Partea vatamata in procesul penal din Croatia
In aceasta tara procedura penala este reglementata de Actul Procedural Penal (CPA) din 1997 si se integreaza in categoria pro 848e47i cedurilor continentale mixte prin aceea ca asigura numeroase posibilitati pentru victima: sa participe la procedurile penale, sa-si asume acuzarea cand procurorul nu reuseste si sa solicite indemnizari in cadrul procesului penal .
Cronologic, CPA este succesorul formei liberale yugoslave a CPA din 1976, care continea multe prevederi cu privire la rolul procedural al victimei in procesul penal care au fost preluate de legislatia croata actuala. Astfel, prezentul CPA din 1997 contine toate prevederile legislatiei liberale ex-yugoslave si imbunatateste cateva drepturi procedurale ale victimei.
In procesul penal croat victima unei infractiuni poate sa participe ca: persoana vatamata, in cazurile in care fapta penala este urmarita din oficiu. un acuzator subsidiar, in cazul in care procurorul public nu reuseste sa declanseze urmarirea sau renunta la aceasta. un acuzator privat, in cazurile in care fapta penala urmarita la plangerea sa prealabila.
In fiecare din aceste roluri, victima poate sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile rezultate din comiterea faptei penale. Aceasta solicitare este facuta printr-o actiune civila care se alatura celei penale in procesul penal.
In art.170, par.1, subpar. 5 al CPA din 1997, este definita notiunea de persoana vatamata care desemneaza o persoana ale carei drepturi au fost incalcate ori periclitate prin comiterea faptei penale. Aceasta acopera tot domeniul dreptului privat, incluzand prevederile din Dreptul Familiei (casatoria, legea paternitatii) precum si alte forme variate de incalcari sau periclitari ale acestor drepturi (ex. sanctionarea tentativei). Nu inseamna ca notiunea de persoana vatamata echivaleaza in mod necesar cu notiunea de persoana careia i-a fost permis sa pretinda despagubiri, din moment ce CPA recunoaste dreptul sa recurga la aceasta masura persoanelor care au optat pentru calea unei actiuni civile (art.128). In acelasi timp, o persoana vatamata nu va fi lasata intotdeauna sa ridice o pretentie de despagubire intr-un proces penal si invers, o persoana care nu este persoana vatamata poate fi lasata sa le solicite, depinzand de pozitia sa legala reglementata de procedura civila precum si de legislatia obligatiilor civile. De exemplu, o persoana vatamata care a introdus o actiune civila in vederea despagubirii pentru daunele rezultate din savarsirea faptei poate sa nu ridice aceasta problema intr-un proces penal, iar pe de alta parte, o persoana careia i-a fost transferata pretentia de despagubiri (ex. prin succesiune), poate sa o manifeste in procesul penal chiar daca nu poate fi considerata persoana vatamata.
|
