Provocarea ilegala a avortului

Provocarea ilegala a avortului

1. Consideratii preliminare

De-a lungul timpului, chestiunea daca femeia īnsarcinata poate sa dispuna de fructul conceptiei si sa īntrerupa sarcina ori trebuie sa nasca copilul conceput, a constituit obiectul unor vii controverse si al unor solutii foarte diferite. Bineīnteles ca astfel de controverse au existat si vor continua sa existe īn toate statele lumii, pentru ca pot avea la baza probleme de natura democratica, religioasa, de politica penala sau din cele referitoare la drepturile si libertatile indivizilor, la protectia vietii, inte­gritatii si sanatatii femeii īnsarcinate etc.

Īn raport de aceste probleme, īn legislatiil 151r177b e penale ale diferitelor tari nu sunt incriminate faptele prin care se realizeaza avortul, iar īn altele sunt incriminate aceste fapte sub diferite forme.

Īn Codul penal romān de la 1864 (art. 246) era incriminata fapta de provocare ilegala a avortului, iar īn Codul penal de la 1936 avortul era reglementat prin dis­pozitiile art. 482 si 482¹-482³ (introduse de Decretul nr. 770/1966). Legiuitorul romān a mentinut si īn Codul penal actual (intrat īn vigoare la 1 ianuarie 1969) cele patru infractiuni referitoare la avort, respectiv: provocarea ilegala a avortului (art. 185); avortul provocat de femeie (art. 186); detinerea de materiale sau instrumente avortive (art. 187) si omisiunea de a anunta efectuarea avortului (art. 188).

Dupa decembrie 1989, cele patru texte din Codul penal au fost abrogate prin Decretul-lege nr. 1/1989 si, deci, faptele prevazute au fost dezincriminate īn tota­litatea lor, īncuviintāndu-se īntreruperile de sarcina, la cererea femeii īnsarcinate, fara nici o restrictie.

Practica a demonstrat īnsa, ca un numar mare de īntreruperi de sarcina s-au efectuat īn afara institutiilor medicale, de catre persoane fara o pregatire de spe­cialitate īn acest domeniu si uneori chiar fara consimtamāntul femeilor gravide. Astfel de situatii au avut ca urmare, īn cele mai multe cazuri, vatamari corporale grave sau chiar moartea femeilor īnsarcinate.

Astfel, a devenit necesar sa se protejeze si prin mijloace penale aceste valori so ciale care privesc viata, sanatatea, integritatea corporala si libertatea femeilor gra­vi­de, iar legiuitorul a incriminat din nou īn Codul penal (art. 185) fapta de provocare ilegala a avortului.

2. Continutul legal al infractiunii

Īn art. 185 C. pen. este incriminata fapta de provocare ilegala a avortului, care consta īn "īntreruperea cursului sarcinii", prin orice mijloace, savārsita īn una din urmatoarele īmprejurari:

a) īn afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate īn acest scop;

b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;

c) daca vārsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamāni. Constituie, de ase me­nea, infractiune "īntreruperea cursului sarcinii savārsita īn orice conditii, fara consim­ta­­māntul femeii īnsarcinate".

3. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic. Īn cazul acestei infractiuni, obiectul juri­dic special este reprezentat de relatiile sociale de aparare a vietii, sanatatii si integri­tatii corporale a femeii, īmpotriva faptelor de īntrerupere ilegala a cursului sarcinii, dezvoltarea intrauterina a produsului de conceptie si asigurarea natalitatii[1].

De asemenea, legiuitorul a avut īn vedere si relatiile sociale cu privire la libertatea femeilor īnsarcinate de a decide singure daca pastreaza sau nu fructul conceptiei, relatii care se īncalca īn conditiile īn care i se produce avortul fara consimtamāntul acesteia.

b) Obiectul material al infractiunii este corpul femeii īnsarcinate, precum si al fatului, asupra carora se īndreapta actiunea faptuitorului.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii de provocare ilegala a avor­­tului poate fi orice persoana care efectueaza activitatea ilegala de īntrerupere a sarcinii. Adesea, ca subiecti activi ai acestei infractiuni apar medicii, moasele, asis­ten­tele medicale (indiferent de specialitatea acestora), dar si alte persoane care folo­sesc mijloace avortive pentru a īntrerupe cursul sarcinii unei femei. Poate fi, deci, subiect activ chiar si un medic ginecolog, daca interventia pentru īntreruperea sarcinii se efectueaza īn afara unei institutii medicale sau cabinet medical autorizat pentru asemenea operatii sau daca vārsta sarcinii a depasit 14 saptamāni. De asemenea, subiect activ poate fi orice persoana care prin diverse metode, stiintifice sau empirice, īntrerupe ilegal cursul natural al sarcinii. Nu are relevanta pentru existenta infractiunii temeinicia cunostintelor detinute de subiectul activ.

b) Subiect pasiv este femeia īnsarcinata careia i s-a provocat avortul īn mod ilegal ori i s-a provocat prin avort o vatamare corporala grava sau moartea.

4. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza numai printr-o actiune sus­cep­tibila sa provoace īntreruperea cursului sarcinii. Mijloacele utilizate pot fi foarte diferite: interne (de exemplu, administrarea unor substante avortive) sau externe (de exemplu, prin aplicarea de lovituri, masaje etc.), legea nefacānd nici o deosebire īn aceasta privinta. Nu are relevanta daca sarcina decurge normal sau anormal (de pilda, daca este vorba de o sarcina extrauterina), si nici gradul de dezvoltare al fatului, ori daca acesta este sau nu capabil de viata extrauterina. Pentru existenta in­fractiunii se cere ca fatul sa nu fi decedat anterior momentului efectuarii actiunilor avortive de catre subiectul activ ori femeia asupra careia se savārseste actiunea de īntrerupere a sarcinii sa fie īnsarcinata.

Daca fatul a decedat, ca urmare a unui fenomen natural, anterior actiunii avortive, nu va exista infractiune. Tot astfel, lipsa fatului (deci a unei sarcini existente) va face ca activitatea faptuitorului sa aiba un caracter putativ si, ca atare, sa fie nepe­depsibila, īn afara de cazurile cānd manoperele anterioare realizate de faptuitor au provocat vatamari corporale grave femeii. Actiunea faptuitorului va constitui ele­mentul material al infractiunii numai daca se realizeaza īn afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate sa efectueze avortul.

b) Actiunea care constituie elementul infractiunii trebuie sa aiba ca urmare fie expulzarea produsului conceptiunii (cānd fatul a fost ucis prin mijloace avortive folo­site īnainte sau īn timpul expulzarii), fie uciderea fatului sau distrugerea pro­dusului conceptiunii īnauntrul uterului, chiar daca nu s-a produs expulzarea. Desigur ca va exista infractiunea si īn cazurile cānd fatul a fost expulzat din corpul femeii, īnsa prematur, ca urmare a substantelor avortive folosite de faptuitor.

c) Īn fiecare situatie, raportul de cauzalitate trebuie sa existe.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de provocare ilegala a avortului se comite cu intentie directa. Autorul are prevederea ca actiunea sau inactiunea sa are ca urmare īntreruperea sarcinii īn afara conditiilor admise de lege si urmareste producerea acestui rezultat, cu sau fara consimtamāntul femeii īnsarcinate. Faptuitorul trebuie sa cunoasca faptul ca vārsta sarcinii este mai mare de 14 saptamāni. Īn cazul modalita tilor agravate prevazute de art. 185 alin. (3) C. pen., rezultatul mai grav este imputat faptuitorului din culpa (praete­rintentie). ­

5. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea este susceptibila de a fi savārsita īn toate formele imper­fecte, īnsa legea sanctioneaza doar tentativa. Va exista tentativa atunci cānd activi­tatea apta de a īntrerupe cursul sarcinii a fost īnceputa, dar nu a putut fi dusa pāna la capat sau nu a reusit sa īntrerupa cursul sarcinii.

Infractiunea de provocare a avortului fiind o infractiune materiala, consumarea ei are loc īn momentul īn care s-a produs urmarea imediata, adica īntreruperea cursului sarcinii, cu uciderea sau expulzarea fatului.

B. Modalitati. Īn textul art. 185 C. pen. se prevad o modalitate normativa simpla a infractiunii si trei modalitati agravate.

Prima modalitate agravata este aceea cānd īntreruperea cursului sarcinii [efec­tuata īn conditiile cerute īn alin. (1)] se face fara consimtamāntul femeii īnsarcinate, iar celelalte doua modalitati agravate au īn vedere urmarile mai grave care pot aparea ca urmare a unui avort ilegal si care privesc integritatea corporala sau viata femeii īnsarcinate.

C. Sanctiuni. Infractiunea de provocare ilegala a avortului se sanctioneaza, īn modalitatea simpla, cu īnchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Īn prima modalitate agravata (cānd fapta e savārsita fara consimtamāntul femeii īnsarcinate), infractiunea este sanctionata cu īnchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca prin provocarea ilegala a avortului s-a cauzat femeii īnsarcinate o vatamare corporala grava, pedeapsa prevazuta este īnchisoarea de la 3 la 10 ani si interzice rea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii īnsarcinate, pedeapsa este īnchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Īn art. 185 alin. (4) C. pen. se prevede ca, daca fapta este savārsita de un medic, pe lānga pedeapsa īnchisorii, acestuia i se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic potrivit art. 64 lit. c) C. pen.

6. Cauze de nepedepsire

Conf. art. 185 alin. (5) C. pen., nu se pedepseste īntreruperea cursului sarcinii efectuata de medic:

a) daca īntreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii īnsarcinate de un pericol grav si iminent si care nu putea fi īnlaturat altfel;

b) īn cazul īn care faptuitorul nu are calitatea de medic de specialitate, cānd īn­treruperea cursului sarcinii se impune din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;

c) īn cazul alin. (2), cānd femeia īnsarcinata s-a aflat īn imposibilitatea de a-si exprima vointa, iar īntreruperea cursului sarcinii se impune din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.

Aceste cauze de nepedepsire vizeaza fapta de avort numai cānd este comisa de un medic, deoarece numai medicul poate sa aprecieze existenta unui pericol grav pentru viata femeii īnsarcinate ori riscul iminent pentru copil de a prezenta leziuni grave fizice sau psihice.