Pluralitatea de infractiuni
Pluralitatea de infractiuni presupune doua forme:
concursul de infractiuni
recidiva
Recidiva- situatie in care dupa condamnare o persoana savarseste din nou o infractiune.
Recidiva este de mai multe feluri:
- recidiva in cazul persoanei fizice
recidiva in cazul persoanei juridice
recidiva mare
recidiva mica
recidiva postcondamnatorie- situatie in care dupa condamnare in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare cel condamnat savarseste o noua infractiune
recidiva postexecutorie- situatie in care dupa executarea unei pedepse, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa intervenirea prescriptiei executarii pedepsei, cel condamnat savarseste o noua infractiune.
recidiva nationala- situatie in care toate infractiunile trebuie savarsite pe teritoriul Romaniei
recidiva internationala- C. pen. roman prevede numai recidiva mare internationala.
recidiva cu efect sanctionator unic
recidiva cu efect sanctionator diferit
Recidiva in cazul persoanei fizice
A. Recidiva mare postcondamnatorie- situatie in care dupa condamnarea la 757j96h o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat, inainte sau in timpul executarii pedepsei ori in stare de evadare, savarseste o noua infractiune cu intentie iar pentru aceasta pedeapsa prevazuta de lege e mai mare de 1 an.
Primul termen al acestei recidive consta in condamnarea infractorului la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni pentru o fapta savarsita cu intentie. Este acoperita aceasta pozitie si in situatia in care pedeapsa aplicata de instanta e detentiunea pe viata. Nu ne intereseaza calitatea faptuitorului si nici daca fapta a ramas in stadiul de tentativa sau a fost o infractiune fapt consumat. Nu e realizat primul termen al recidivei mari postcondamnatorii in situatia in care infractiunea pentru care faptuitorul a fost condamnat la o pedeapsa mai mare de 6 luni a fost savarsita din culpa sau in timpul minoritatii, a fost amnistiata sau a fost dezincriminat.
Conditiile cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii:
a) cel condamnat sa savarseasca din nou o infractiune;
b) noua infractiune sa fie savarsita cu intentie;
c) pedeapsa aplicata de instanta sa fie inchisoarea mai mare 1 an sau detentiunea pe viata;
d) noua infractiune sa fie savarsita inainte de inceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare. Facem precizarea ca, chiar daca cel condamnat nu savarseste o infractiune in stare de evadare, insasi evadarea constituie infractiune si in acest caz va reprezenta prin ea insasi al doilea termen al acestei recidive.
B. Recidiva mare postexecutorie- situatia cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, sau dupa prescriptia executarii pedepsei, cel condamnat savarseste din nou cu intentie o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an. Cu privire la primul termen al acestei recidive facem precizarea ca nu atrage starea de recidiva postexecutorie acele infractiuni care au fost savarsite in timpul minoritatii sau din culpa. In ceea ce priveste atat prima cat si cea de-a doua condamnare, ele trebuie sa se refere la infractiuni ce au fost savarsite cu intentie.
Recidiva postexecutorie presupune savarsirea celei de-a doua infractiuni dupa executarea primei pedepse sau dupa stingerea acesteia intr-unul din modurile prevazute de lege. Cu privire la celelalte conditii se aplica regulile de la recidiva mare postcondamnatorie.
C. Recidiva mica- acea situatie cand dupa condamnare la cel putin 3 pedepse cu inchisoare de pana la 6 luni sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa intervenirea prescriptiei executarii pedepsei, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
In ceea ce priveste primul termen al acestei recidive, cele trei pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni pot fi susceptibile de a se executa separat sau datorita existentei concursului de infractiuni se pot executa impreuna dar cu conditia ca pedeapsa rezultata in urma concursului sa fie si ea de cel mult 6 luni.
Fie ca e vorba de recidiva mare, fie ca e vorba de recidiva mica, in ceea ce priveste regimul sanctionator acesta e diferentiat dupa cum recidiva este postcondamnatorie sau postexecutorie.
In cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa se va aplica intai pentru fiecare din infractiunile savarsite dupa care se va alege pedeapsa cea mai grea, pedeapsa ce poate fi sporita pana la maximul special prevazut de lege iar daca acest maxim este neindestulator se poate aplica un spor de pana la 7 ani. Singura limitare pe care o face legea este aceea ca pedeapsa aplicata sa nu depaseasca nici maximul general al pedepsei, nici suma pedepselor aplicate pentru fiecare infractiune in parte.
O situatie particulara o reprezinta starea de evadare in situatia in care cel condamnat savarseste o noua infractiune. In acest caz pedeapsa se va aplica astfel:la restul de pedeapsa ramas de executat se va adauga pedeapsa pentru evadare iar aceasta pedeapsa rezultanta sa va compara cu pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita in stare de evadare iar pentru acestea se vor aplica regulile de la recidiva postcondamnatorie.
In situatia in care se savarseste o infractiune in stare de recidiva postexecutorie pedeapsa aplicata pentru noua infractiune e cea stabilita de instanta care poate fi insa sporita pana la maximul ei special iar daca acest maxim e neindestulator se poate aplica un spor de pana 10 ani. Atat in situatia recidivei postcondamnatorii cat si in a celei postexecutorii, masurile de siguranta, pedepsele complementare si cele accesorii se vor executa toate daca sunt de natura diferita sau de aceeasi natura cu continut diferit iar in situatia in care sunt de aceeasi natura si acelasi continut se va executa cea mai grea dintre acestea.
Recidiva aplicabila persoanei juridice
Exista recidiva in cazul persoanei juridice in urmatoarele situatii:
a) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana juridica savarseste din nou cu intentie o infractiune iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata.
b) Cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare persoana juridica savarseste din nou cu intentie o infractiune iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata.
Cauzele care inlatura executarea pedepsei si consecintele condamnarii
Sunt anumite situatii in practica cand din considerente de politica penala sau datorita faptului ca a trecut un timp indelungat de la data savarsirii faptei si aplicarea unei pedepse faptuitorului, ceea ce duce la concluzia ca acesta s-a indreptat si nu mai e necesara aplicarea unei pedepse.
Cauzele care inlatura executarea pedepsei
- gratierea
prescriptia executarii pedepsei
Gratierea- act de clementa care are ca efect inlaturarea in totul sau in parte a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in una mai usoara. Gratierea se poate acorda individual de catre Presedintele Romaniei sau de catre Parlament, in acest din urma caz avand de-a face cu o gratiere colectiva.
Gratierea e de mai multe feluri:
individuala- cand priveste o persoana individual determinata si are ca temei anumite circumstante personale ale acesteia.
colectiva- se refera fie la anumite categorii de infractiuni (ex.: pedeapsa mai mica de x ani) sau se refera la anumite persoane (ex.: minorilor, persoanelor in varsta etc)
Gratierea poate fi:
conditonata- atunci cand in actul de gratiere se prevad anumite conditii cu privire la persoanele carora le este destinata.
neconditionata- cu precizarea ca gratierea individuala nu e niciodata conditionata.
totala- situatie in care cel condamnat nu va mai executa nimic din pedeapsa aplicata de instanta
partiala- situatie in care cel condamnat va executa diferenta de pedeapsa care nu a fost gratiata iar in masura in care e gratiat tot restul de pedeapsa pe care il mai avea de executat, acesta va deveni liber.
prin comutare -inlocuirea unei pedepse cu alta mai usoara (detentiunea pe viata inlocuita cu pedeapsa inchisorii)
Gratierea are ca efect incetarea executarii pedepsei insa de regula raman fata de faptuitor celelalte consecinte ale condamnarii (interdictii, incapacitati, decaderi).
Gratierea isi produce efect asupra pedepsei principale astfel incat pedepsele complementare si masurile de siguranta se vor executa asa cum au fost aplicate de catre instanta de judecata.
Gratierea are efect si asupra pedepselor a caror executare e suspendata conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.
Foarte important e momentul la care opereaza actul de gratiere in cazul infractiunilor continui, continuate, progresive si de obicei precum si in situatia existentei concursului de infractiuni.
In situatia infractiunilor continui, continuate si de obicei, acestea trebuiesc sa fie epuizate pana in momentul actului de gratiere deoarece altfel aceasta nu isi va produce efectul.
In situatia concursului de infractiuni, daca gratierea opereaza numai cu privire la anumite infractiuni si va ramane una singura care nu va fi gratiata, se va executa pedeapsa aplicata pentru acea infractiune insa va trebui in mod obligatoriu inlaturat sporul ce fusese aplicat.
Prescriptia executarii pedepsei consta in pierderea dreptului statului de a mai obtine executarea sanctiunii aplicata de catre instanta judecatoreasca datorita scurgerii unui timp prevazut de lege si corelativ nasterea dreptului celui condamnat de a nu se mai supune executarii pedepsei.
Termenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt:
Persoana fizica
20 de ani cand pedeapsa prevazuta de lege si respectiv cea care urmeaza a fi executata e detentiunea pe viata si inchisoarea mai mare de 15 ani.
5 ani plus durata pedepsei aplicate de catre instanta dar nu mai mult de 15 ani pentru celelalte pedepse cu inchisoarea
3 ai cand pedeapsa aplicata este amenda
Persoana juridica:
amenda se prescrie in 5 ani
Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a caror activitate nu poate fi suspendata, se prescrie intr-un termen de 3 ani care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca executata.
Sanctiunile cu caracter administrativ se prescriu in termen de 1 an. Masurile de siguranta nu se prescriu niciodata.
Termenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt termene substantiale astfel incat ele se incheie cu o zi inainte din luna sau anul corespunzator (termen inceput in 28 martie se termina in 27 martie).
Termenele de prescriptie a executarii pedepsei se pot suspenda sau se pot intrerupe. Ele se intrerup cand existat un inceput de executare, cand se savarseste o noua infractiune sau cand exista o sustragere de la executare.
Intreruperea termenului are ca efect inceperea unui nou termen de prescriptie dupa incetarea cauzei de intrerupere.
Termenul de prescriptie a executarii pedepsei se suspenda in situatiile expres si limitativ prevazute de C. proc. pen. cum ar fi in situatia intreruperii sau amanarii executarii pedepsei.
Efectul suspendarii termenului consta in continuarea acestuia si dupa disparitia cauzei de suspendare.
Reabilitarea- face sa inceteze interdictiile, incapacitatile si decaderile rezultate in urma condamnarii persoanei. Are ca efect si disparitia antecedentelor penale, respectiv stergerea faptei din cazierul judiciar.
Reabilitarea nu are insa ca urmare obligatia de reintegrare a infractorului in functia pe care a detinut-o anterior condamnarii ori rechemarea lui in cadrul fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut deoarece nu reprezinta o restitutio in integrum.
Reabilitarea nu are efecte nici asupra masurilor de siguranta cu exceptia celei prevazute de art. 112 lit. b C. pen. respectiv interdictia de a intra in anumite localitati.
Reabilitarea este de doua feluri :
de drept
judecatoreasca
Reabilitarea de drept a persoanei fizice se realizeaza dupa scurgerea unui termen de 3 ani in cazul in care persoana a fost condamnata la o pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 1 an sau cu amenda. Pentru a interveni reabilitarea de drept trebuie insa ca in termenul de 3 ani cel condamnat sa nu mai savarseasca nici o alta infractiune.
Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept daca in decurs de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii sau dupa caz pedeapsa complementara a fost executata sau considerata ca executata iar persoana juridica nu a mai savarsit o alta infractiune.
Reabilitarea de drept mai intervine in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau a executarii pedepsei intr-o inchisoare militara.
In acest din urma caz, practica judiciara a aratat faptul ca in situatia in care militarul condamnat devine inapt de la acel moment opereaza termenul de reabilitare.
Reabilitarea poate fi si judecatoreasca caz in care condamnatul trebuie sa faca o cerere catre instanta de judecata.
Reabilitarea judecatoreasca opereaza:
a) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii intre 1-5 ani, termenul de reabilitare e de 4 ani plus ½ din durata pedepsei pronuntata de instanta.
b) in cazul condamnarii la pedepasa inchisorii intre 5-10 ani, termenul de reabilitare e de 5 ani plus ½ din pedeapsa aplicata de instanta.
c) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, termenul de reabilitare e de 7 ani plus ½ din pedeapsa aplicata de instanta.
d) in cazul pedepsei detentiunii pe viata inlocuita sau comutata cu pedeapsa inchisorii, termenul de reabilitare este de 7 ani plus ½ din pedeapsa aplicata cu inchisoarea.
In cazul reabilitarii judecatoresti persoana trebuie sa introduca o cerere de reabilitare fie la instanta de executare, fie la instanta de domiciliu.
Pentru a putea opera reabilitarea trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) cel condamnat sa nu fi suferit in termenul de condamnare o noua condamnare. Legea prevede o noua condamnare si nu savarsirea unei noi infractiuni pentru ca in acest din urma caz pot interveni anumite institutii juridice care sa aibe ca efect necondamnarea infractorului (ex.: intervine o cauza care inlatura caracterul penal al faptei).
b) infractorul isi asigura existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste. Se considera indeplinite aceste conditii si in situatia in care cel condamant e pensionar si primeste pensie sau desfasoara o activitate casnica in cadrul gospodariei sau se afla in intretinerea unui membru de familie.
c) condamnatul a avut o conduita buna in familie, in societate precum si la locul de munca.
d) condamnatul a achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la acre a fost obligat cu exceptia cazurilor in care partea civila a renuntat la aceste despagubiri sau instanta constata ca cel condamant nu si-a indeplinit in mod regulat obligatiile datorita unor imposibilitati fortuite.
Daca sunt indeplinite aceste conditii, instanta de judecata este obligata sa acorde reabilitarea judecatoreasca iar daca nu, insatnta trebuie sa respinga cererea de reabilitare.
Daca cererea a fost respinsa ca prematur introdusa, o noua cerere poate fi adresata instantei numai la indeplinirea termenului prevazut de lege.
Daca cererea a fost repinsa pentru neindeplinirea conditiilor de fond, o noua cerere poate fi introdusa:
a) dupa 1 an daca pedeapsa aplicata a fost intre 1-5 ani
b)dupa 2 ani daca pedeapsa aplicata a fost intre 5-10 ani
c) dupa 3 ani daca pedeapsa aplicata a fost mai mare10 ani
Pentru a opera reabilitarea si pe aceasta perioada de 1, 2, sau 3 ani pana la introducerea din nou a cererii trebuiesc indeplinite aceleasi conditii ca pentru cererea initiala.
Daca cererea a fost respinsa pentru neindeplinirea conditiilor de forma, noua cerere poate fi introdusa oricand dar numai daca se reface actul in forma corecta.
Concursul de infractiuni desemneaza acea situatie in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni mai inainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele.
Concursul de infractiuni se subdivide in:
concurs real
concurs ideal de infractiuni
Este real acel concurs de infractiuni format din doua sau mai multe actiuni sau inactiuni savarsite de catre o persoana si producerea a doua sau mai multe rezultate distincte.
Concursul ideal de infractiuni presupune o singura actiune sau inactiune savarsita de catre o persoana si producerea datorita circumstantelor in care a fost savarsita a doua sau mai multe infractiuni (ex.: x merge cu masina si are loc un accident avand ca rezultat fie distrugerea mai multor masini, fie distrugerea unei masini si vatamarea corporala a unei persoane.- in prima situatie avem de-a face cu un concurs omogen deoarece infractiunile sunt de acelasi fel, iar in cea de-a doua situatie avem de-a face cu un concurs eterogen, infractiunile fiind de natura diferita).
Concursul real de infractiuni poate fi concurs simplu atunci cand intre infractiuni nu exista nici o legatura si concurs calificat atunci cand exista o anumita legatura intre faptele penale: de loc (ex.: savarsirea mai multor infractiuni intr-un mijloc de transport dar in zile diferite si fara sa existe o rezolutie infractionala dinainte stabilita), de timp (ex.: savarsirea unor infractiuni in acelasi inerval de timp).
Dintre formele de concurs real calificat legea penala romana a retinut concursul prin conexitate etiologica si concursul prin conexitate consecventionala.
Concursul prin conexitate etiologica desemneaza acea situatie in care o persoana savarseste fapta pentru a inlesni savarsirea unei alte infractiuni (ex.: savarsirea unei infractiuni de fals pentru a ajuta la savarsirea infractiunii de delapidare).
Concursul prin conexitate consecventionala desemneaza acea situatie in care o infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni (ex.: este omorata o persoana care l-a observat pe faptuitor in timp ce fura un bun).
In cazul concursului cu conexitate etiologica intotdeauna prima infractiune e savarsita cu intentie, cea de-a doua putand fi savarsita uneori prin exceptie si din culpa.
In cazul concursului cu conexiune consecventa prima infractiune poate fi savarsita fie cu intentie, fie din culpa, fie cu praeterintentie, insa cea de-a doua infractiune este savarsita intotdeauna cu intentie.
Pentru a ne afal in situatia existentei unui concurs de infractiuni trebuiesc indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa se fi savarsit mai multe infractiuni, neavand relevanta daca unele dintre ele au ramas la stadiul de tentativa iar altele sunt infractiuni fapt consumat sau infractiuni fapt epuizat.
b) infractiunile sa fi fost savarsite de catre aceeasi persoana. Nu are relevanta daca aceasta a savarsit fapta in calitate de autor, coautor, instigator sau complice.
c) cel putin doua dintre faptele savarsite sa poata fi deduse judecatii. Legiuitorul a introdus aceasta conditie deoarece in practica pot interveni anumite situatii cand in fapt sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni insa in drept apar diferite institutii juridice, cum ar fi aparitia unor cauze care inaltura caracterul penal al faptei sau a unor cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau a unor cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii etc.
d) sa nu fi intervenit inca o condamnare pentru una dintre aceste infractiuni.
Daca sunt indeplinite cele patru conditii prevazute mai sus ne aflam in prezenta concursului de infractiuni si se pune problema sanctionarii unui astfel de concurs.
Sunt cunoscute trei sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni:
a) sistemul absorbtiei- potrivit caruia indiferent de numarul de infractiuni pe care le-a savarsit, celui condamnat i se va aplica pedeapsa cea mai grea, pedeapsa ce va absorbi in continutul sau pedepsele pentru infractiunile mai usoare.
b) sistemul cumulului aritmetic care presupune adunarea tuturor pedepselor aplicate de catre instantele de judecata pentru fiecare infractiune in parte. Acest sistem e preluat din legislatia americana insa prezinta dezavantajul ca uneori se poate ca suma tuturor pedepselor sa fie mai mare decat durata de viata a unei persoane.
Atat sistemul absorbtiei cat si cel al cumulului aritmetic au fost foarte criticate astfel incat legiuitorul roman a adoptat cel de-al treilea sistem si anume al cumulului juridic potrivit caruia in cazul unui concurs de infractiuni se aplica pedeapsa cea mai mare, pedeapsa care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca acest maxim e considerat ca neindestulator se poate acorda un spor de pana la 5 ani peste acest maxim.
Totusi, legea prevede si o limitare in sensul ca pedeapsa aplicata nu trebuie sa depaseasca nici maximul general prevazut de codul penal, nici suma pedepselor aplicate pentru fiecare infractiune in parte.
Avand in vedere sistemul cumulului juridic, in cazul concursului de infractiuni, pedeapsa se aplica astfel:
a) daca au fost stabilite mai multe pedepse cu inchisoarea se va aplica cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca acest maxim este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani.
b) daca sunt aplicate mai multe pedepse cu amenda, pedeapsa finala va fi amenda cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca instanta il considera neindestulator ii poate aplica si un spor de pana la ½ din acest maxim.
c) daca e o pedeapsa cu detentiunea pe viata si o pedeapsa cu inchisoarea se va aplica pedeapsa detentiunii pe viata
d) daca e o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda se va aplica pedeapsa cu inchisoarea la care se poate adauga in tot sau in parte amenda.
e) daca sunt mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda, se va aplica pedeapsa cu inchisoarea cea mai grea care poate fi sporita potrivit regulilor de mai sus, la care se poate adauga in tot sau in parte amenda.
|
