Procesul bugetar
Competentele si responsabilitatile in procesul bugetar
Bugetul reprezinta principalul instrumemnt juridic financiar cu ajurorul caruia se .. si se conduce utilizarea fonurilor publice.
In pocesul bugetar sunt implicate si au responsabilitati o multitudine de entitati publice din sistemul politico administrativ roman. Identificam astfel Parlamentul ca entitate investita potrivit legilor finantelor publice cu competenta de a dezvate, de a aproba proiectele legii bugetului de stat si bugetului asigurarii sociale de stat, deasemenea Parlamentul este cel care dezbate si adopta legea de aprobare a fondului general de executie al bugetului public precum si legea de rectificare, aica de modificare pe parcursul anului a bugetului public.
Totodata Parlamentul ca organ reprezentativ suprem al poporului Roman exercita control asupra felului in care Guvernul isi exercita obligatiile asumate 121f55b prin programul e guvernare.
Temeiul juridic al acestor competente si responsabilitati pblice il gasim in legea finantelor publice nr 500/2002 publicata in MO 597/2002.
Alta entitate publica avand competente si responsabilitati este Guvernul Romaniei.
Guvernu potrivit Constitutiei conduce administratia publica in toatae sectoarele acesteia, inclusiv in cel al finantelor publice.
Guvernu aplica politicile si strategiile publice asumate sau pe baza obiectelor asumate prin prgramul de guvernare.Adopta proiectul legii bugetare, conduce procesul de leborare si de executarea a bugetului public, deasemenea el controleaza procesul bugetar urmarind asigurarea echilibrului bugetului public.
Din componentele administratiei ministeriale, entitatea publica investita cu competente si responsabilitati in procesul bugetar este Ministerul finantelor Publice (MFP).
MFP executa politica guvernului in domeniul finantelor, drept pentru care eleboreaza norme metodologice de intocmire a bugetelor publice, apoi eleboreaza clasificatia indicatorilor bugetari care stau la baza constructiei analitice a bugetului public.
MFP este cel care construieste in fapt proiectele bugetare centrale, le inainteaza Guvernului pentru a fi adoptate.
MFP controleaza procesul de excutie bugetara, urmareste, monitorizeaza modul in care se utilizeaza creditele bugetare si ia masuri impotriva abaterilor constatate.
In colaborare cu BNR, MFP vegheaza la mentinerea echilibrului balantei de plati.
Un rol important in procesul bugetar revine ordinatorilor de credite.
Acestia sunt conducatorii entitatilor publice finantate din bugetul public. Ei pot sa-si exercite in mod direct competentele in materie bugetara ori pot delega aceasta inlocuitorilor de drept ori unor persoane imputernicite din structura entitatii pe care o conduc.
In cazul Guvernului ori a presedentiei in calitatea de ordinator de credite revine secretarului general pentru guvern respectiv sefului administratiei prezidentiale.
Competentele ordinatorilor e credite difera in functie de rangul acestora, astfel avem 3 categorii de ordinatori de credite:
ordonatori principali
ordonatori secundari
ordonatori secundari
Ordonatorii principali – sunt conducatorii ministerelor, ai autoritatii administrative autonome, conducatorii altor entitatii publice aflate in subordinea directa a Guvernului, secretarii generali ai camerelor Parlamentului, conducatorii acelor entitati publice ale caror bugete se regasesc in anexa bugetului de stat.
Sfera competentelor ordinatorilor principali de credite cuprinde 2 mari categorii de atributii:
- sunt atributii de repartizare a creditelor bugetuli primite primite pentru propria entitate precum si de unitati aflate in subordinea conduse de oronatori de credite secundari si tertiari;
- aprobarea utilizarii creditelor bugetare pentru nevoile propriei entitati.
Ordonatorii secundari – sunt conducatori de entitati publice aflate in subordinea altor entitati conduse de persoane care au calitati de ordonatori principali de credite.Au in sfera de competenta urmatoarele atributii:
de repartizare a creditelor bugetare primite pe de o parte pentru nevoia propriei entitati, dar si pentru entitati aflate in subordinea celei pe care o conduc.
Aprobarea utilizarii creditelor repartizate pentru nevoile proprii.
Ordonatorii tertiatri – sunt conducatorii entitatilor publice aflate in subordinea altor structuri conduse de ordinatorii principali sau secindari e creite. In sfera de competente vom identifica un singur set de atributii- de a aproba utilizarea creditelor bugetare primite pentru nevoi proprii ale entitatii pe care o conduc.
Ordonatorii de credite au o seama de responsabilitatii legate de angazarea, ordonantarea , lichidarea creditelor bugetare inscrise in bugetul propriu de asigurarea integritatii patrimoniului propriu, de organizarea contabilitatii si tinerea la zi a acesteia.
Elaborarea proiectului bugetului de stat
Proiectul bugetului de stat se intomeste de catre MFP tinant seama de urmatoarele:
de prognoza indicatorilor macro economici si sociali pentru anul bugetar si pentru urmatorii 3 ani;
se au in vedere politicile fiscale si bugetare precum si strategiile sectorelor, adoptate de guvern
prevederile in memorandumurile de finantare, ori alte acorduri sau tratate incheiate cu organisme internationale;
propunerile formulatede ordinatorii principali de credite programele intocmite de catre acestia, precum si propunerile de sume defalcate de subventii, transferuri formulate de colectivitatile locale;
In structura sa, veniturile bugetare sunt grupate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate. Tot in structura bugetului de stat sunt prevazute la dispozitia guvernului, 2 fonduri, Fondul de Rezerva Bugetara si Fondul de Investitii.
Fondul de Rezerva Bugetara are ca scop asigurarea resurselor unor cheltuieli urgente, neprevazute la intocmirea proiectului de buget, cheltuielile aparute in timpul executiei acestuia.
Fondul de Investitii are ca destinatie acoperirea cheltuielilor urgente, impuse de inlaturarea efectelor unor calamitati naturale.
Procesul elaborarii bugetului de stat presupune parcurgerea unui calendar bugetar:
ETAPA I – in termen 31 marti data pan la care Institutul National de Statistica trebuie sa transmita MFP prognozele indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul de plan si urmatorii 3 ani.
ETAPA II – 1 mai – data pana la care MFP va transmite Guvernului Romaniei obiectivele depolitica fiscala si bugetara derivate din prognoza de guvernare precum si limitele de cheltuieli bugetare stabilite e ordinatorilor principali de credite
Pana la 1 iunie MFP transmite la ordinatorii principali e credite o scrisoare cadru prin care li se comunica acestora contextul macroeconomic in care se intocmeste bugetul, limitele de cheltuieli aprobate de Guvern si metodologia pe care acestia trebuie sa o aplice in elaborarea proiectelor proprii.
15 iulie - cordonatorii de credite trebuie sa comunice la nivelul ministerlor proectele bugetare proprii. Cele doua camere a Parlamentului vor trebui sa-si aprobe, sa comunice guvernului bugetele proprii intocmite pe baza unor consultaii preliminare cu guv.
Pe baza acestor proiecte MFP trebuie sa intocmeasca si sa inainteze guv. Pana la 30 septembrie proiectul Bgetului de Stat pe anul urmator. Guvernul trebuie pana la 15 octombrie sa aprobe proiectul legii bugetare si sa-l inainteze parlamentului spre dezbatere si aprobare
Potrivit Constitutiei , proiectul legii bugetare intra in competenta camerelor reunite. Parlamentul trebuie sa adopte proiectul cel tarziu cu 3 zile inainte de inceperea anului bugetar, in caz contrar in anul care incepe se va aplica legea bugetara a anului anterior.Aceste ispozitii sunt de origine constitutionala
Legea aprobata de Parlament este inaintata Presedintelui Romaniei in veerea promulgarii acesteia , si are la dispozitie trei optiuni dupa analiza legii:
s-o promulge in cel mult 20 de zile de la data comunicarii, sa semneze decretul de promulgare si publicarea in M.O.
sa ceara Parlamentului reexaminarea legii printr-o scrisoare cu motivare
sa sesizeze Curtea Constitutionala, atunci cand apreciaza ca legea incalca texte din Constitutie.
Legea bugetara este o lege ordinara:
dezbaterea se face in camerele reunite ale Parlamentului
caracter special fata de legea finantelor publice
caracter temporar (limitata la 1 an calendaristic)
caracter nerepartiv sau retroactiv.
|
