Provocarile cu care se confrunta sistemul judiciar din Romania

Provocarile cu care se confrunta sistemul judiciar din România

Orice evaluare a modelului actual de monitorizare a performantei judiciare în România trebuie sa ia în considerare daca acesta a fost creat pentru a face fata problemelor specifice (provocarilor) din sistemul judiciar român. Câteva dintre cele mai importante probleme carora România, ca tara în tranzitie, trebuie sa le faca fata, si care pot afecta modul în care evaluarea este realizata, sunt46:

Un nivel scazut 18318n134s al încrederii publicului în sistemul judiciar

Lipsa de încredere în independenta magistratilor (chiar si în rândul magistratilor)

Volum mare de activitate si o distribuire inegala a volumului de munca

Lipsa de consistenta a hotarârilor

si anumiti magistrati sunt perceputi ca având un nivel relativ scazut de cunostinte profesionale si competente.

Nivelul scazut al încrederii publicului în sistemul judiciar este poate cea mai serioasa problema. Încrederea publicului în instantele din România a scazut de la 45% în 1993 la mai putin de 40% în 1998

Un nou barometru de opinie european, realizat în Europa de Est în 2001, a dezvaluit ca nivelul de încredere în justitie era mai scazut în România si Slovacia ca în alte tari est-europene48. Alt barometru european , realizat în toamna lui 2004, a dezvaluit ca încrederea în instante scazuse la 25% (19% erau neutri, iar 56% nu aveau deloc încredere în justitie). Nivelul de încredere publica în justitie este mai ridicat în Bulgaria , dar mai scazut decât media pentru noile state membre din Europe de Est .

Dupa cum este evident din capitolul precedent, lipsa de încredere este reciproca. Multi magistrati nu au încredere în justitiabili.

În timpul regimului comunist, magistratii nu erau independenti, dar chiar si în 2001 un raport al Institutului pentru o Societate Deschisa a descoperit obstacole severe în realizarea unui sistem judiciar cu adevarat independent în România. Similar, indexul Reformei Judiciare (IRJ), compilat si publicat în 2002 de ABA-CEELI, a descoperit ca protectia structurala a independentei justitiei este slaba.

Observatorii externi52 par sa fie de acord ca ultimele reforme ale justitiei si strategia de reforma judiciara pentru 2005-2007 reprezinta pasi majori în îndeplinirea acestui obiectiv.

Cu toate acestea, în septembrie 2005, un sondaj printre magistrati53, realizat de Transparency International Romania, a dezvaluit ca mai mult de 20% dintre magistrati pot fi considerati independenti doar într-o "mica masura" (sau deloc). Aproape un sfert din magistrati au raportat ca s-a încercat influentarea hotarârilor lor . Articolele din mass-media, despre banuielile potrivit carora politicienii fac eforturi pentru a influenta magistratii, sunt destul de dese , si prin urmare (chiar daca sunt adevarate, chiar daca nu) contribuie la perceptia generala ca justitia nu este independenta.

Interesant, studiul mentionat anterior identifica procesul de evaluare individuala drept un mijloc pe care presedintii de instante sau prim-procurorii, conform magistratilor intervievati, îl folosesc pentru a încerca influentarea judecatorului, violând, deci, independenta justitiei.

Volumul de munca foarte ridicat este o problema pe care magistratii o percep ca fiind obstacolul major pentru îmbunatatirea performantei justitiei. Dupa cum a fost mentionat mai sus, România nu a avut pâna acum un sistem adecvat pentru masurarea diferentelor în volum de munca între instante, pentru a face posibila alocarea eficienta a personalului în cadrul sistemului judiciar. Prin urmare, situatia este probabil serioasa în anumite instante, dar nu în toate.

Gradul extrem de ridicat al volumului de munca poate cauza, în unele instante, o calitate foarte scazuta a judecatii.

Lipsa de consistenta în hotarâri este o problema care este mentionata în ultimul raport de evaluare al UE (Comisia Europeana, 2005: 12). 30% din numarul hotarârilor date de judecatorii, care sunt apelate la tribunale, sunt transmise înapoi catre judecatorii56.

În final, fapt de asemenea relevant, nivelul competentei profesionale a anumitor magistrati este perceput ca fiind foarte scazut. Mai multi dintre magistratii intervievati si-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de cunostinte profesionale a unora dintre colegi. Aceasta pare sa fie în special o problema cu privire la anumiti magistrati care au intrat în sistem cu multi ani în urma. Un magistrat a explicat:

".La un moment dat, era posibil sa devii magistrat dupa doar un an de studiu într-o facultate de drept57. Doar un singur an cu doar o singura carte. Am vazut acea carte! Un singur manual de formare! Le era permis accesul în sistemul judiciar, pentru a judeca oamenii si pentru a-i condamna.Din aceasta cauza avem nevoie sa evaluam magistratii."

Problema este agravata de faptul ca legislatia se schimba foarte rapid, iar volumul ridicat de munca face foarte dificila adaptarea magistratilor la noile schimbari.

Aceste probleme si provocari pot, desigur, sa nu fie "rezolvate" doar prin sistemul de evaluare, dar vor fi luate în considerare când sistemul va fi refacut.

si, mai mult, din cauza acestor probleme, copierea unui model de monitorizare a performantei, realizat pentru o alta tara, cu alte probleme specifice, nu va functiona automat.