele monumente ale naturii in 1931 (floarea de colt si nufarul termal) si primul parc national in 1935 (Parcul National Retezat). Sintetizand, in aceasta perioada, sunt puse sub ocrotire prin 'Jurnale ale Consiliului de Ministri' 36 de teritorii ca rezervatii naturale, parc national, monumente ale naturii, insumand o suprafata de 15.000 ha.
Totusi datorita eforturilor specifice inceputurilor accentul a fost pus numai pe realizarea unui cadru legislativ si institutional incipient si pe constituirea unui numar limitat de arii protejate si aproape deloc pe administrarea ariilor protejate constituite.

- dupa 23 august 1944 masurile de protectie a naturii s-au bazat pe eforturile institutionale facute inainte de razboi de oameni de stiinta de renume cum au fost Al. Borza sau Emil Racovita. In 1972 numarul ariilor protejate constituite a crescut la 190 de obiective insumand aproape 100.000 ha.

Din punct de vedere legislativ in anul 1973 s-a adoptat Legea nr. 9 (Legea Mediului) in care sunt incluse si prevederi legate de protectia rezervatiilor si monumentelor naturii si de asemenea 'sunt trasate sarcini ce revin organelor centrale si locale', dar alaturi de aceasta lege cadru nu s-a mai adoptat o lege specifica pentru ariile protejate care sa reglementeze administrarea acestora, asa cum s-a intamplat in Polonia sau Cehoslovacia, tari care aveau parcuri nationale cu administratie propie.
In aceasta perioada s-au produs si primele recunoasteri internationale ale valorii ariilor protejate romanesti, cand in 1979, Retezatul si Pietrosul Rodnei au fost recunoscute ca Rezervatii ale Biosferei sub auspiciile programului UNESCO - Man and Biosphere (MAB). Dar nici macar aceasta recunoastere internationala nu a condus la o administrare a acestor arii protejate.

odata trecuta perioada comunista se astepta o deschidere si o eficienta mai mare in ceea ce priveste realizarea unei retele nationale a ariilor protejate care sa acopere intreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul tarii dar si masuri concrete in plan legislativ si institutional care sa asigure un management eficient al ariilor protejate. Dar rezultatele au dovedit ca aceste deziderate sunt foarte greu de atins.
Ca o prima masura, in anul 1990, MAPPM da Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale intre care Parcul National Retezat era deja constituit, ordin care provoaca o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale ci nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafetele declarate in fond forestier erau foarte mari intinzandu-se si in zone in care se desfasurau activitati economice de exploatarea lemnului, care nu puteau fi stopate brusc si de asemenea cuprindeau si asezari umane.

O alta recunoastere internationala a valorii capitalului natural din Romania a reprezentat-o desemnarea Deltei Dunarii in 1991 ca sit Ramsar si ca sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafata sa. De asemenea in 1992 este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei. Exista astfel paradoxul ca Delta Dunarii sa fie recunoscuta ca arie protejata mare la nivel international, iar la nivel national sa nu fie recunoscute decat anumite zone ca rezervatii naturale. Astfel, cu titlu exceptional, Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei prin H.G 248 / 1994. Totodata din 1994 a inceput derularea unui proiect GEF (Fondul Global de Mediu) pentru constituirea administratiei parcului si realizarea planului de management.

Ca urmare a faptului ca Romania a aderat la Conventia pentru Diversitatea Biologica (Rio), in 1996 s-a realizat cu asistenta financiara a Bancii Mondiale 'Strategia nationala si planul de actiune pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor sale in Romania' care planifica pe termen scurt, mediu si lung activitatile care trebuiesc intreprinse in Romania. Din pacate aceasta strategie nu s-a bazat pe o evaluare facuta recent pentru capitalul natural al Romaniei, singurele informatii mai recente fiind date de un studiu terminat in 1994 privind Ecoregiunile Romaniei, care clasifica functie de tipul solului si covorul vegetal principalele regiuni ale tarii, fiind identificate astfel 22 de Ecoregiuni.
In 1995 a fost adoptata Legea Mediului nr. 137 care cuprinde prevederi legate de conservarea naturii si ariile protejate si totodata recunoaste toate ariile protejate declarate anterior prin orice lege, ordin, hotarare, decizie.

Alte preveri legislative cu privire la protectia florei in Romania sunt urmatoarele:

Legea nr. 454/2001 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";

Hotararea de Guvern 230/2003 privind delimitarea ariilor naturale protejate;

Hotararea nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

Ordonanta de Urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale;

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ;

Totodata se poate observa ca in ultimul timp tot mai multe organizatii neguvernamentale si-au adus intr-o oarecare masura aportul in protejarea unor arii protejate, chiar daca nivelul profesional al acestora nu este la asteptarile specialistilor. Dar este la fel de adevarat ca in Romania nu exista persoane specializate in domeniu, ci numai in domenii colaterale, fapt pentru care exista mari conflicte de idei intre silvici, biologi, ecologi etc

Bibliografie :

Drepturile mediului - Ernest Lupan, Mircea Stefan Minea, Amelia Marga;

Tratat elementar II, Ed.Lumina Lex, 1997.

www.pronatura.ro