Persoanele, care īncalca normele si drepturile disciplinei, prevazute de legea de stat, este supus condamnarii si trasi la raspundere īn institutii specializate. Īn fata statului sta cerinta nu numai de a pedepsi omul pentru fapta pe care a facut-o, dar si de a reeduca, de a īntoarce īn societate un om social sanatos.
Īndeplinirea acestor cerinte este pusa īn seama unor institutii specializate (penitenciarele).
Termenul de "penitenciar" īnseamna atitudinea fata de pedeapsa, prioritar penala. Institutia penitenciara reprezinta, īn sine, o institutie specializata, formata pentru īndeplinirea functiilor pedepsei īn activitatea pedepsita penal, īndreptīnd si reeducīnd condamnatii.
Aceasta se īndeplineste īn ramura pedagogiei sociale, care se ocupa de problemele educarii condamnatilor,īn conditiile locale a executarii pedepsei, care a primit denumirea de pedagogie penitenciara. Ea reprezinta, īn esenta, pedagogia sociala, studiind posibilitatile corectarii deformariilor morale a persoanei condamnate, īndeplinind actiunea educativa asupra lui, īn scopul reeducarii īn conditiile executarii pedepsei penale.
Īn literatura de specialitate se īntīlneste expresia de pedagogie a muncii corectionale. Prin ea se subīntelege ramura stiintei social pedagogice, studiind activitatea 919j98j organizationala de corectie a persoanelor, care au savīrsit actiuni penale si au fost condamnati la diferite tipuri de pedepse - care au legatura si care nu au legatura cu privatiune de libertate.
Īnceputurile activitatii pedagogiei de corectie se īnfunda īn trecut. Īnca īn anul 1841 īn prima colonie de infractori minori de la St. Petersburg, A.I.Gerdt a īnaintat ideea reeducarii prin munca prin stimarea personalitatii omului cu sprijinul autoconducerii, cu colaborarea pedagogilor si educatorilor, etc.
Īn anul 1871 īn Universitatea din Moscova a fost inclus pentru prima data cursul "Тюрьмоведение".Profesorul universitar I.E.Foinitchi īn acest curs pentru prima data a pus accent pe īntrebarile comportarii colaboratorilor institutiilor specializate cu delicventii, procedee moral - religioase si metode de influentare asupra detinutilor. Īn anul 1923 profesorul S.V.Poznīsev din Institutul psihoneurologic, īn monografia "Bazele stiintei penitenciare", a dat īnsemnatatea pedagogiei penitenciare ca activitate corectionala a detinutilor si a delimitat urmatoarele concepte: corectie juridica si morala, posibilitatile educationale a studiului īnvatamīntului general, lucrari cultural - deschise, educarea prin munca a detinutilor.
La īnceputul anilor '60, sistemul de corectie a teoriei pedagogice si practice s-a afirmat ca ramura de sine statatoare a stiintelor si ca activitate pedagogica. Aceasta a fost legata de schimbarile esentiale,care s-au petrecut īn aceasta perioada īn practica muncii de corectie. La moment, se pot remarca urmatoarele sarcini principale ale teoriei lucrului pedagogiei penitenciare:
a) cercetarile sistemului pedagogiei de corectie si posibilitatile ei de perfectionare īn conditiile institutiilor penitenciare;
b) constatarea si argumentarea proceselor reeducarii condamnatilor īn conformitate cu legea;
c) cercetarile procesului de reeducare, continuturile lui, procedeele, formele si metodele lucrului educational īn conditiile institutiilor penitenciare;
d) pronosticarea dezvoltarii sistemei pedagogice īn organe, care executa pedepse;
e) cercetarile desemnarii social - pedagogice a pedepsei penale ca metoda de influentare asupra personalitatii condamnatului;
f) aprecierea criteriilor si indicilor treptelor de corectie a personalitatii, importanta acestor īnchipuiri cu continut concret pentru īntrebuintarea īn practica.
g) cercetarile eficacitatii de corectie si activitatii de reeducare īn institutiile penitenciare;
i) prelucrarea si argumentarea directiilor de perfectionare adaptarii fostilor condamnati dupa eliberare;
j) probleme social - pedagogice de avertizare a recidivelor;
k) studierea experientelor nationale si internationale, posibilitatile de īntrebuintare a lor īn conditiile noastre.
Categoriile principale a lucrului pedagogic de corectie sīnt:
Procesul educational de caramela este procesul īn cadrul īndeplinirii pedepsirii penale, care urmareste corectia, reeducarea condamnatului.
Procesul educational de corectie este procesul educational cu copii si adolescentii īn conditiile institutiilor cu īnvatamīnt special, īndreptat spre corectia si reeducarea lor.
Procesul de īnvatamīnt educational īn institutiile penitenciare - este procesul de īnvatare si educare a copiilor si adolescentilor condamnati īn institutii speciale de īnvatamīnt. Este conceput pentru a da posibilitate condamnatului sa primeasca studii medii mixte, studii profesionale, īncepatoare si concomitent sa se reuseasca reeducarea lui.
Influentarea muncii de corectie - este īntrebuintarea posibilitatilor a activitatii muncii organizationale īn interesele īndreptarii īn dezvoltare, educare a omului.
Corectia (omului) este directionarea totala a activitatii educative, īndreptata spre a introduce valorile morale, a ajuta condamnatul sa se elibereze de niste neajunsuri, deprinderi negative, defecte caracteristice.
Reeducarea este īndreptarea totala a activitatii educative spre schimbarea rezultatelor precedente īn educarea omului, educarea calitatilor si proprietatilor, compensarea neajunsurilor personalitatii, scaparea de defectele comportamentului social inadecvat, normele si drepturile comportamentului, comunicarea, etc.
Procesul educativ de corectie include si actiunile actuale a pedagogului social, de asemenea actiunile educatorului si a discipolului, care asigura atingerile anumitor teluri social - pedagogice. El este compus din mai multe etape ale activitatii, īndreptate spre activitatea sa la un anumit obiect.
Subiectele educarii - acestia sunt colaboratorii institutiilor de corectie, pedagogii sociali (educatorii). Ei se īmpart īn 2 grupe mari - atestati si de sine statatori. Īn dependenta de īndatoririle sale, colaboratorii si educatorii participa diferit īn organizatii si īn īndestularea procesului educativ. Nemijlocit de educare se ocupa sefii detasamentelor, profesorii scolilor, si a colegilor tehnice, pedagogii sociali (educatorii), supravegheati de: colaboratorii serviciilor operationale, sectiile si serviciile medicale.
Obiectele educarii si reeducarii - acestia sunt oamenii, care din diferite principii īncalca legea si pentru aceasta sīnt condamnati de instanta judecatoreasca. Ei difera īntre ei dupa vīrsta, sex, importanta pericolului social si atitudinea fata de ispasirea pedepsei.
1. Etapa de pregatire. La īntrare, la locul ispasirii pedepsei pe baza actelor primite de la condamnat si convorbirile cu el, se petrece diagnostica pedagogica dupa care se descopera ce personalitate are condamnatul, principiile comportamentului deviant, aspectele pozitive ale personalitatii, atitudinea fata de hotarīrea instantei de judecata la executarea pedepsei, etc.
Datele primite permit educatorilor de a determina scopurile si sarcinile reeducarii īn perioadele īncepatoare si actuale, particularitatile actiunii reciproce cu condamnatul si posibilitatile realizarii lor. Pe baza acesteia se determina metodica realizarii care functioneaza īn aceasta institutie de penitenciar, tehnologiile reeducarii fiecarui condamnat.
Dupa aceasta urmeaza planificarea realizarii activitatii educative cu condamnatul aparut.
2. Etapa realizarii nemijlocite. Realizarea tehnologiei cu activitatea acordarii primului ajutor condamnatului īn adaptarea noilor conditii.
Īn lucrul cu un recidivant se pune accent asupra aparitiei lui īn societate si posibilitatile aparitiei conflictelor īntre ei si colectiv, īn grupuri si cu alti condamnati. Īn acest caz si caracterul activitatii pedagogice are un continut specific, raportat la mediu si la experienta educatorului.
Treptat condamnatul īntra īn procesul educativ de corectie deja pregatit īn perioada termenului stabilit. Se finalizeaza perioada de īntroducere treptata a condamnatului īn ritmul general de munca, odihna, si legatura reciproca cu cei care -l īnconjoara.
De fapt procesul corectional include mai multe etape.
Īn general, īn procesul realizarii tehnologiei educationale se cere multa rabdare, manifestare a elasticitatii, creatiei, optimismului si a initiativei, īncredere īn posibilitatile proprii de a obtine rezultate pozitive īn lucrul educativ cu fiecare condamnat. Eficacitatea realizarii practice a procesului de corectie īndestuleaza cu iscusinta activitatea pedagogica a educatorului, eficacitatea lui se determina prin gradul de corectie a condamnatului.
Dupa gradul de corectie a condamnatilor se despart īn trei grupe:
I grupa - Novice pe calea corectiei.
Condamnatii se caracterizeaza prin comportament pozitiv īn munca, respectarea regimului cerut, comportament pozitiv fata de educatori, tendinta spre ridicarea etapei īnvatamīntului general si profesional, participarea īn viata obsteasca a institutiei si īn lucrul autoactivarii organizatiilor.
II grupa - Ferm sta pe calea corectiei
Condamnatii se caracterizeaza prin aparitia initiativei īn activitatea de munca, respectarea regimului corect si influentare pozitiva fata de alti condamnati, participare nemijlocita īn diferite actiuni, petrecute de educatori, comportament pozitiv la īnvatarea īn scoala si īn pregatirea profesionala, participarii active īn lucrul autoactivarii organizatiilor, recunoasterea vinovatiei sale, regretul asupra lucrului īnfaptuit.
III grupa - Demonstrarea corectiei sale.
Condamnatii, īn afara de cele spuse de mai sus, ei se difera prin autoeducare, autoīnvatare. Ei, ca regula, alcatuiesc nucleul de conducere a organizatiilor autoactivate, condamna deschis activitatea criminala de demult.
Īn practica se īntīlnesc īn detalii mai minutioase clasificarea condamnatilor dupa gradul de corectie.
Se identifica si trei grupe de persoane, care nu stau pe calea corectiei. Dintre ei:
Grupa a patra - "mlastina" - acestia sunt condamnatii care se caracterizeaza prin comportament nedeterminat.
Grupa a cincea - contravenientii brutali fata de ordinea stabilita. Acestea sunt persoanele, care nu vreau sa se supuna cerintelor administratiei, care īsi permit īncalcari brutale īn regimul executarii pedepsei, sprijinite deschis sau īnchis de liderii negativi neformati.
Grupa a sasea - contravenienti raufacatori. Acestia sunt liderii grupurilor negative si sprijinul lor.
Se īntīlnesc si alte clasificari, de exemplu, stratificarea, etc. , īmpartirea condamnatilor de sine statator īn straturi. Una din principalele probleme īn lucru cu condamnatii este asigurarea legaturii intentiilor si sentimentelor lor cu familia ( daca īn ea īntra un oarecare potential pozitiv), cu rudele, cu cei mai apropiati oameni pentru ei. Īn fiecare situatie concreta aceasta problema are un caracter individual. Īn lucrul cu detinutii administratia si educatorii au nevoie de elasticitate, sa fie apti de a analiza la timp eficacitatea activitatii pedagogice la fiecare etapa, corectia staruintelor sale, asigurarea activitatii educative cu mai multa individualizare.
Trebuie sa accentuam faptul ca, etapele activitatii educative cu īndreptarile si continuturile sale depind de anumiti factori, si anume:
De trasaturile caracteristice a condamnatilor;
De timpul aflarii īn institutia penitenciara;
De colectivul specific al condamnatilor, de posibilitatile pozitiv - educative;
De experienta pedagogica a educatorilor si administratiei;
De posibilitatile educative a institutiei date.
Factorii dati se oglindesc īn cantitatile calitative a caracterelor de scurgere a subetapelor activitatii pedagogice de corectie( reeducarea ) condamnatului; la timpul de scurgere a fiecarui subetap īn parte; la īncadrarea condamnatului īn procesul de autocorectie, autoeducare, etc.
Subetapa finala a activitatii pedagogice ca drept, duce un caracter deosebit. Deseori depinde de lucrul precedent educativ cu condamnatul. Īn aceasta perioada apar probleme noi: autorealizarile urmatoare, restabilirile relatiilor cu rudele apropiate, existenta permanenta a locului de trai, īncadrarea īn munca si multe altele, daca ele nu sunt rezolvate īn procesul ispasirii pedepsei..
Īn aceasta perioada este importanta activitatile coordonate a educarii sociale si lucrul social. Ei īn mare masura pot sa stabileasca din timp particularitatile perspective a activitatii totale de corectie.
3. Etapa finala.
La etapa data are loc nota de eficienta a lucrului total educativ cu omul si rezultatele pentru lucrul cu altii. Aceasta nota nu se da deodata dupa executarea timpului a condamnatului.Pentru dīnsul se īncepe subetapa adaptarii dupa executarea pedepsei si anume perioada adaptarii adesea indica perspective de recidiva a fostilor condamnati. Acest fapt depinde de eficienta educatiei, de īntelegerea fostilor condamnati īn respectarea nemijlocita a normelor de drept, īn deosebi de existenta locului de trai, de posibilitatile īncadrarii īn munca,de particularitatile mediului, īn care esti nevoit sa traiesti, īn climatul ei moral, de atitudinea īnconjuratoare cu fostul condamnat.
Trebuie sa mentionam faptul, ca īn procesul executarii pedepsei la etapa finalarezolvarii a mai multor probleme poete sa contribuie activ si dirijarea activitatii consiliului de tutela īn colonia educativa a sistemului penal de corectie.
Procesul educativ de corectie se īndeplineste īn conditii specifice a institutului penitenciar. Īn aceste conditii īntra:
a) izolarea totala sau partiala a condamnatului de la populatie.
b) Detinere aparte a femeilor si barbatilor īn decurs de mai mult timp.
c) Drepturi aspre īn limitele vietii, a muncii si īnvatamīntului, si totodata comportamentul adecvat al condamnatilor cu educatorii si administratia.
d) Statutul specific al condamnatilor reglementat de drepturi speciale si obligatii.
Realizarea procesului educativ de corectie cere de la administratie si educatorii institutiei de penitenciar evidenta principiilor specifice.
Se accentueaza urmatoarele principii de reeducare a condamnatilor:
Principiul īndreptarii totale īn activitatea educativa. Procesul reeducarii nu este posibil fara o determinare precisa si concreta a telului sau, prin care se īntelege o īnchipuire ideala despre o anumita probabilitate, despre rezultatul proiectat īn activitatea pedagogica.
Ţelul se determina ca o perspectiva īnceputa deoarece īn dependenta de rezultatele reeducarii atinse sa o putem determina cu o mai multa precizare, sa o putem corecta la o perspectiva mai mare. Ea apare ca o orientare, permitīnd educatorilor sa reconstruiasca īn fata condamnatilor un īntreg sistem de " linii perspective" - de la apropiata pīna la īndepartata.
Īn calitate de tel īndepartat putem determina perspectiva finala a reeducarii si aparitia fostului condamnat īn viata populatiei constient si ascultator membrilor sai.
Principiul īn concordanta cu telul mijloacelor, formelor si metodelor activitatii reeducarii īn legatura cu condamnatul concret.
Ţelul īntodeauna se priveste īn corespundere cu mijloacele. Mijloacele, formele si metodele se prezinta ca un instrumentar pedagogic concret pentru obtinerea telului.
Obtinerea unui anumit tel prevede o precizare mai ales optima pentru instrumentariul pedagogic, care putea sa permita īn conditiile actuale educatorilor de a obtine reeducarea fiecarui condamnat.
Principiul legaturii procesului reeducarii condamnatului cu viata.
Esenta principiului se deduce īn aceea, ca procesul reeducarii se īndreapta la pregatirea condamnatului īn acel mediu īn care el va fi dupa esirea īn libertate. Īn aceasta este una din cele mai grele probleme sociale, care stau īn fata educatorului, deoarece telul abstract al reeducarii poate sa īntrerupa omul de la viata reala. Īn aceasta situatie, el dupa eliberarea din locul īnchiderii, pote sa nu gaseasca locul lui īn populatie, iar populatia poate sa nu-l primeasca, care poate aduce la recidiva. Consecintele de acest fel de recidiva des se manifesta īn actiunile discipolului,care prevede din nou aplicarea unei masuri de condamnare.
Educatorilor li se recomanda sa ajute omul sa restabileasca si sa aranjeze legaturile sociale folositoare si atitudinea cu alti oameni: īntodeauna sa facem cunostinta cu evenimentele vietii politice interne ti internationale, sa largim cercul intereselor politico - sociale, sa formam la ei mecanisme social - pozitive. La aceasta contribuie si anexarea condamnatilor la interesele coloniei,antrenarea lor īn munca si īn activitatea pe tarīm social.
- Principiul activitatii condamnatului īn activitatea nationala cu folos.
Principiul dat este legat nemijlocit cu principiul trecut.Esenta lui consta īn aceea, ca cel mai important izvor de dezvoltare a omului, reeducarea lui, porneste de la activitatea personala. Esenta lui īn īntregime se poate determina ca formarea personalitatii īn activitate.
Īncadrarea persoanei īn activitatea sociala aduce la schimbarea vizorului sau pozitiv si reeducarii acesteia.Aceasta cale nu reprima persoana, dar dimpotriva o activeaza si contribuie la exprimarea mai avantajoasa a puterii sale spirituale.
Activitatea sociala utila a condamnatului este īn primul rīnd o munca productiva.Functia educationala a muncii īn procesul stabilirii personalitatii este bine cunoscuta.Ea activ se foloseste īn viata condamnatilor. Īn afara de aceasta la activitatea social utila īn conditie de detentie se atīrna activitatea de īnvatamīnt, lucrul social īn timpul orelor de odihna,participarea īn cercurile de creatie si cele sportive.
- Principiul educarii īn colectiv.Principiul dat reesa din dezvoltarea dependentei sociale a personalitatii condamnatului.
Īn conditiile de izolare aspra, aflarea silita a condamnatului īn anumite detasamente, repede creste rolul īnprejurarii sociale a condamnatului. Colectivul poate fi diferit: de la pozitiv(care a fost descris de catre A.S. Macarenco ca cea mai potrivita forma de reeducare) pīna la cel negativ. Īn majoritatea institutiilor de corectie se dezvolta si traditiile negative, unde din cauza tacerii benevole autoritatile criminale propaga īn rīndurile condamnatilor comportari si relatii dusmanoase. Īn aceste penitenciare pentru educare, si mai ales reeducarea este nevoie de o anumita cunostinta īn domeniul pedagogiei.
Pentru a forma relatiile de colectivitate īn rīndurile condamnatilor este destul de greu, dar posibil.
Asa exemple se īntīlnesc īntr - un sir de detasamente. Baza acestui experiment a format teoria pedagogica colectiva, prelucrata de catre A.S. Macarenco, care a fost transformata si adoptata īn conditiile moderne a institutiilor de corectie.
Principiul combinarii cerintelor catre condamnat cu atīrnare echitabila catre el. La baza acestui principiu sta comportamentul omenesc catre persoana.
A. S. Macarenco afirma, ca nu poate fi educare fara cerinte si totodata atentiona: "trebuie īntodeauna sa tinem minte regula: cīt mai multe cerinte catre discipol, si mai mult respect cu el."
Procesul educativ,orientat numai la reprimare, neutralizare a calitatilor negative a personalitatii, are acelas mic efect ca si pedagogia fara restrictii.
Este important faptul de a observa nu numai calitatile negative, dar si cele pozitive, la ce poti sa te bazezi īn timpul lucrului cu el. De aici reesa urmatorul principiu.
Principiul bazarii pe calitatile pozitive a personalitatii.
Īn timpul activitatii reeducative cu condamnatii este destul de important de a putea vedea īn personalitate nu numai calitatile negative, dar si cele pozitive. Acesta este acel partener, bazīndu - ne pe care se pot īndrepta eforturile discipolului la activitate, la autorealizare, si īn perspectiva la activarea educarii sale. Realizarea acestui principiu este destul de dificila pentru educatori, chiar uneori psihologic, deoarece defectele morale serioase, calitatile negative a caracterelor condamnatilor, comportament negativ atīt fata de cerintele lucrului educational, cīt si catre educatorii condamnatilor se afla la suprafata acestui eveniment.
Īn acelas timp acelea calitati si trasaturi a caracterului care oglindesc esenta personalitatii, de multe ori condamnatii ascund de la cei, cei īnconjoara, pentru a nu fi un obiect de ironie din partea celorlalti, dar uneori nu se devulga chiar si educatorilor sai.
Principiul de baza desigur īn personalitate nu īnseamna scaderea cerintelor catre condamnat,cu atīt mai mult lauda si toleranta. O mare dauna atīt personalitatii, cīt si colectivului o aduc conducatorii si educatorii, care folosind, asemenea calitati ca comunicarea,activitatea īn lucrul obstesc īi pun pe unii condamnati īntr - o situatie priveligiata, admitīnd fata de ei indulgenta regimului dat, uneori organizeaza grupe de "activisti".
Principiul abordarii diferentiate īn procesul reeducarii. Condamnatii se deosebesc dupa sex, vīrsta, studii nationale, religioase si paricularitatile clasificarii sociale, caracteristice individual - psihologice, neglijarile social - pedagogice,modul de viata pīna la condamnare, tipul de crima savīrsit, etc. Toate acestea necesita o abordare specifica atīt la o grupa anumita, cīt si la o persoana individuala. Diferentierea - asta este scoaterea la iveala a deosebirilor tipice, a īnsusirilor descoperite, a lucrurilor, obiectelor,dupa care īntr - o oarecare masura se determina grupul sau mai multe grupe.
Principiul abordarii diferentiate are constructia reeducarii condamnatului cu evidenta grupului diferit la care adera. Aceasta le va ajuta educatorilor de a evidentia mai bine particularitatile fiecarui.
Pentru diferentierea condamnatilor este necesar separarea grupului pentru a evidentia particularitatile fiecaruia. Aceste grupuri pot fi formate:
Dupa caracterul crimelor facute ( de profit, de violenta, de profit fara violenta, cu profit si violenta );
Dupa numarul antecedentelor penale ( pentru prima data judecati sau nu o data judecati );
Dupa gradul infectarii criminale ( globala, partiala, īnainte de crima );
Dupa gradul pericolului social ( recunoscute sau nerecunoscute, celor mai periculosi, recidivisti );
Dupa vīrsta;
Dupa studii;
Dupa sex;
Dupa modul de corectie, dupa caracterul activitatii obstesti ( activ, rezerva activului, pasiv, "mlastina", contractiv ) si īn sfīrsit
Dupa pozitia neformala a condamnatului īn societate ( "capetenie", "plugari", "barbati", "colt", "obijduiti" ) etc. Aceasta diferentiere permite de a scoate la iveala din personalitatea condamnatului cel mai esntial si care trebuie evidentiat īn lucrul educativ cu el.
Principiul abordarii individuale īn procesul de reeducare.
Fiecare persoana are universul sau anumit, cu capacitatile sale, cu problemele lui sociale si deaceea este firesc ca trebuie o abordare individuala. Mai ales este principal aceasta īn procesul reeducarii. Despre aceasta īnca īn anul 1924 scria V.N.Soroca - Rosinschii. El īn special, a constatat faptul ca una din conditiile functionarii scolii pentru persoanele greu de educat - este "abordarea individuala catre discipol".
A.S.Macarenco de asemenea a atras atentia la importanta educarii individuale "pentru a lucra cu fiecare personalitate trebuie sa o cunoastem si s-o crestem".Anume prin abordarea individuala se poate real baza pe eficienta reeducarii persoanei concrete.
Principiul abordarii complexe.Ideea abordarii complexe ruse din īntelegerea personalitatii ca un tot īntreg, ca un sistem dinamic compus. Vorba merge despre folosirea complexa a masurilor cu efect educativ, contribuind la dezvoltarea multilaterala.
Abordarea complexa este una din principalele principii a organizarii si activitatii practice īn reeducarea persoanei. El se extinde la determinarea scopului si problemelor reeducarii, determinarea corespunderii scopului, mijloacelor si metodelor reeducarii:organizarea formala si neformala a comunicarii personalitatii;organizarea planificata a procesului educativ; atragerea nemijlocita a tuturor colaboratorilor sub diviziunilor la lucrul educativ; organizarii studierii sub toate aspectele a personalitatii condamnatului la toate etapele procesului educativ ( de la organizarea primirii noilor condamnati pīna la pregatirea ori de eliberare ); realizarii īn activitatea practica organizatiilor de corectie a principiului īntregului sistem reeducarii condamnatului.
Principalele directii, masuri, metode si forme a lucrului educativ īn conditiile penitenciarului.Se remarca urmatoarele directii principale a lucrului educativ īn organizatiile penitenciare:
Educatia īn drept a condamnatilor.Acest proces de formare a constiintei, care include īn sine cunostintele principiilor si normelor de drept si convingerea de a le urma, de asemenea organizarea justa, raspunzatoare si purtarea social - activa.
Aceasta tendinta de educare ocupa un loc deosebit īn conditiile organizatiilor reeducative. Problema consta de a spori maximal īnsusirea de catre condamnati cunostintele legilor principale ale statului, si pe aceasta baza de a contribui la formarea unei constiintei īnalte.
Aceasta cale permite īntr-o oarecare masura reīntoarcerea īn societate a persoanelor care nu īncalca legea iesind din locul de detentie.
Educatia morala a condamnatilor. Ea prevede o activitate īnaintata corect īndreptata la deasirea de catre condamnat a calitatilor morale straine societatii si convingerilor. Rezultatul lucrului educativ trebuie sa fie formarea calitatilor morale, constiintei si purtarii morale. La baza acestei tendinte sta - formarea persoanei.
Educatia prin munca a condamnatilor. Ea prevede īntarirea la condamnati a deprinderilor pentru munca, pregatirrii psihice pentru munca atīrnarii morale catre ea, constientizarea necesitatii de a munci. Aceasta tendinta este deosebit de importanta fiindca munca, activitatea de munca este una din principalele mijloace de reeducare si corectie a condamnatilor.
Educatia fizica si sanitar - egienica a condamnatilor. Singur mediul īn organizatiile penitenciare prevad o importanta a acestei tendinte īn lucrul cu condamnatii. Ea ne permite de a nu lasa degradarea personalitatii condamnatului, de a pastra calitatile lui omenesti. Ea este īndreptata la dezvoltarea calitatilor fizice, īntarirea sanatatii, formarea calitatilor moral - hotarīte.
O mare importanta activizarea autoeducarii condamnatilor. Aceasta tendinta este principala īn tot sistemul activitatii educative cu condamnatii. Principala ei destinatie este īntroducerea condamnatului īn activitatea autoeducarii, constientizarea necesitatii depasirii anumitor calitati personale negative. Ea este īndreptata la transformarea obiectului educarii īn subiectul autoeducarii. Īn aceasta consta esenta activitatii educative īn conditiile organizatiilor de detentie. Exista diferite mijloace de corectare si reeducare a condamnatilor. Trebuie de deosebit mijloacele procesului pedagogic si mijloacele activitatii pedagogice.
Mijloacele procesului pedagogic - acele mijloace, care sunt o parte componenta a procesului reeducarii si asigura functionarea lui īn interesele corectarii condamnatului. Aici se refera: munca, regimul, activitatea culturala, lucrul obstesc, etc.
Mijloacele activitatii pedagogice - este aceea, ce foloseste educatorul pentru a influenta asupra discipolilor īn procesul activitatii pedagogice. Aici se refera: cuvīntul, pildele, cartea, mijloacele tehnice, actiunile, etc.
Mijloacele principale ale procesului pedagogic:Munca ca esentialul īn reeducarea condamnatilor. Principala destinatie - asigurarea caracterului educativ. Pentru aceasta este necesar:
Asigurarea muncii cu caracter folositor pentru societate.
Folosirea muncii pentru satisfacerea necesitatilor individului, ca mijloc de dezvoltare a necesitatilor personale.
A contribui la dezvoltarea fizica si morala a omului īn procesul activitatii prin munca. Caracterul obstesc a muncii contribuie la educarea morala:
Asigurarea nivelului īnalt de organizare si culturii muncii;
A contribui la concursul īn procesul muncii, unirea persoanelor īn interesele rezultatelor comune.
Regimul ca mijloc de reeducare a condamnatilor.
De fapt regimul organizeaza īn principiu cadrul extern a comportarii individului. El prezinta un complex de cerinte, reguli, restrīngeri, interziceri, cuprinzīnd toata viata condamnatului, munca lor, traiul, viata cotidiana, relatiile cu administratia, cu lumea īnconjuratoare, colectivele de munca.
Restrictiile se extind asupra sferei muncii,viata cotidiana, alimentatie, folosirea cu obiectele de destinatie culturala, relatiile cu rudele si cunoscutii, libertatea deplasarii, etc. Restrictiile īntroduse si ordinea neobisnuita īn activitatea vitala sīnt conditionate de necesitati pe de o parte, acordarea influentei de pedepsire, pe de alta parte - cerintelor special organizatorice a procesului educativ.
Influenta regimului de educare consta īn urmatoarele:
distrugerea instalarilor vechi, pozitii, reorientarea intereselor, pe care erau bazate privirile negative, scopurile, obiceiurile, care au adus persoana la infractiune;
distrugerea stereotipului vechi a comportarii si comunicarii;
formarea deprinderisor si obisnuintelor comportarilor morale, compensīnd neajunsurile personalitatii.
Īn acelas timp reglementarea stricta a vietii īn plus si activitatii personalitatii poate duce la formarea unor calitati ca sa fie īntretinut de cineva, fara initiativa, opurtunizm.
Se prevede īn scopul educarii scaderea cerintelor regimului pe masura corectarii personalitatii.
Studiul de cultura generala a condamnatilor ca mijloc de reeducare a condamnatilor.
Practica īn mod convingator, a dovedit eficienta de īnvatamīnt a condamnatilor ca mijloc de corectare. Elevii condamnati mai rar īncalca regimul ispasirii pedepsei, iar mediul lor este mai sanatos clima moral - psihologica, ei mai bine lucreaza.
Este caracteristic, ca fiecare lectie scolara permite profesorilor īn plus posibilitatea de a actiona educativ asupra condamnatilor. Īn vremea actuala numarul persoanelor cu īnvatamīnt scazut din rīndurile condamnatilor creste, deaceea necesitatea de a studia creste.
Īnvatamīntul profesional a condamnatilor ca mijloc de educare a condamnatilor.
Acest mijloc contribuie condamnatilor de a manipula cu profesia, ori a ridicarii calificarii profesionale. Acest fapt pozitiv se oglindeste īn procesul reeducarii persoanei īn perioada de detentie, de asemenea īi ajuta ulterior, dupa reīntoarcerea din penitenciar, la angajarea īn lucru si realizare individuala.Formele de organizare a īnvatamīntului a condamnatilor sīnt:
īnvatamīntul individual a condamnatilor care au un termen mic de pedepsire, se efectueaza de īnvatator de calificare īnalta. Principala sarcina este īntroducerea cīt mai repede a condamnatului īn munca;
īnvatamīntul de brigada se efectueaza īn grupuri pīna la zece persoane sub comanda instructorului - specialist cu experienta.Sarcina - pregatirea unui numar mare de lucratori profesionali de masa;
īnvatamīntul de curs - se organizeaza cursuri de la 10 pīna la 70 persoane. Aici se studiaza teoria si se efectueaza lectii practice, Sarcina - ridicarea calificarii, studiul aparatelor noi si tehnologiei noi, studierea metodelor īnalte de munca, de asemenea a doua specialitate ai specialitate conexa;
scoala experientei īnaintate se organizeaza pentru a face cunostinta condamnatii cu metodele īnalte de munca fara a fi scos din productie;
Clasele de maistri exista pentru īndestularea īntreprinderilor din colonie cu muncitori calificati. Aceste clase cuprind 25 - 30 persoane, care se formeaza cu telul studierii unei ore altei specialitati apropiate.
Forma superioara a studiului profesional īn penitenciar este studierea īn scolile tehnice -profesionale. Acolo se īncadreaza acei, care nu au nici o specialitate si doresc sa īnvete.
Activitatea culturala īn timpul liber de asemenea o metoda de reeducare. Folosirea timpului liber pentru organizarea odihnei, lucrului obstesc poseda un potential moral mare īn activitatea de educare cu condamnatii. Pentru aceasta se īntroduc elemente de autoconducere, cercuri de initiativa, creatie populara, lectura si discutarea cartilor,vozionarea programelor, filmelor, etc.
Mijloacele activitatii pedagogice sīnt descrise īn pedagogia generata. Ele sunt aceleasi, dar se realizeaza īn conditii specifice organizatiei penitenciare.
Principalele metode de educare a condamnatilor.
Metode ( de la grecescul "methodos" - calea cercetarii, teoria studierii ) - este un mod de atingere a unui tel anumit, rezolvarea unei anumite probleme. Metodele educarii - este totalitatea mijloacelor si metodelor influientei educationale, īndreptate la atingerea unei anumit tel īn educare, corectarea, reeducarea. Metodele de educare a condamnatilor - sunt aceleasi metode generale ale sistemului de educare, dar īntrebuintate la un obiect specific īn conditiile organizatiei de corectionare.
La principalele metode de educare se refera:
metodele, care contribuie la formarea necesitatilor pozitive, motivelor,simtului, si comportarea discipolilor, acestea sunt metodele de convingere, organizarea activitatii, pilda;
metodele de corectie - sunt metodele care nemijlocit nu formeaza personalitatea, dar activ contribuie acestui proces grabind dezvoltarea ori invers retin formarea metodelor si calitatilor nedorite, prevenind purtarile nedorite. Aici se refera metodele de stimulare a activitatii pozitive ( īntrecirile, stimularile ) metoda organizarii liniilor de perspectiva, metoda de actiune paralela, metoda de retinere a activitatii negative, metoda criticii.
Metodele de educare, esenta lor si recomandarile pentru folosirea la practica sunt descrise īn pedagogia generala.
Formele realizarii reeducarii, de corectie a condamnatilor.
Forma ( de la lat.forma.) - īnfatisarea exterioara, conturul exterior; constructia, structura, sistema organizarii. Se evidentiaza urmatoarele fome: sisteme de corectare, procesului pedagogic, colaborarea pedagogica, influenta pedagogica.
Formele sistemului de corectare prezinta un sistem organizatoric īn colonia data sau organizatie de īnvatamīnt speciala, destinat pentru rezolvarea problemei de corectare, reeducarea infractorilor, La ei se refera: deschisa, de regim, semiregim.
Formele procesului pedagogic ( pedagogic - de corectare ) - sunt bazele organizationale bogate de continut, care determina procesul pedagogic īn colonie, organizatiei de corectare. Aici se refera taberele de munca, de munca si studiu, scoli speciale, etc.
Formele colaborarii pedagogice - sunt metodele de organizare corecta a actiunii pedagogice īn timp si spatiu . Formele de colaborare pedagogica īn procesul reeducarii - sunt tot acele forme pedagogice de colaborare care s-au format īn pedagogia generala, dar care se folosesc īn conditii speciale a organizatiei de corectare. Aici se refera: activitatea comuna, colaborarea, sfaturile, discutiile, etc.
Formele influentei pedagogice se īmpart: dupa obiect (individuale, de grup, de masa ); dupa subiect ( educator,grup de educatori, grup de condamnati, colectiv de condamnati ); dupa locul unde se petrec actiunile pedagogice ( īn auditoriu, īn club, īn sala sportiva, etc.); dupa folosirea īn principiu a metodelor de educare - conversatii, lectii, exercitii, īntreceri, etc.
Toate formele sunt īn strīnsa legatura si se complecteaza īn comun activitatea educativa.
Fiecare categorie de condamnati necesita evidenta specifica ei īn interesele reeducarii. Care sunt deci particularitatile procesului de reeducare a anumitor categorii de condamnati?
Particularitatile reeducarii condamnatilor minori.
Cresterea crimelor īntre minori necesita mai mare atentie catre aceasta categorie de condamnati, cercetarii cailor eficientei maximale a lucrului reeducativ cu ei.
Caracteristica personalitatii si grupurilor de minori condamnati:
particularitatile vīrstei de adolescent: dezvoltarea fizica, furtunoasa, a organizmului, energia, initiativa, activitatea, excitabilitatea īnalta, dezechilibru, sensibilitatea, atīrnarea critica insuficienta catre sine, aprecierea neadecvata a realitatii;
moralitatea nestabila, tendinta la o viata "usoara", "frumoasa", activ reflectata de masmedia;
nivelul cultural scazut;
autoaprecierea prea ridicata ori prea scazuta;
īnclinatie spre conversatie, petrecerea timpului liber īn grupuri (criminalitatea des poarta un caracter de grup);
surplusul timpului liber si nestiinta de al organiza;
atractia la alcool, narcotici, viata sexuala timpurie, care duc la distrugerea legaturilor de rudenie, perderea interesului la īnvatatura sau lucru.
Educatia anevoioasa sau neglijarile pegagogice din cauza nereusitelor conditii īn familie, sau greselilor educarii īn familie,si de asemenea sub influenta activitatii criminale a maturilor, care atag minorii īn sfera sa de activitate, etc.
Īn lucrul de corectie cu minorii se folosesc:
posibilitatile educarii profesionale, atractia lor la lucrul obstesc;
atragerea minorilor īn lucrul colectivului;
tactul pedagogic, rabdarea, evitarea povetelor si moralitatilor, īncrederea;
organizarea timpului liber, folosirea lui activa la dezvoltarea interesului pozitiv, cultura discipolilor si posibilitatilor fizice;
folosirea activa a posibilitatilor pozitive a colectivului de condamnati de reeducare, etc.
Particularitatile educarii femeilor condamnate.
Caracteristica femeilor condamnate:
Social - demografica:
a) creste numarul criminalilor minori, īn mare parte de la 19 la 30 ani;
b) o parte din ele sunt sau au fost casatorite,(pastrarea familiei pentru femeile condamnate este putin probabil), printre ele:
condamnatele, la care s-au pastrat familiile;
condamnatele, la care s-au distrus familiile;
care nu sunt casatorite, dar au copii;
care sunt lipsite de drepturile parintesti;
care au nascut copii īn locurile de detentie;
care s-au casatorit īn timpul ispasirii pedepsei;
c) o mare parte de condamnati care nu au un loc de trai permanent;
d) nu sunt īncadrati īn activitatea social - folositoare.
Caracteristica penal - juridica: spectrul vast de infractiune - de la omoruri, pradarii, pungasii, etc.
Īn dependenta de pozitia femeii, calitatile ei individuale, influenta asupra ei aflarii īn locul de detentie; de organizatia de corectare si de condamnatii care o īncojoara des are loc degradarea personalitatii.
Activitatea reeducativa trebuie sa aiba īn vedere totcomplexul de femei diferite: fiziologice, social - demografice, factori penal - juridici, de asemenea influenta asupra ei a procesului de executare a pedepsei. Aici joaca rolul vīrsta, starea familiara, rudelor si atīrnarea la pedeapsa si educatori. Aflarea īn locul de condamnare poate duce la procesul degradarii sau pastrarii calitatilor omenesti, etc.
Particularitatile reeducarii a persoanelor cu anomalii īn psihica.
Persoanele cu devieri īn psihica - este o categorie de condamnati deosebiti. La ei se refera persoanele:
care au suferit o trauma la creer;
care au devieri īn dezvoltarea psihica, legate cu aparitiile isterice si psihopatice. Ei sunt responsabili si au capacitate juridica, pastreaza legaturile sociale si īn majoritatea cazurilor apti de munca. Anomaliile psihice la condamnati īn conditiile de izolare pot sase īnteteasca, care contribuie la agravarea agresivitatii;
care au restrictii la unele sau la alte activitati;
o parte din persoane se afla īntr-o anumita izolare psihologica, suferind o atitudine dusmanoasa, ironii, iar uneori si badjocura din partea unor condamnati.
Īn lucrul educativ cu condamnatii, care au anomalii īn psihica este important:
a cunoaste caracterul anomaliei psihice a persoanei si aparitia īn legatura cu aceasta a problemelor sociale, recomandarile medicinei īn lucrul cu ei;
al ocroti dupa posibilitate de actiunea negativa a altor condamnati.
Tendinta de al implica īn acea activitate, care este dupa puteri si poate fi realizata īn conditiile coloniei.
A asigura periodic examinarea medicala, dar daca e necesar tratament special.
Se īntīlnesc cazuri, cīnd omul complect sanatos, simuleaza iresponsabilitatea psihica, cu telul de a revedea rezultatul condamnarii sau de a primi macar īnlesniri. Descoperirea acestor persoane - este problema colaboratorilor si lucratorilor organelor medicale.
Particularitatile reeducarii credinciosilor.
Īn locurile de detentie vin un anumit numar de oameni credinciosi. Pe de alta parte, o parte de condamnati sub actiunea factorilor mediului īnconjurator se alatura religiei. Mai ales este caracteristic aceasta pentru unele colonii de corectie, care tin legatura cu prezentatorii religiosi dupa locul de amplasare.
La aceasta contribuie de asemenea vizita activa a coloniilor de catre preoti, convorbirile cu condamnatii, petrecerea slujbelor religioase.
Īn lucrul cu aceasta categorie de oameni, este important de a le oferi posibilitatea de a face ceremoniile religioase. Īn aceasta se reflecta dreptul individual al omului. Folosirea activa a posibilitatilor ceremoniei religioase, conversatia cu preotii, pot aduce la rezovarea problemelor reeducarii condamnatilor. Au loc cazuri, cīnd, fostul condamnat dupa iesirea din colonie, aflīnduse īntr-o stare dificila, se adreseaza la biserica, unde gaseste adapost si posibilitatea de adaptare vremelnica. Aceasta, de asemenea, are un efect pozitiv la realizarea rezultatelor reeducarii. Acest fapt este foarte important si pentru aceea, ca īn vremea de fata evident nu este de ajuns nici organizatii de stat, nici obstesti, care l-ar ajuta pe om dupa ispasirea pedepsei si adaptarea la locul de trai.
Aceasta sunt cele mai importante probleme de lucru īn organizatiile penitenciare de educare si īnvatamīnt la care trebuie sa ieie īn consideratie administratia si educatorii.
|
