Principiile efectelor actului juruidic civil si exceptiile lor

Principiile efectelor actului juruidic civil si exceptiile lor

Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Exceptiile de la principii sunt acele situatii, n care regulile mentionate nu se aplica

Principiile efectelor actului juridic civil sunt trei:

- principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanta);

- principiul irevocabilitatii;

- principiul relativitatii, (res inter alios, acta, al s neque nocere, neque prodesse potest).

1. Principiul fortei obligatorii

Se defineste acest principiu pornind de la art.969 alin.1 Codul civil - Conventiile legal facute au putere de lege ntre partile contractante

Definitie. Este acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic civil legal ncheiat se impune autorilor sau autorului actului ntocmit ca legea, sau contractul este legea partilor.

Cazuri de restr ngere a fortei obligatorii

Exceptii

ncetarea contractului de mandat din cauza mortii, interdictiei, insolvabilitatii si falimentului mandatului ori mandatarului, dupa caz (art.1552 pct.3 Codul civil);

- īncetarea contractului de locatiune "cānd lucrul a 17317y2416r pierit īn total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita īntrebuintare " (art.1439 alin.1 Codul civil);

- prorogarea (prelungirea) efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul stipulat de parti; ex. cazul prelungirii contractelor de īnchiriere la care se refera art.1 din Legea nr.17/1994.

- prelungirea efectelor actului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii lui (ex.un caz de forta majora, cānd intervine tot o prelungire, dar fortata a efectelor actului;

- revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual īn schimbarea īmprejurarilor avute īn vedere de parti, la data īncheierii actului juridic - ex. teoria impreviziunii (rebus, sic non stantibus) a īmprejurarilor care nu mai stau asa.

Ca aplicatie legislativa a teoriei impreviziunii citam prevederile imperative ale art.43 alin.3 din L.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe "īn cazul unei disproportii evidente īntre renumeratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau urmarirea convenabila a renumeratiei".

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

Acest principiu este prevazut expres de al.2 art.969 Codul civil Conventiile nu pot fi revocate prin vointa unei din parti ci prin consimtam ntu mutual (prin acordul partilor)

Principiul irevocabilitatii poate fi detinut ca regula de drept potrivit careia:

- actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia din parti,

- iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa n sens contrar, din partea autorului actului.

Irevocabilitatea este o consecinta si o garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic civil.

Exceptii de la principiu

Distingem doua categorii de exceptii:

- exceptia n categoria actelor bilaterale (sau multilaterale);

- exceptia n categoria actelor unilaterale.

Exceptiile de la irevocabilitate, pentru conventii, se ncadreaza n formula art.969 al.2 Codul civil Ele se pot revoca....din cauze autorizate de lege

De aici, rezulta ca revocarea conventiei prin consimtam ntul mutual al partilor nu constitu exceptie de la principiul irevocabilitatii, ci reprezinta un aspect al principiului libertatii actelor juridice civile.

Exceptiile de la irevocabilitate n categoria actelor bilaterale

- art.937 Codul civil. "Orice donatie ntre soti n timpul maritagiului este revocabila (alin.1);

- art.1436 Codul civil. Daca contractul de locatiune a fost fara termen, concediul (adica denuntarea, trebuie sa se dea de la o parte la alta, observ ndu-se termenele defipte de obiceiul locului (alin.2);

- art.1523 Codul civil. "Societatea nceteaza : prin vointa expresa de unul sau mai multi asociati de a nu voi a continua societatea

- art.1616 Codul civil."Dreptul trebuie sa se restituie deponentului ndata ce s-a reclamat, chiar c nd s-a fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui

- art.1552 pct.1 si 2 Codul civil, "Mandatul se stinge:

1. prin revocarea mandatului;

2. prin renuntarea mandatarului la mandat

- denuntarea contractului de nchiriere a unei locuinte la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile ntr-un termen de minimum 60 de zile (L.114/1996 art.24 lit.a si b, republicata

- denuntarea unor contracte de catre judecatorul sindic (art.46 aln.1,3 si 5 din L 64/1995 privind reorganizarea si falimentul modif. prin L.99/999);

- īncetarea contractului petrolier prin renuntarea titularului sau (art. 19 pct.b si art.21 din L 134/1995);

- denuntarea de comanda a unei opere viitoare (L.8/1996, art.46 alin.2);

ncetarea contractului de concesiune prin denunta unilaterala de catre consesionar (art.35 lit.b L.219/1998).

Exceptii de la irevocabilitate n categoria actelor unilaterale

- testamentul este esentialmente revocabil art.922 Codul civil;

- retractarea (retragerea) renuntarii la mostenire (art.701 Codul civil);

- oferta poate fi revocata, p na n momentul ajungerii ei la destinatar (art.37 Codul civil);

- consimtam ntul partilor sau, dupa caz, al parintelui exprimat la adoptia copilului poate fi revocat n termen de 30 de zile de la data ntocmirii nscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat (art.8 alin.2 din O.U.G.nr.25/1997).

Principiul obligativitatii si principiul irivocabilitatii dob ndesc anumite particularitati n cazul contractelor sinalagmatice, contracte ce produc urmatoarele efecte specifice:

1. exceptia de neexecutare (exceptia non adimpleti contractus)

2. rezolutiunea sau reziliere pentru neexecutarea culpabila

3. riscul contractului.

Aceste efecte vor fi analizate n partea a II-a a dreptului civil, la teoria obligatiilor.

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil - res inter alios acto, al s neque nocere, neque prodesse potest.

Acest principiu este consacrat n art.973 Codul civil care prevede Conventiile n-au efect dec t ntre partile contractanti

Acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neput nd sa profite ori sa dauneze actor persoane.

Iar traducerea din latina a principiului = un act ncheiat ntre anumite persoane nici nu avantajeaza si nici nu dezavantajeaza pe altcineva.

Intelegerea acestui principiu ca si a exceptiilor sale presupune, precizarea notiunilor de:

- parti;

- av nzi cauza

- terti

deoarece n raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept civil se plaseaza n una din aceste trei notiuni.

1. Parte = este persoana care ncheie actul, fie personal, fie prin reprezentare, si n patrimoniul ori persoana careia se produc efectele actului juridic ntruc t a exprimat un interes personal n acel act.

Termenul parte desemneaza at t una din partile unu act bilateral sau multilateral c t si pe autorul actului unilateral.

Parte este persoana nu numai care ncheie direct si personal actul juridic civil, ci parte este si persoana care l ncheie prin reprezentantul sau.

2. Av nd cauza este persoana care, desi n-a participat la ncheierea actului, totusi suporta efectele acestuia, datorita legaturii sale juridice cu partile actului.

Exista 3 categorii de av nzi - cauza

- succesorii universali si succesorii cu titlu universal;

- succesorii cu titlu particular;

- creditorii durografori

- Este succesor universal persoana care dob ndeste un patrimoniu, adica o universalitate (universitas bonorum):

- mostenitorul legal unic;

- legatarul universal;

- persoana juridica ce dob ndeste un patrimoniu prin efectul comasarii (fuziune si absorbtie).

- este succesor cu titlu universal persoana ce dob ndeste o fractiune dintr-un patrimoniu

- mostenitorii legali;

- legatorii cu titlu universal;

- PJ ce dob ndeste o parte din patrimoniul unei PJ divizata (total sau partial)

Succesorii universali si cu titlu universal formeaza o singura categorie de av nzi-cauza deoarece ntre ei exista numai o deosebire cantitativa, nu calitativa

Din punct de vedere juridic, succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai personalitatii autorului lor.

Calitatea lor de a fi av nzi- cauza consta n aceea ca actul juridic ncheiat de autorul lor īsi produce efectele si fata de ei. Acesti succesorii preiau n principiu toate drepturile si obligatiile autorului, sau o parte a lor (spunem n principiu pentru ca nu se transmit drepturile str ns legate de persoana autorului , care sunt drepturi incesibile).

- Succesorii cu titlu particular - sunt persoane care dob ndesc un anumit drept, privit individual (ut singuli):

- cumparatorul;

- donatarul;

- legatarul cu titlu particular;

- PJ ce dob ndeste activul net ca efect al dizolvarii altei PJ.

Calitatea sa de av nd cauza nu se aprecieaza n raport cu actul prin care a dob ndit un anumit drept ( n acest caz av nd pozitia juridica de parte), ci n raport cu acte anterioare ale autorului, referitoare la acelasi drept sau bun, ncheiate cu alte persoane, respect ndu-se si cerintele de publicitate, daca legea le cere.

Ex. prevazut de art.1441 Codul civil; privindu-l pe cumparatorul unui bun ce formeaza obiectul unui contract de locatiune anterior.

Creditorii chirografori - sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor (gaj ori ipoteca). Acesti creditori au garantata creanta doar cu un drept de gaj general , potrivit art.1718 Codul civil care prevede oricine este obligat personal, este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare

Ei au calitate de av nzi cauza fata de debitorii lor deoarece ei suporta influenta actelor juridice patrimoniale ncheiate de debitori cu alte persoane, prin care activul patrimonial deci gajul general , se mareste sau se micsoreaza

Totusi, calitatea de av nd cauza a creditorului nceteaza fata de actele ncheiate de debitor n frauda intereselor sale.

Impotriva acestor acte (fata de care devine tert), creditorul chirografor poate intenta actiunea revocatorie sau pauliana (potrivit art.975 Codul civil) sau actiunea n declararea simulatiei (art.1175 Codul civil).

3. Tertii sunt persoanele straine de actul juridic - pentrus extranei - si fata de care nu se produc efectele unui act juridic la care n-au participat.

Putem mentiona ca ntre av nzi cauza" si terti poate exista un transfer, n sensul ca, aceeasi persoana poate fi av nd cauza n raport cu un anumit act juridic civil al autorului sau si sa fie tert n raport cu alt act juridic, ncheiat de acelasi autor.

Exceptii de la principiul relativitatii

Exceptiile de acest principiu sunt tocmai cazurile n care actul juridic civil ar produce efecte si fata de alte persoane dec t partile, prin vointa partilor actului.

Exceptiile prevazute de literatura juridica sunt aparente si reale, desi nu exista o unanimitate de opinii cu privire la calificarea anumitor situatii ca fiind exceptii reale sau aparente.

Exceptii aparente

1) Situatia av nzilor cauza

- succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai autorilor lor, fiind, deci, asimilati partilor;

- succesorii cu titlu particular, iau locul ( n masura aratata) partii actului juridic;

-creditorii chirografori, pe de o parte, actul ncheiat de debitor nu da nastere la drepturi si obligatii pentru ei, direct ci pentru debitor, si pe de alta parte, dreptul de a ataca actul fraudulos izvoreste lege, iar nu din actul debitorului ncheiat cu tertul.

2. Promisiunea faptei altuia (numita si conventie de porte-fort).

Aceasta consta n conventia prin care o parte - promitentul - se obliga fata de cealalta parte - creditorul promisiunii - sa determine pe o a treia persoana - tert - sa ratifice actul ncheiat n absenta sa.

Este o exceptie aparenta, deoarece, ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de a determina pe cineva sa adere la un act.

Deci tertul va fi obligat numai daca se obliga personal ori prin reprezentant, ratific nd actul care, p na la acel moment, I era inopozabil; deci tertul devine parte n act prin vointa sa iar daca tertul nu ratifica actul, promitentul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor.

3. Simulatia

Simulatia este operatiunea n care ptrinr-un act aparent public, ostensibil, dar mincinos, nereal se creaza o alta situatie dec t cea stabilita printr-un act ascuns, secret, dar adevarat.

Simulatia mbraca trei forme:

a) actul fictiv (actul public e ncheiat numai de forma, fiind contrazis de actul secret, numit si contra nscris

b) actul deghizat ( n actul public se indica un anumit act - spre ex. v nzare-cumparare, pe c nd n actul secret se arata adevaratul act dorit de parti - spre ex. o donatie);

c) interpunerea de persoane - prete-nom (prin actul secret se determina adevaratele parti , altele dec t cele din actul public - ambele ori macar una din ele)

Includem simulatia printre exceptiile aparent, si nu reale, deoarece dreptul tertului de a invoca actul public, ori acela de a opta ntre actul public si cel secret are ca izvor legea, iar nu conventia partilor creatoare de  simulatie.

4. Reprezentarea

Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, ncheie un act juridic n numele si pe seama altei persoane numita reprezentat, astfel nc t efectele actului se produc direct si nemijlocit n persoana reprezentatului.

Reprezentarea poate fi:

- conventionala - cea care este generata de contractul de mandat (d ndu-se procura

- legala - cea care izvoraste din lege, n sensul ca reprezentantul are dreptul de a reprezenta de la lege.

Reprezentarea este o exceptie aparenta deoarece:

1) n cazul reprezentarii conventionale - reprezentantul intra n notiunea de parte a actului juridic;

2) n cazul reprezentarii legale - dreptul de a reprezenta este dat de lege, nu prin actul altcuiva, fara voia reprezentantului.

5. Actiunile directe

Actiunea directa, reprezinta dreptul la actiune conferit n unele cazuri creditorului, printr-o dispozitie expresa a legii, de a pretinde executarea creantei sale direct de la un debitor al debitorului sau, desi creditorul n-a fost parte la contractul ncheiat ntre debitorul sau si debitorul acestuia.

Codul civil reglementeaza doua astfel de cazuri:

- n art.1488 Codul civil - n cazul contractului de antepriza de cladiri, lucratorii angajati de antreprenor (care sunt terti fara de contract de antepriza) au dreptul de a actiona direct pe beneficiarul constructiei (client, acesta fiind tert fata de contractul dintre antreprenor si lucrator) pentru  plata sumelor ce li se cuvin, dar numai n masura n care clientul s-ar gasi dator catre antreprenor, n momentul intentarii actiunii;

- art.1542 Codul civil alin.2 - daca prin executarea contractului de mandat, mandatarul si-a substituit, pe baza unui contract separat, o alta persoana, mandantul ( n primul contract) are dreptul de a actiona n instanta pe submandatar, desi este tert fata de contractul prin care s-a produs substituirea.

Sunt exceptii aparente, pentru ca izvorul dreptului l constitue legea, iar nu actul individual, ncheiat de alte persoane dec t titularul dreptului subiectiv de a exercita actiunea directa"

Stipulatia pentru altul - exceptie veritabila de la principiul relativitatii (contractul n favoarea unei terte persoane).

Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte - stipulantul - convine cu cealalta parte - promitentul - ca acesta din urma sa efectueze o prestatie n favoarea unei a treia persoane - tertul  beneficiar, care nu participa la ncheierea actului, nici direct, nici prin reprezentare.

Dreptul tertului se naste direct sI n puterea conventiei dintre stipulant si promitent. Doar exercitiul dreptului subiectiv astfel nascut depinde de vointa tertului beneficiar.

O aplicatie a acestui contract o gasim n Codul civil prin reglementarea rentei viagere (art.1642) si a donatiei cu sarcini (art.828 sI 830).