4.5.1.1. Pedeapsa cu moartea. Dintre modalitatile pedepsei cu moartea pentru boieri cele mai utilizate au fost spânzurarea si decapitarea.
45.1.2. Mutilarea, forma de pedeapsa receptata din dreptul bizantin în dreptul nostru cutumiar, consta în scoaterea ochilor, taierea mâinilor, picioarelor, limbii, nasului sau a organului sexual.
4.5.1.3. Înfierarea consta în însemnarea vinovatului cu fierul rosu, pe diferite parti ale corpului.
4.5.1.4. Bataia mai era cunoscuta si sub numele de "certare a trupului", era una dintre cele mai frecvente pedepse. Uneori se aplica pe ulita satului.
4.5.2.1. Ocna consta în munca silnica în saline. Pedeapsa cu ocna putea fi pe timp limitat sau pe viata.
4.5.2.2. Temnita consta în privarea dreptului de proprietate în locuri de detentie special amenajate.
4.5.2.3. Grosul era o închisoare în care tineau arestati preventiv (înainte de a fi judecati). Boierii arestati preventiv erau tinuti în visterie sau camarile domnesti pentru mai multa siguranta.
4.5.2.4. Surghiunul consta în izgonirea faptuitorului din localitatea sa de domiciliu, putându-i-se stabili eventual un domiciliu fortat (de exemplu la o mânastire).
4.5.3.1. Dusegubina. Începâd cu secolul al XVII-lea, notiunea însemna pedeapsa pecuniara se aplica unei colectivitati.
4.5.3.2. Gloaba consta într-o amenda care se platea domniei fie în bani, fie în natura. Ea se mai numea "certare cu bani sau cu dobitoc".
4.5.3.3. Confiscarea era o pedeapsa ce se materializa în scoaterea din patrimoniul vinovatului, a unor bunuri, ori chiar totalitatea acestora si pierderea lor în patrimoniul domniei sau al victimei.
|
