Promovarea si protejarea drepturilor omului in Romania si Uniunea Europeana

Promovarea si protejarea drepturilor omului in Romania si Uniunea Europeana

- anul 2008 -

Introducere

Devenita membra a Uniunii Europene din anul 2007, Romania s-a alaturat acesteia, contribuind in mod constructiv alaturi de celelalte tari membre, prin participarea sa activa la activitatea de legiferare a Uniunii, in incercarea de a statua ceea ce s-a dorit de la bun inceput: o Uniune puternica, transparenta, eficienta, care sa aiba la baza democratia, promovarea si respectarea drepturilor omului, prosperitatea si pacea.

Preocuparea permanenta ca drepturile fundamentale ale omului, sa fie exercitate si respectate, o constituie aderarea la documentele internationale din domeniu protectiei drepturilor omului, insusirea continutului reglementarilor diferitelor documente cu caracter universal sau regional, si nu in ultimul rand masurile luate pe plan legislativ pentru a asigura exercitarea fara nici o discriminare a acestor drepturi.

An de an, Uniunea Europeana isi dezvolta si isi consolideaza actiunile in directia promovarii si garantarii respectarii drepturilor omului in intreaga lume, promovarea drepturilor omului fiind una din cele mai dezvoltate fatete a relatiilor externe ale Uniunii Europene.

Prin conjugarea tuturor eforturilor atat pe plan international cat si national ale tuturor actorilor sociali implicati in aceasta ampla activitate de promovare si protejare a drepturilor omului, se va putea ajunge la un nivel inalt de respectare, asigurare si aparare a drepturilor si libertatilor omului, care ar corespunde actelor si standardelor internationale ce consfintesc Drepturile si Libertatile fundamentale ale Omului.

Drepturile omului la nivelul Uniunii Europene in anul 2008

In decursul anului 2008, la nivelul Uniunii Europene au fost abordate diverse probleme, unele dintre acestea avand legatura directa si cu promovarea si protejarea drepturilor fundamentale ale omului.

Astfel, Comisia Europeana a lansat un anuar multimedia care prezinta unele dintre cele mai importante realizari ale Uniunii Europene in 2008, vizibile in viata de zi cu zi a cetatenilor europeni in calitate de consumatori, calatori si lucratori. Anuarul prezinta actiuni ale Uniunii Europene care au condus la rezultate tangibile pentru cetateni, in chestiuni care merg de la securitatea jucariilor la diminuarea efectelor crizei financiare.

Printre principalele realizari ale Uniunii Europene pe anul 2008, amintim:

Ø      Controlul utilizarii substantelor chimice in Europa;

Ø      Un raspuns comun la criza financiara;

Ø      Mai multe drepturi pentru lucratorii temporary;

Ø      Actiuni pentru siguranta copilului;

Ø      Drepturi egale pentru pasagerii cu mobilitate redusa;

Ø      O mana de ajutor pentru stabilitate si democratie (observatori la alegeri si pentru mentinerea pacii in Georgia);

Ø      Pastrarea luminilor aprinse ale Europei fara riscuri asupra sanatatii planetei;

Ø      Facilitarea alimentatiei sanatoase;

Ø      Ajutor reciproc intre tarile Uniunii Europene in caz de dezastru;

Ø      Imbunatatirea transparentei in finantarile Uniunii Europene.

In anul 2008, s-a discutat foarte mult despre ratificarea Tratatului de la Lisabona. In unele tari, precum Romania, aceasta ratificare reprezinta o formalitate, insa exista alte tari europene unde ratificarea lasa loc discutiilor.

Consiliul European de iarna a avut cateva concluzii clare: Irlanda va organiza un nou referendum pentru ratificarea Tratatului Lisabona, fiecare stat membru va avea in continuare un comisar, planul ambitios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in Europa va fi pus in aplicare.

Dupa ce in Irlanda tratatul Lisabona nu a putut fi ratificat prin referendum in luna iunie, cei 27 au cazut de acord la acest Consiliu cu organizarea unui nou referendum irlandez, pana in noiembrie 2009. La cererea acestora, au fost date irlandezilor asigurari legate de independenta politicilor de taxe, familie (problema avorturilor), problemele sociale si etice (neutralitatea Irlandei). O alta concesie facuta Irlandei (dar si altor state mici ingrijorate din acest punct de vedere, printre care Romania) a fost garantarea faptului ca fiecare tara va continua sa aiba un reprezentant in Comisia Europeana.

Consensul atins pe 12 decembrie la Bruxelles pare, totusi, unul de tranzitie, presedintele Consiliului Sarkozy aratand ca, in 2010, va fi, probabil, nevoie de un nou tratat, care sa tina seama de eventuala aderare a Croatiei, sa prevada cresterea numarului de europarlamentari (de la 736 la 754), si care sa contina un nou protocol cu Irlanda.

Pe parcursul acestui an s-a insistat foarte mult pe comunicarea cu cetatenii Uniunii Europene si a explicatiilor pe linia generala. De asemenea, lista de realizari a Comisiei, dovedeste eficienta acesteia.

Comisia Europeana aminteste eforturile institutiilor europene si ale statelor membre pentru a gasi solutii coordonate de contracarare a crizei economice. Astfel, moneda euro si-a dovedit rolul de factor de stabilitate, iar in luna noiembrie, aceasta a propus un plan de relansare a economiei in valoare de 200 de miliarde de euro pentru a proteja lucratorii, cetatenii si intreprinderile. Acest plan propune, in special, consolidarea investitiilor in tehnologiile ecologice (in sectorul energiei, al transporturilor si al constructiilor etc.), ceea ce confirma pozitia Europei in primele randuri ale luptei impotriva schimbarilor climatice.

In ceea ce priveste criza economica, mai trebuie precizat ca, presedintele Frantei a spus ca toti cei din Consiliu au fost de acord ca este o criza serioasa, care necesita masuri serioase. S-a stabilit ca 1,5% din PIB-ul Uniunii Europene sa fie directionat spre contracararea crizei. In ceea ce priveste reducerea TVA, s-a anuntat ca o decizie finala ramane sa fie luata la consiliul ECEFIN din luna martie a anului 2009. Pe de alta parte, in concluziile Consiliului este prevazuta posibilitatea ca statele membre, daca doresc, sa aplice TVA redus pentru anumite sectoare.

In ceea ce priveste energia si schimbarile climatice, din punctul de vedere al Romaniei este foarte important mai ales faptul ca tarii noastre i-a revenit cea mai mare cota redistribuita de emisii. 2% din totalul cerificatelor de emisii se redistribuie anumitor state care s-au considerat nedreptatite. 29% dintre acestea revin Romaniei, 27% Poloniei si 15% Bulgariei.

In ansamblul pachetului legat de energie si clima, Consiliul a hotarat in principal implemenarea planului de a reduce gazele cu efect de sera cu 20% pana in 2020 si, de asemenea, de a creste cu 20% cota energiei regenerabile.

Este de observat si importanta pe care Uniunea Europeana o acorda drepturilor omului, democratiei si bunei guvernari, promovarea si respectarea drepturilor omului fiind esentiale pentru dezvoltarea, pacea si securitatea in intreaga lume.

Anul 2008, a reprezentat o perioada de intensificare constanta a activitatilor Uniunii Europene in domeniul drepturilor omului, cu un numar in crestere de dialoguri privind drepturile omului precum si cu infiintarea unui nou mecanism in Consiliul pentru drepturile omului.

Raspunderea Uniunii Europene pentru situatia drepturilor omului in cadrul frontierelor sale, trebuie sa fie exemplara, sa denote coerenta si credibilitate pe scena internationala.

Integrarea drepturilor omului in toate politicile interne si externe ale Uniunii Europene este esentiala pentru asigurarea coerentei. In acest sens, actiunea reprezentantului personal al Inaltului Reprezentant pentru PESC al Uniunii Europene, este importanta prin informarea grupurilor de lucru geografice si tematice referitor la aspectele privind drepturile omului. Drepturile omului trebuie luate in considerare in mod mai cuprinzator in operatiunile PESA si in toate celelalte politici europene relevante, inclusiv in acordurile comerciale.

Dupa infiintarea Consiliului pentru drepturile omului si a Comitetului sau consultativ si dupa definirea principalelor lor norme de functionare, Uniunea Europeana trebuie sa isi mentina angajamentul de a garanta ca acestea se afirma in calitate de instrumente credibile si eficiente.

Uniunea Europeana pentru a putea face fata schimbarilor care survin permanent in statele membre, ca urmare a evolutiei in domeniile social, economic, etnic, cultural, etc., trebuie sa se adapteze la noile conditii, la aceasta tendinta de globalizare, tendinta care implica printre altele promovarea si protejarea drepturilor fundamentale ale omului.

Astfel, Uniunea Europeana va trebui sa angajeze dialoguri care merg dincolo de diviziunile regionale, va trebui sa continue adoptarea de noi initiative transregionale, aprofundand totodata cooperarea cu societatea civila si, in special, cu aparatorii drepturilor omului. Numai in acest mod va fi Uniunea Europeana in masura sa isi foloseasca intreaga influenta in dezbateri si sa isi indeplineasca in mod deplin rolul in promovarea si protectia drepturilor omului in intreaga lume.

Legislatia Romaniei ca membra a Uniunii Europene

- anul 2008 -

Intrata in cel de-al doilea an din postura de memebru al Uniunii Europene, in speranta ca experienta primului an sa ajute, in anul 2008 se poate vorbi de o reusita in absorbirea fondurilor comunitare si avantajele financiare pe care Romania le-a dobandit facand parte din Uniunea Europeana.

Realizarile pe plan legislativ ale Romaniei, in decursul anului 2008, au la baza evolutia in acest domeniu in decursul anului 2007, an care a stat sub semnul integrarii țarii noastre in Uniunea Europeana, fiind cruciala din acest moment alinierea legislatiei in conformitate cu cerintele Comisiei Europene.

Desi s-a confruntat cu aceasta problema si in decursul anului 2007, si pe parcursul anului 2008, Romania se numara in continuare printre primele state ale caror drepturi sunt incalcate, cetatenii indreptandu-se cu plangeri impotriva statului roman la C.E.D.O.. Cele mai multe plangeri privesc incalcarea drepturilor omului si a dreptului de proprietate.

Numarul de dosare de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a inregistrat in 2008 o crestere cu 23%, depasind 97.300, mai mult de jumatate din plangeri provenind din patru tari, intre care si Romania, potrivit unui bilant prezentat la Strasbourg. Mai mult de jumatate din plangeri provin din patru tari: Rusia (28%), Turcia (11,4%), Romania (9,1%)si Ucraina (8,5%). Urmeaza Italia (4,3%), Polonia (3,6%), Slovenia (3,3%), Germania(2,6%) și Franta (2,5%).

Printre aceste cazuri, multe nu au ajuns sa fie finalizate, deorece doar 49.850 au fost atribuite pentru a fi procesate, iar 11% au fost judecate. In 1.881 de cazuri (o crestere de 8%) au fost date sentinte, in timp ce peste 30.000 au fost declarate inadmisibile. Romania se situeaza pe primul loc la numarul de plangeri pe cap de locuitor, desi asa cum am precizat mai sus, in topul plangerilor pe tari este devansata de Rusia si de Turcia. Acest val de plangeri ale romanilor la C.E.D.O. este provocat de lacunele din sistemul legislativ si juridic, precum si de slaba pregatire a magistratilor, care nu au tinut pasul cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Anul 2008, nu este un an in care drepturile fundamentale ale omului sa fi cunoscut modificari importante iar in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea de legislatie specifica acestui domeniu, reglementarile sunt destul de limitate ca numar, urmand ca pe parcursul acestei lucrari sa le evidentiem pe fiecare in parte.

In primele zile ale anului 2008 are loc republicarea Legii nr.448/2006 privind protectia promovarea personaelor cu handicap ca urmare a modificarilor suferite de aceasta prin adoptarea Legii nr.275/2007 pentru aprobarea O.U.G. nr.14/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.448/2006 pentru protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

In anul 2008, s-a discutat foarte mult despre ratificarea Tratatului de la Lisabona. In Romania, aceasta ratificare a reprezentat o formalitate, prin adoptarea Legii nr.13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, semnat la 13 decembrie 2007. Acest tratat de reforma constituie un pas inainte in procesul de integrare europeana, consfintiind in mare masura inovatiile prevazute in Tratatul Constitutional si asigurand Uniunii mijloacele necesare pentru a actiona eficient intr-o lume globalizata.

Romania, in calitatea sa de nou stat membru al Uniunii Europene, a sustinut negocierea si semnarea Tratatului, intrucat acesta creeaza cadrul institutional pentru o actiune intarita la nivel European. Ca si Tratatele fondatoare ale Comunitatii Europene si tratatele modificatoare, acest tratat va constitui drept primar European. Astfel, conform art.148 alin.(2) si (3) din Constitutia Romaniei, republicata, Tratatul de Reforma va avea prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Romania, alaturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va fi obligata sa respecte prevederile Tratatului si sa asigure resortisantilor sai protectia drepturilor de care se bucura in temeiul Tratatului, data fiind aplicabilitatea directa a prevederilor acestuia.

Tot in cadrul acestui domeniu, trebuie amintita și adoptarea Hotararii Guvernului nr.868/2008 privind protecția cetațenilor Uniunii Europene prin misiunile diplomatice și oficiile consulare. In conformitate cu angajamentele asumate in cadrul negocierilor pentru aderare si a Tratatului de aderare la Uniunii Europene, Romania are obligatia de a asigura armonizarea cadrului juridic intern cu acquis-ul comunitar. Tratatul de la Maastricht a introdus principiul protectiei diplomatice si consulare a cetatenilor Uniunii Europene in state terte. Noutatea principiului, reluat ulterior in continutul articolului 20 al Tratatului privind instituirea Comunitatii Europene (TCE), rezida in faptul ca aceasta protectie este legata de cetatenia Uniunii Europene. Potrivit art. 20 din TCE, in situatia in care un cetatean se afla intr-un stat tert, in care statul membru nu are misiune diplomatica sau oficiu consular, acesta are dreptul la protectie diplomatica si consulara din partea autoritatilor oricarui stat membru reprezentat in acel stat tert. Ulterior, prin Deciziei reprezentantilor guvernelor statelor membre, reuniti in cadrul Consiliului, in 19 decembrie 1995, vizand protectia cetatenilor Uniunii Europene prin reprezentantele diplomatice si consulare au fost stabilite masurile procedurale de punere in aplicare a acestui drept.

In prezent, in eventualitatea unor cazuri de forta majora, cetatenii romani se pot adresa numai misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Romaniei din statul de resedinta, iar in cazul in care Romania nu este reprezentata in statul respectiv, celei mai apropiate misiuni diplomatice sau oficiu consular roman. Prin prezentul act normativ se pune in aplicare articolul 20 al Tratatului privind instituirea Comunitatii Europene si Decizia reprezentantilor guvernelor statelor membre, reuniti in cadrul Consiliului, in 19 decembrie 1995, vizand protectia cetatenilor Uniunii Europene prin reprezentantele diplomatice si consulare, intrata in vigoare in 2002, care subliniaza posibilitatile de asistenta consulara ale statelor membre ale Uniunii Europene prin intermediul reprezentantelor altor state membre, in statele terte in care nu exista misiuni diplomatice sau oficii consulare proprii.

Prevederile comunitare transpuse reflecta principiul nediscriminarii, in sensul ca protectia acordata oricarui cetatean al unui alt stat membru este aceeasi cu protectia acordata propriilor cetateni. Comisia Europeana are in vedere necesitatea dezvoltarii cooperarii intre statele membre in materie consulara, pentru a realiza o cat mai buna protectie a cetatenilor europeni in statele terte si pentru a permite oricarui cetatean al Uniunii Europene sa-si cunoasca drepturile si sa se bucure de exercitarea acestora.

Un sistem comun de protectie diplomatica si consulara urmeaza sa consolideze perceptia identitatii Uniunii Europene in statele terte, precum si a ideii de solidaritate europeana pentru cetatenii in cauza si poate avea ca obiect atat cazuri individuale, cat si colective.

In ceea ce priveste problema imigrarii, in Romania acest fenomen revine in competenta Oficiului Roman pentru Imigrari, institutie care intra in categoria autoritatilor care au atributii complexe in ceea ce priveste gestionarea problematicii migratiei si azilului, problematica cuprinsa in capitolele III si IV din Planul de actiune Schengen. Aceste atributii fac necesara reconsiderarea structurii organizatorice a Oficiului, prin desemnarea unei structuri care sa asigure relationarea pe "domeniile Schengen".

Astfel, in decursul anului trecut, s-a adoptat Hotararea Guvernului nr.212/2008 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr.639/2007 privind structura organizatorica si atributiile Oficiului Roman pentru Imigrari. Prin aceasta hotarare a Guvernului modificarile ce se aduc sunt urmatoarele:

- eliminarea din cuprinsul anexei la Hotararea Guvernului nr.639/2007 a referirilor la structurile teritoriale subordonate Oficiului Roman pentru Imigrari si mentinerea doar a structurii organizatorice a aparatului propriu al Oficiului;

- infiintarea Biroului Schengen, ca structura subordonata direct conducerii Oficiului Roman pentru Imigrari, pentru asigurarea exercitarii atributiilor si relationarii in "domeniile Schengen" etc.

Tot in acest domeniu, trebuie amintita adoptarea Hotararii nr.572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementarii strategiei nationale privind imigratia.

Pentru eficientizarea managementului imigratiei pe teritoriul national, in deplina concordanta cu politicile Uniunii Europene, precum si pentru stabilirea unor linii de actiune concrete in acest domeniu, prin Hotararea Guvernului nr. 1122/2007, a fost aprobata Strategia nationala privind imigratia pentru perioada 2007 - 2010, document ce reprezinta pozitia tarii noastre fata de fenomenul migrationist si se doreste a fi o continuare a eforturilor pe care Romania le depune pentru alinierea la standardele internationale.

Prin initierea acestui act normativ s-a dorit fundamentarea si realizarea organizarii si functionarii Grupului de coordonare a implementarii strategiei nationale privind imigratia. Grupul este alcatuit din reprezentanti cu functii de conducere din cadrul tuturor institutiilor cu atributii in domeniul imigratiei si este prezidat de secretarul de stat, seful Departamentului de Ordine si Siguranta Publica din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, care, la randul sau, este ajutat un vicepresedinte - directorul general al Oficiului Roman pentru Imigrari. Totodata, reorganizarea Grupului de coordonare a implementarii strategiei nationale privind imigratia este necesara ca urmare a evolutiei institutionale de la constituirea acestuia si pana in prezent. Astfel la nivelul institutiilor membre ale Grupului de coordonare au aparut o serie de schimbari din punct de vedere organizatoric si al competentelor.

Schimbarile aparute au impus adoptarea hotararii mai sus-mentionate care sa stabileasca cadrul general de cooperare la nivel interinstitutional, precum si toate autoritatile cu atributii in domeniul imigratiei. Statutul pe care l-a dobandit Romania la data aderarii la Uniunea Europeana si dezvoltarea economica preconizata a tarii noastre in perioada post-aderare vor influenta cu siguranta fluxurile migratorii existente si vor transforma treptat Romania intr-o destinatie preferata de migranti.

Acest fapt impune continuarea si chiar imbunatatirea cooperarii interinstitutionale, scopul fiind eficientizarea managementului imigratiei pe teritoriul national in deplina concordanta cu politicile in domeniu ale Uniunii Europene si, implicit, implementarea obiectivelor pe care Romania si le-a propus prin Strategia nationala privind imigratia pentru perioada 2007-2010. Grupul de coordonare a implementarii strategiei considera ca relatiile de colaborare dezvoltate in cadrul sau au permis obtinerea de rezultate semnificative in domeniul de referinta, fapt apreciat de catre expertii Uniunii Europene si mentionat in rapoartele de tara intocmite in perioada de preaderare a tarii noastre la spatiul comunitar.

Drept urmare, aceste relatii trebuie continuate si chiar intensificate pentru implementarea eficienta a politicilor adoptate de Romania in domeniul imigratiei, prin adoptarea de acte normative coerente in domeniu. Mecanismul de cooperare interinstitutionala in domeniul imigratiei are un caracter permanent si constituie elementul principal pentru implementarea eficienta a strategiei, politicilor si legislatiei in domeniu, asigurand in acest sens:

1. Coordonarea actiunilor institutiilor cu atributii in domeniul imigratiei, asigurand astfel implementarea obiectivelor Strategiei nationale privind imigratia ('Strategia') si respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de Romania;

2. Monitorizarea procesului de punere in aplicare a practicilor comunitare si internationale in domeniu;

3. Evaluarea semestriala sau ori de cate ori se impune a stadiului implementarii politicilor si programelor ce decurg din Strategie;

4. Elaborarea anuala, pe baza datelor statistice furnizate de autoritatile competente, a unor studii cu privire la evolutia fenomenului migrationist, in raport cu care se emit decizii si recomandari si se stabilesc directii de actiune;

5. Cresterea gradului de interoperabilitate si facilitare a schimbului de date si informatii necesare procesului decizional.

In ceee privește drepturile copilului, in decursul anului 2008 a fost adoptata Hotarare Guvernului nr.76/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.617/2004 privind infiintarea si organizarea Comitetului national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca.

In anul 2004, ca urmare a punerii in aplicare a Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Internationala a Muncii, prin Hotararea Guvernului nr.617 s-a infiintat Comitetul national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca, Comitet care are rolul de a revizui si aproba planurile strategice ale Programului International pentru Eliminarea Muncii Copilului in Romania (IPEC), de a stabili prioritatile de politica si programele, inclusiv zonele, sectoarele unde trebuie dezvoltate programe de actiune si de a obtine sprijin guvernamental si resurse pentru aceste programe de actiune.

Avand in vedere experienta acumulata de ministere, autoritati centrale si locale, organizatii neguvernamentale, sindicate si patronate in cadrul ILO IPEC, apreciem ca este oportun si util ca atributiile, precum si modul de lucru al acestuia in ceea ce priveste elaborarea, implementarea si monitorizarea programelor de actiune, sa fie preluate de catre Comitetul director la incheierea Programului ILO IPEC.

Avand in vedere atat atributiile Comitetului director cat si ale ANPDC - ca institutie cu competente in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, din care exploatarea copilului prin munca este doar un aspect - precum si implicarea acestei Autoritati in eforturile nationale de combatere a abuzurilor contra copiilor inca de la inceputul programului ILO-IPEC in Romania si remarcand faptul ca domeniul muncii copilului este reglementat din perspectiva Inspectiei Muncii (sectorul formal), dar inca insuficient reglementat din perspectiva Autoritatii (sectorul informal), s-a impus modificarea HG nr. 617/2004 in sensul implicarii mai eficiente a ANPDC in activitatea acestui Comitet director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca.

Prin adoptarea hotararii mai sus-menționate, printre principalele modificari aduse legislației in vigoare amintim: stabilirea unor noi atributii pentru CND; cresterea numarului membrilor CND; stabilirea preluarii presedintiei CND de catre secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului; infiintarea, in cadrul institutiilor membre in Comitetul director a cate unei Unitatati Specializate in Munca Copilului sau desemnarea, in fiecare institutie, a cel putin cate doua persoane, incluzand persoanele nominalizate ca membri ai Comitetului director, care vor avea, in cadrul atributiilor de serviciu, responsabilitati curente privind problematica muncii copilului; preluarea activitatii de secretariat operational al Comitetului director de catre Unitatea Specializata in Munca Copilului (USMC) din cadrul ANPDC.

De asemenea, tot in același domeniu, al protecției copilului, trebuie sa amintim adoptarea Hotararii Guvernului nr.860/2008 privind aprobarea Strategiei Naționale in domeniul protecției și promovarii drepturilor copilului 2008-2013. Avand in vedere faptul ca, Romania a ratificat inca din anul 1990 Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, pana la adoptarea pachetului legislativ in anul 2004, nu a existat cadrul legal comprehensiv si mecanismele concrete de verificare a implementarii acestei conventii si monitorizare a drepturilor copilului si in acelasi timp nici o institutie centrala mandatata in acest sens, reforma axandu-se pe un singur drept, respectiv dreptul la protectia speciala.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, 'Romania a inregistrat progrese semnificative in domeniul protectiei copilului' in ultimii ani si prin prezentul act normativ se propune continuarea reformei protectiei speciale, punand accent pe diversificarea si cresterea calitatii serviciilor de prevenire si a celor de protectie a copilului separat de parinti, precum si pe abordarea tuturor drepturilor copilului. Avand in vedere faptul ca drepturile copilului au ramas intr-un con de umbra si tinand cont de recomandarilor Natiunilor Unite privind monitorizarea drepturilor copilului s-a considerat ca este momentul oportun pentru ca reforma in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului sa fie mai profunda, sa vizeze toate aspectele vietii copilului, iar strategia propusa constituie fundamentul acesteia.

Obiectivul Strategiei este mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanti si asigurarea unui parteneriat eficient in vederea valorizarii copilului in societatea romaneasca si a promovarii, protectiei si respectarii drepturilor copilului. Totodata, se recunoaste faptul ca, responsabilizarea familiei in spiritul noului pachet legislativ in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului nu se poate realiza fara o abordare sistemica a problemelor cu care se confrunta copiii si familiile acestora.

Astfel, resursele pentru depasirea unor situatii dificile trebuie cautate pe rand in familia extinsa, reteaua sociala a familiei (de ex : prieteni, vecini, persoane apropiate), profesionistii care intervin la un moment dat in viata copilului (de ex : medic de familie, educator, preot), comunitatea prin interventia structurilor consultative, autoritatilor locale si serviciilor sociale primare, de prevenire si, in ultima instanta, in interventia specializata.

Prezenta strategie propune solutii concrete pentru problemele existente pornind de la identificarea resurselor necesare - materiale, umane, financiare - si ajungand la monitorizarea utilizarii acestora. Pe de alta parte, se subliniaza importanta tuturor institutiilor care, prin activitatea lor, au legatura cu copiii, si care trebuie sa constientizeze faptul ca sunt deopotriva responsabile pentru protejarea intereselor si a drepturilor copiilor.

Monitorizarea implementarii drepturilor copilului prevazute in Conventia O.N.U. se va concretiza pe o strategie nationala, coerenta, sustinuta de derularea de programe interne si internationale in vederea coordonarii eforturilor de promovare si protectie a drepturilor copilului. Aceasta va sprijini efectiv implementarea drepturilor copilului, inclusiv prin recomandari punctuale pentru autoritatile/institutiile responsabile sau initiative legislative de modificare/completare a legislatiei, intarirea mecanismelor de implementare a legislatiei relevante pentru Conventie, luandu-se in considerare necesitatile de pregatire profesionala, crearea de servicii pe baza unor standarde nationale, mecanismele de monitorizare si alocarea de resurse adecvate.

Responsabilitatea implementarii drepturilor copilului nu se poate limita la o singura institutie, ci fiecare din acestea trebuie sa considere copilul o prioritate in orice demers pe care-1 efectueaza. Astfel, prin promovarea Strategiei nationale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului se va asigura un cadru coerent pentru interventia institutiilor relevante si se va asigura promovarea colaborarii intre aceste institutii, profesionisti si beneficiari, prin realizarea unor parteneriate reale, viabile si eficiente. Prin implementarea Strategiei se va asigura cresterea calitatii vietii copilului in Romania, urmarindu-se ca toate serviciile pentru copil, din oricare din domeniile de interes pentru acesta, sa respecte standardele minime prevazute prin reglementari legale, care sa fie verificate in mod periodic intr-un sistem competent, coerent si unitar.

Aceasta Hotarare de Guvern acopera un vast domeniu pentru care Romania s-a angajat inca de la ratificarea, in anul 1990, a Conventiei O.N.U. privind drepturile copilului, si anume, cel al promovarii, respectarii si monitorizarii drepturilor tuturor copiilor.

Implementarea acestei Strategii va conduce la promovarea, protectia si respectarea drepturilor copilului in societatea romaneasca, la cunoasterea masurii in care acestea se respecta si la propunerea de noi masuri concrete legislative si administrative in vederea respectarii lor atat de catre familie, persoane fizice, cat si de catre institutii si autoritati. Prin implementarea Strategiei se preconizeza accelerarea dezvoltarii serviciilor primare la nivel comunitar prin asigurarea cadrului institutional si a instrumentelor necesare intaririi coeziunii sociale si mobilizarii comunitatilor locale pentru crearea si sustinerea serviciilor comunitare care sa sprijine familia in asumarea rolului ei, printr-o abordare sistemica a problemelor cu care aceasta si copiii sai se confrunta.

Facilitarea respectarii interesului superior al copilului in toate domeniile si de catre toti profesionistii care intra in contact cu copilul printr-o abordare participativa si multisectoriala a problematicii copilului in Romania, promovarea unei atitudini mai flexibile si o mai mare disponibilitate a structurilor centrale si locale in a-si adapta programele la dinamica nevoilor societatii romanesti, raspunzand unor fenomene care au capatat amploare in ultimii ani: traficul de copii, exploatarea sexuala in scop comercial, migratia ilegala, copiii refugiati s.a. Astfel, se va face trecerea de la un sistem axat pe protectia copilului in dificultate la un sistem care vizeaza promovarea si respectarea drepturilor tuturor copiilor.

O alta modificare din cadrul domeniului drepturilor copilului este reprezentata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei.

Se prevede astfel, posibilitatea instanței judecatorești ca, in anumite condiții și cu respectarea confidențialitații asupra datelor continute in dosarul de adopție, sa poata solicita din nou consimțamantul parinților firești, in cea de-a treia etapa a procedurii adopției, și anume in faza de incuviințare a acesteia.

Conventia europeana in materia adoptiei de copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr.15/1993, si in conformitate cu ale carei principii a fost elaborata Legea nr.273/2004 prevede, in art.20, exigentele pentru asigurarea confidentialitatii asupra datelor si informatiilor care privesc viata privata atat a parintilor firesti ai copilului, cat si a viitorilor adoptatori.

Astfel, prin adoptarea prezentei ordonante s-a propus luarea consimtamantului parintilor firesti de catre instanta care solutioneaza cererea de incuviintare a adoptiei in conditii strict determinate, astfel incat conferirea calitatii de parte parintilor firesti si citarea acestora in etapa a treia a procedurii, cu posibilitatea acestora de a reveni oricand si in orice conditii asupra consimtamantului sa nu afecteze intreaga procedura, toate demersurile efectuate pentru gasirea unei familii adoptatoare si pentru verificarea compatibilitatii intre aceasta si copil si nici sa nu confere automat persoanelor implicate - parinti firesti, pe de o parte si adoptatori pe de alta parte - acces reciproc la toate actele si lucrarile dosarului, avand in vedere ca acesta contine o serie de informatii de natura strict personala.

In cazul in care, dupa deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului, au incetat motivele prevazute de art.12 alin.(3) din lege, care au determinat imposibilitatea exprimarii de catre parintii firesti a consimtamantului la acel moment se prevede o procedure de revizuire a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei, in cadrul careia instanta sa aiba posibilitatea sa reevalueze, cu concursul directiei generate de asistenta sociala si protectia copilului, efectele noului context familial asupra situatiei copilului, astfel incat instanta sa aiba toate elementele esentiale pentru a stabili daca adoptia ramane, in continuare, cea mai adecvata masura de protectie si daca mentine sau nu hotararea de deschidere a procedurii adoptiei.

Masurile luate in prezenta ordonanta, se impun pentru asigurarea continuitatii desfasurarii procedurilor de adoptie, cu asigurarea tuturor garantiilor, inclusive cele procedurale, pentru respectarea interesului copilului si a dreptului la viata intima, familiala si privata, precum si pentru protectia datelor cu character personal. Se doreste ca prin masurile adoptate sa nu se afecteze drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, sa nu se aduca atingere dreptului la viata intima, familiala si privata.

Un alt act normativ relevant in ceea ce privește relațiile Romaniei cu Uniunea Europeana, in special in ceea ce privește participarea țarii noastre la procesul decizional este Hotararea nr.115/008 privind instituirea sistemului național de coordonare a afacerilor europene in vederea participarii Romaniei la procesului decizional al instituțiilor Uniunii Europene.

Prin integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si prin urmare și dobandirea statutului de stat membru al Uniunii Europene este necesar ca, țara noastra, sa manifeste o prezenta si o participare activa la reuniunile Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, structurilor sale de lucru si ale celorlalte institutii europene, precum si sa aiba o activitate eficienta in ceea ce privește pregatirea, formularea si adoptarea pozitiilor care sa fie promovate de tara noastra la nivelul acestor institutii.

Pentru asigurarea acestei prezente active, Romania trebuie sa-si defineasca si sa consolideze un mecanism institutional puternic si unitar, care sa permita formularea si sustinerea rapida si corecta a pozitiilor si intereselor nationale la nivel comunitar.

O prima etapa in acest sens a fost reprezentata de adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.133/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 1042 din 28 decembrie 2006, prin care a fost infiintat Departamentul pentru
Afaceri Europene, structura cu personalitate juridica in cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, subordonata primului-ministru, responsabila cu coordonarea la nivel
national a afacerilor europene. Prin aceasta hotarare se propune instituirea sistemului
national de coordonare a afacerilor europene in vederea participarii Romaniei la
activitatile Uniunii Europene.

La inceputul anului 2008, este publicata si Legea nr.47/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2006 privind unele masuri pentru intarirea capacitatii administrative a Romaniei pentru integrarea in Uniunea Europeana.

In perioada 2007-2009, Romania va fi beneficiara unor importante transferuri financiare in cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, fapt ce impune luarea tuturor masurilor necesare pentru asigurarea unei capacitati de absorbtie ridicata a acestor fonduri. Astfel, s-a impus adoptarea acestui act normativ din care sa reiasa ca Romania a luat toate masurile necesare pentru consolidarea capacitatii administrative de gestionare a instrumentelor structurale.

Apropiata ca data de publicare de Legea mai sus-mentionata, in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati este Legea nr.44/2008 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul schemelor profesionale de securitate. Aceasta presupune ca, in conformitate cu prevederile europene care urmeaza a fi transpuse in legislatia interna potrivit angajamentelor asumate de Romania, prin aplicarea principiului egalitatii de tratament in sistemele ocupationale de securitate sociala, se doreste a se inlatura orice forma de discriminare directa sau indirecta pe criteriul de sex, inclusive an ceea ce priveste varsta de pensionare pentru barbati si femei, stagiile de cotizare, vechimeea in munca sau in serviciu, formulele de calcul sau de stabilire a pensiei.

In acelasi timp, s-a urmarit evitarea declansarii mecanismului de infringement prin care Comisia Europeana poate penaliza un stat membru pentru incalcari ale dreptului comunitar, in prima faza printr-un avertisment, iar in a doua faza, prin aplicarea de sanctiuni pecuniare, precum si evitarea promovarii unor actiuni in justitie, inclusive la instantele nationale.

Reglementarea in acest sens face parte din lunga serie de angajamente pe care Romania si le-a asumat in domeniul implementarii principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in toate domeniile de activitate, intrucat integrarea dimensiunii de gen in toate politicile si programele cat si implementarea de actiuni specifice, care sa asigure accelerarea realizarii in fapt a egalitatii de sanse, reprezinta prioritati impuse de Uniunea Europeana.

In vederea protectiei drepturilor si libertatilor persoanelor varstnice, s-a luat masura modificarii Legii nr.16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice prin Legea nr.71/2008. Legea nr.16/2000 a suferit de la momentul adoptarii si pana in prezent atat modificari cat si completari, prin Legea nr.457/2001 si Lega nr.405/2004, in vederea consolidarii rolului Consiliului National al Persoanelor Varstnice, consiliu ce a fost instituit pentru intretinerea dialogului social dintre persoanele varstnice si autoritatile publice, pentru protectia drepturilor si libertatilor acestora. Astfel, prin aceasta se imbunatatesc unele probleme organizatorice si de functionare ale Consiliului si a comisiei permanente care asigura conducerea intre sesiunile plenului.De asemenea, s-a dorit corelarea cu prevederile Legii nr.502/2004, care stabileste noi criterii pentru definirea organizatiilor centrale reprezentative ale pensionarilor.

In ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, in special in ceea ce priveste prevenirea si combaterea infractiunilor prin care se aduc atingeri grave acestora, s-a adoptat Legea nr.76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare. Prin aceasta se stabilesc conditiile in care pot fi prelevate probe biologice de la anumite categorii de persoane fizice sau urme biologice recoltate la locul comiterii unor infractiuni, in vederea determinarii profilului genetic precum si conditiile in care pot fi prelucrate datele cuprinse in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

Scopul infiintarii acestui sistem este acela de a asigura cresterea gradului de siguranta a cetateanului prin crearea conditiilor pentru prevenirea si combaterea infractiunilor care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamnetale ale persoanei, precum si de a verifica si compara profilele genetice in vederea realizarii schimbului international de date pentru prevenirea si combaterea infractiunilor transfrontaliere. Sistemul National de Date Genetice Judiciare este o strcutura organizata din trei parti si cuprinde: Baza de Date cu Caracter Personal, Baza de Date despre Caz si Baza de Date cu Profile Genetice Judiciare.

Ca urmare a angajamentului E.U.C.P. asumat de Romania in procesul de integrare europeana, a obiectivului de combatere a coruptiei prin mijloace administrative prevazut de Strategia Nationala Anticoruptie pentru perioada 2005-2007 precum si a planului de actiune pentru implementarea acesteia, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.231/2005, s-a adoptat Legea nr.144/2007 privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. Astfel, a fost reglementata infiintarea su functionarea unei autoritati independente si unice, cu personalitate juridica si activitate permanenta(Agentia Nationala de Integritate), agentie care elaboreaza studii, analize, statistici si evaluari in cele trei domenii de activitate, dezvoltand si relatii de parteneriat cu cei vizati de lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta. In privinta declararii averilor, legea stabileste categoriile demnitari si functionari care sunt obligate sa depuna declaratii de avere, extinde sfera celor care depun aceste declaratii (ex: membrii clerului, membrii Consiliului Economic si Social, etc.). Referitor la controlul conflictelor de interese, sunt mentinute dispozitiile referitoare la conflictul de interese prevazute in Constitutia Romaniei, republicata, precum si cele din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ulterior, datorita faptului ca in cadrul Legii nr.144/2007 nu au fost prevazute termene pentru indeplinirea unora dintre etapele necesare in vederea operationalizarii Agentiei Nationale de Integritate, precum si datorita necesitatii realizarii acestora intr-un timp cat mai scurt, s-a impus modificarea acesteia, lucru care s-a si realizat prin adoptarea Ordonantei de Urgenta nr.49/2007. De asemenea, prin aceasta se completeaza Legea nr.144/2007, intrucat aceasta era deficitara, in continutul sau neregasindu-se prevederile referitoare la instanta competenta si persoana care o sesizeaza in cazul aplicarii interdictiei de a mai exercita o functie sau demnitate publica dintre cele prevazute la art.39 din lege. Prin aceste modificari se urmareste in mod evident asigurarea independentei depline a Agentiei, ca autoritate administrativa autonoma.

Dupa adoptarea ordonantei mai sus-prevazute, s-a constat ca, in ciuda modificarilor si completarilor aduse prin aceasta, mai sunt unele aspecte de clarificat. Astfel, acest lucru s-a materializat prin Legea nr.94/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.49/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate.

Pentru ca Agentia Nationala de Integritate sa constituie un instrument eficient in prevenirea si combaterea coruptiei, s-a impus modificarea si completarea Legii nr.144/2007 cu noi dispozitii care privesc printre altele:

Instituirea de norme care sa contina masuri eficiente, care sa grabeasca punerea in aplicare a legii, prin stabilirea de termene clare pentru sctiunile de punere in functiune a Agentiei Nationale de Integritate.

De asemenea, se propune eliminarea procentului de 10% ce constituie diferenta intre averea existenta si veniturile realizate iar in ceea ce priveste suma minima se propune si reducerea acesteia de la echivalentul in lei a 20.000 euro la 10.000 euro, in vederea instituirii unui tratament egal indiferent de cuantumul averii dobandite, eliminandu-se posibilitatea ca atunci cand este vorba de averi foarte mari suma care sa nu fie supusa controlului sa fie de asemenea foarte mare;

Se propune de asemenea eliminarea presdintilor, vicepresedintilor, secretarilor si trezorierilor federatiilor si confederatiilor sindicale din randul categoriilor de persoane care au obligatia declararii averii si intereselor;

Se urmareste de asemenea stabilirea termenului de depunere al declaratiilor de avere pe data de 15 iunie in vedea corelarii acestei obligatii cu aceea a depunerii a declaratiilor de venituri in materie fiscala;

Legea nr.144/2007 este deficitara intrucat nu prevede instanta competenta si persoana care o sesizeaza in cazul aplicarii interdictiei de a se mai exercita o functie sau demnitate publica dintre cele prevazute la art.39 din lege. Astfel, prin prezenta lege este prevazuta ca fiind competenta Autoritatea Nationala de Integritate de a solicita instantei aplicarea acestor interdictii;

Se urmareste prin adopatrea acestor modificari si completari asigurarea independetei depline a Agentiei Nationale de Integritate ca autoritate administrativa autonoma.

O alta adoptare legislativa, o constituie Legea nr.190/2008 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni. Statul roman si-a manifestat constant sprijinul pentru pastrarea, afirmarea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor din afara frontierelor tarii.

Prin aceasta lege, Romania stabileste masuri-cadru privind romanii de pretutindeni, urmand ca prin programe de aplicare sa se dea substanta concreta sprijinului acordat de statul roman. Astfel se urmareste pastrarea si dezvoltarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, indiferent daca acestia constituie minoritati nationale sau grupuri etnice in statele din vecinatate sau sunt romani emigranti, precum si descendenti ai acestor doua categorii. Aceasta modificare adusa legii initiale, se refera la drepturile persoanelor apartinand tuturor comunitatilor romanesti din afara frontierelor Romaniei, fie ca este vorba despre comunitati istorice sau de data recenta, ca beneficiari ai prevederilor legii. O atentie aparte se acorda comunitatilor romtnesti care au nevoie de sprijin consistent pentru pastrarea identitatii lor. De asemenea, se acorda atentie si palierului complementar al intaririi relatiei cu romanii din afara frontierelor tarii, mai precis rolul pe care noua emigratie romaneasca il detine pentru realizarea obiectivelor strategice ale Romaniei, precum si rolul fundamental pe care tomanii din afara frontierelor sarii il au pentru construirea unot legaturi solide de comunicare intre statul roman si statul in care acestia se afla.

Se stabilesc masuri-cadru prvind romanii din afara frontierelor Romaniei, iar actiunea acesteia trebuie sa fie clar directionata, prin trasarea obiectivelor de urmarit in relatiile cu acestia, precum si prin indicarea modalitatilor de realizare a obiectivelor propuse. Este nevoie de eficientizarea avtivitatii statului roman, printr-o organizarea flexibila a cadrului institutional si normativ intern in privinta implicarii statului roman in dezvoltarea relatiilor cu etnicii romani si comunitatile lor din afara tarii.

Se abordeaza si problema sprijinului acordat romanilor din afara frontierelor tarii in mod cuprinzator, atat sub aspect substantial prin acordarea de facilitati permise de standardele internationale in vigoare, cat si institutional, prin raportarea la cele mai recente documente internationale si evolutii in domeniu. Astfel, in art.4 al legii sunt enumerate drepturile de care se pot bucura, pe teritoriul tarii noastre, cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate, care presteaza in afar teritoriului Romaniei activitati lucrative precum si rolul si indatoririle autoritatilor romane cu competenta in domeniu.

Necesitatea reglementarii in acest domeniu a fost motivata de faptul ca Legea nr.299/2007 genereaza grave disunctionalitati in activitatea de sprijinire a romanilor din afara granitelor si are consecinte negative directe asupra etnicilor romani si cetatenilor romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate, afectand activitatea institutiilor statului roman de sustinere a comunitatilor romanesti din strainatate si implicit intereselor nationale ale Romaniei.

Pentru a ajuta reglementarile in vigoare referitoare la cooperarea judiciara cu statele membre ale Uniunii Europene, mai precis Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.58/2006 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Romania si Eurojust, semnat la Bruxelles in anul 2005, Legea nr.189/2003 privind asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala, cu modificarile si completarile ulterioare precum si conventiile multilaterale care fac parte din aquis-ul comunitar si regulamentele comunitare in materie civila si comerciala.

Prin adoptarea Legii nr.85/2008 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.123/2007 privind unele masuri pentru consolidarea cooperarii judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene s-au luat unele masuri pe mai multe planuri. Astfel:

Modificarea si completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare in vederea:

transpunerii unor noi decizii-cadru ale Consiliului bazate pe principiul recunoasterii reciproce a hotararilor( Decizia-cadru nr.2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea in Uniunea Europeana a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor, Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce sanctiunilor pecuniare si Decizia-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce la ordinele de confiscare),

imbunatatirea reglementarilor in materia mandatului european de arestare, tinand seama de propunerile si constatarile practicienilor ca urmare a primelor luni de aplicare a acestui instrument de cooperare judiciara in materie penala,

eliminarea unor neconcordante constatate in legea in vigoare in materia extradarii.

Crearea unui cadru juridic complet in aplicarea Deciziei Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust in scopul consolidarii luptei impotriva formelor grave de criminalitate. Prin prezenta lege vor fi preluate dispozitiile Legii nr.58/2006 care vor fi abrogate, cu exceptia prevederilor referitoare la ratificarea Acordului privind cooperarea intre Romania si Eurojust, care si-a incetat valabilitatea la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, introdcuand noi dispozitii menite a facilita aplicarea decizie Consiliului nr.2002/287/JAI si a reglementa in detaliu drepturile si obligatiile partii romane la Eurojust, procedura de cooperare intre autoritatile romane si Eurojust, precum si procedura de desemnare a membrului roman in Autoritatea Comuna de Supraveghere a Eurojust.

Reglementarea procedurii de trimitere in statele membre ale Uniunii Europene si, daca este cazul, in state terte, a unor magistratii de legatura romani, in aplicarea Actiunii Comune din 22 aprilie 1996 adoptata de Consiliu in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrati de legatura, in scopul imbunatatirii cooperarii judiciare intre statele membre ale Uniunii Europene. 

Stabilirea procedurii de numire a punctelor de contact ale Romaniei pentru retelele judiciare judiciare europene, precum si de constituire a retelelor judiciare romane.

Prin adoptarea Legii nr.85/2008 s-a dorit in primul rand asigurarea unui grad inalt de protectie cetatenilor Uniunii intr-un spatiu de libertate, securitate si justitie si, in al doilea rand alinierea Romaniei la dispozitiile comunitare necesare pentru eficientizarea cooperarii statelor membre ale Uniunii Europene.

De asemenea trebuie specificat si faptul ca si Legea nr.302/2004 privind cooperare judiciara internationala in materie penala a suferit unele modificari si completari prin adoptarea Legii nr.222/2008.

O alta masura din categoria celor care le are de indeplinit Romania in calitate de stat membru al Uniunii Europene o reprezinta si adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvemului nr.45/2008 privind unele masuri pentru intarirea capacitatii administrative a Romaniei in vederea indeplinirii obligatiilor ce ii revin in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.16/2007 privind unele masuri pentru intarirea capacitatii administrative a Romaniei in vederea indeplinirii obligatiilor ce ii revin in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, aprobata cu modificari prin Legea nr.236/2007, s-au aprobat unele masuri administrative necesare pentru a se asigura o capacitate de absorbtie ridicata a fondurilor comunitare, luandu-se in considerare faptul ca in perioada 2007 - 2013 Romania va fi beneficiara unor importante transferuri financiare in cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, referitor la modificarea procedurii de desfasurare a concursurilor pentru functiile publice.

Prin aceasta ordonanta se propune continuarea aplicarii masurilor referitoare la modificarea procedurii de desfasurare a concursurilor pentru functiile publice, asigurandu-se astfel numarul de personal necesar in toate structurile responsabile gestionarea fondurilor comunitare, precum si in cadrul autoritatilor si institutiilor publice cu atributii in implementarea angajamentelor asumate prin Hotararea Guvernului nr.1346/2007 privind aprobarea Planului de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.

De asemenea, se autorizeaza Agentia Nationala a Functionarilor Publici sa realizeze o planificare a concursurilor, cu exceptia celor prevazute a fi derulate pentru ocuparea functiilor publice vacante din cadrul structurilor responsabile gestionarea fondurilor comunitare, precum si in cadrul autoritatilor si institutiilor publice cu atributii in implementarea angajamentelor asumate prin Hotararea Guvernului nr.1346/2007.

Concluzii

Dupa cum s-a observat in cele expuse mai sus, in decursul anului 2008, au fost adoptate prin intermediul legilor si actelor normative o serie de masuri care subliniaza atentia permanenta acordata promovarii si protejarii drepturilor omului. Necesitatea ralierii legislației romanești la standardele și cerințele impuse de Uniunea Europeana face parte din condițiile impuse de aceasta pentru țara noastra, prin urmare este nevoie de atenția permanenta atat a legiuitorului cat și a puterii executive de a elabora și adopta actele normative necesare alinierii la standardele Uniunii Europene.

Respectarea, promovarea si garantarea universalitatii drepturilor omului fac parte integranta din acquis-ul etic si juridic al Uniunii Europene reprezentand una din pietrele de temelie ale unitatii si integritatii europene, in consecinta acestea reprezinta un obiectiv prioritar si al Romaniei, cat si al intregii omeniri.