Principiile dreptului:
1.Notiunea principiilor fundamentale ale dreptului
Principiile de drept sunt ideile conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice. Ele au un rol constructiv cat si unul valorizator pentru sistemul de drept, in sensul ca ele cuprind cerintele obiective ale societatii. Rolul constructiv al principiilor dreptului este subliniat in relatia specifica momentului crearii dreptului; acest moment este marcat atat de influenta traditiei, cat si a inovatiei. Traditia, in planul teh 20120q1623u nicii juridice, propune vechile sale modele, iar novatia tinde sa impuna alte modele, adecvate necesitatilor momentului in care se realizeaza reglementarea. In acest sens, principiile geneale ale unui sistem constituie ansamblul propozitiilor directoare carora le sunt subordonate atat structura, cat si dezvoltarea sistemului. Orice principiu este un inceput in plan ideal; el poate fi, de asemenea, o sursa, o cauza de actiune. Principiile generale ale dreptului imbratiseaza un mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile individuale ale relatiilor juridice, fie elementele lor de drept. Rolul principiilor de dr. este subliniat mai intai in relatia specifica procesului de creatie legislativa.
2. Delimitarea principiilor dreptului:
a) Exista o anumita corelatie intre principiile fundamentale ale dr si categoriile juridice. Aceasta corelatie consta in aceea ca respectivele concepte si categorii juridice servesc ca elemente de mijlocire pentru principiile fundamentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor, dau continut concret categoriilor juridice.b) Principiile generale de drept se delimiteaza de normele pozitive ale dreptului. Dreptul este prin definitie o ordine normativa, dispunand de forme de realizare cu totul specifice fata de toate celelalte norme sociale.c) Principiile generale se deosebesc si de axiomele, maximele si aforismele juridice. Acestea reprezinta mici sinteze, cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile generale si cu un rol limitat in interpretarea fenomenului juridic. Ele rezulta din experienta si din traditie. Bazele lor se afla in dreptul roman.
3. Originea principiilor dreptului:
4. Importanta teoretica si practica a studierii principiilor dreptului:
Principiile generale sunt prescriptiile fundamentale care canalizeaza crearea dreptului si aplicarea sa. Ele sunt strabatute de o dubla dialectica: externa si interna. Dialectica externa priveste dependenta principiilor de ansamblul conditiilor sociale, de structura societatii in ansamblu. Dialectica interna a princip dreptului priveste ansamblul legaturilor interne caracteristice sistemului juridic, interferentele partilor sale componente. In privinta utilitatii practice a studiului principiilor generale ale dreptului problema merita atentie din cel putin 2 motive:a) princip dr traseaza linia directoare pentru sistemul juridic. Fara ele dr n-ar putea fi conceput. In acest sens, principiile de drept exercita o actiune constructiva, ele orienteaza activitatea legiuitorului; b) princip generale au un rol si in administrarea justitiei.
5. Prezentarea analitica a principiilor generale ale dreptului:
A: Asigurarea bazelor legale de functionare a statului:
Principiul asigurarii . a statului constituie premisa existentei statului de drept. Caracteristiac fundamentala a statului de drept o constituie, in aceasta lumina, cucerirea pe cale legala a puterii si apoi exercitarea sa in conformitae cu cerintele legalitatii, ceea ce implica si simtul compromisului, adica recunoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.
B: Principiul librtatii si al egalitatii:
Intr-o societate democratica statul garanteaza juridic si efectiv libertatea si egalitatea indivizilor, adica procedeaza la propria sa limitare. Dimensiunile, demersurile in care omul poate sa se miste dupa bunul sau plac sunt fixate de catre puterile publice, in conformitate cu scopurile pe care ele insele si le-au propus sa le atinga, intr-un sistem politic pluralist. Libertatea este substanta si determinarea dreptului, iar sistemul dreptului este domeniul libertatii infaptuite. Nu poate exista egalitatea decat intre oameni liberi si nici libertate decat intre oameni a caror egalitate e consfintita juridic. Egalitatea priveste echilibrul vietii iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti. Libertatea este una singura, dar caile sale de exprimare sunt numeroase: libertatea religioasa, lib cuvantului, lib. presei.
C: Principiul responsabilitatii:
Responsabilitaea insoteste libertatea. Resp este un fenomen social; ea isi exprima un act de angajare a individului in procesul integrarii sociale. Libertatea omului se infatiseaza din 3 puncte de vedere: libertatea in raport cu natura, libertatea in rap cu societatea si libertatea omului in raport cu sine insusi. Concepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatele actiunii sociale ale omului, se admite faptul ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii si ca libertatea este o conditie fundamentala a responsabilitatii. Fiind strans legata de actiunea omului, resp. apare ca fiind intim corelata cu sistemul normativ.Nivelul si masura responsabilitatii sunt apreciate in functie de gradul si continutul procesului de transpunere constienta in practica a prevederilor normelor sociale.
D: Principiul echitatii si al justitiei:
Actiunea principiului echitatii priveste atat activitatea legiuitorului, cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului. Justitia (sora romana a lui Dike) reprezinta acea stare generala ideala a societatii, realizbila prin asigurarea pentru fiecare individ in parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor lor legitime. Prin finalitatea sa, justitia se situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, intrucat ea intruchipeaza virtutea moralaa fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala.
|
