RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE, DE RUINA EDIFICIULUI SI DE LUCRURI IN GENERAL

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE, DE RUINA EDIFICIULUI SI DE LUCRURI ÎN GENERAL

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale

Notiune si reglementare

Potrivit art. 1001 Cod civil, proprietarul unui animal sau acela care se

serveste de dânsul, în cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul

cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat.

Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicare a acestei forme de raspundere implica

determinarea persoanelor care sunt chemate sa raspunda, precum si a

animalelor pentru care a fost instituita aceasta raspundere.

99

Referitor la persoanele care sunt chemate sa raspunda, conform art. 12112g63m

1001 Cod civil, raspunderea revine persoanei care exercita paza juridica a

animalului la momentul producerii prejudiciului.

Prin paza juridica se întelege dreptul pe care îl are o persoana de a se

folosi în interes propriu de animalul respectiv, ceea ce presupune prerogativa

de comanda si supraveghere a animalului.

Paza juridica se prezuma ca apartine proprietarului, pâna la proba

contrara, precum si persoanei careia proprietarul i-a transmis paza juridica,

cum ar fi uzufructuarul, chiriasul, comodatarul.

Paza juridica nu se confunda cu paza materiala, deoarece aceasta din

urma presupune doar un contact material cu animalul. Au paza materiala a

animalului: ciobanul, vacarul, zootehnicianul.

Cu privire la animalele pentru care se aplica dispozitiile art. 1001 Cod

civil, raspunderea se va angaja pentru prejudiciile cauzate de:

- animalele domestice;

- animalele salbatice aflate în captivitate (gradini zoologice, circuri);

- animalele salbatice din rezervatii si parcuri de vânatoare.

Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de

animale

Pentru fundamentarea acestei forme de raspundere, în doctrina s-au

formulat trei opinii:

1) fundamentarea raspunderii pe ideea de risc, în sensul ca cel care

beneficiaza de foloasele de pe urma unui animal trebuie sa suporte si

consecintele negative produse de acesta;

2) fundamentarea raspunderii pe ideea unei prezumtii de culpa în

supravegherea animalului,

3) fundamentarea raspunderii de ideea de garantie pe care paznicul juridic

trebuie sa o asigure tertilor.

Conditiile raspunderii pentru fapta animalului

Pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului trebuie sa faca

dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal, precum si a faptului ca la

momentul producerii prejudiciului animalul se afla în paza juridica a

persoanei de la care se pretind despagubiri.

Paznicul juridic se poate exonera de raspundere daca va dovedi ca

prejudiciul s-a produs datorita faptei victimei însasi, faptei unei terte

persoane pentru care nu este tinut sa raspunda sau unui caz de forta majora.

Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale

100

Victima prejudiciului produs de animal are dreptul sa solicite

despagubiri:

- de la cel care are paza juridica a animalului, în temeiul

art. 1001 Cod civil;

- de la cel care are paza materiala a animalului, în temeiul

art. 998-999 Cod civil.

Paznicul juridic al animalului, daca a platit despagubirile, poate formula

actiune în regres împotriva paznicului material, în temeiul art. 998 - 999

Cod civil.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului

Notiune si reglementare

Conform art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este responsabil

de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, când ruina este urmarea lipsei de

întretinere sau a unui viciu de constructie.

Domeniul de aplicare

Determinarea domeniului de aplicare al raspunderii instituite prin art.

1002 Cod civil impune prezentarea urmatoarelor notiuni:

- edificiu;

- notiunea de ruina a edificiului;

- lipsa de întretinere a edificiului;

- viciu de constructie;

- persoana raspunzatoare.

Prin edificiu se întelege orice constructie realizata de om prin

asamblarea trainica a unor materiale care, prin încorporarea lor în sol sau la

alta constructie, devine, în mod durabil, un imobil prin natura sa.

Ruina edificiului reprezinta darâmarea completa sau partiala a

edificiului, dezagregarea materialului, caderea unei parti, desprinderea unor

elemente de constructie.

Ruina edificiului trebuie sa fie urmarea lipsei de întretinere sau a unui

viciu de constructie.

Raspunderea pentru ruina edificiului apartine proprietarului din

momentul cauzarii prejudiciului, chiar daca imobilul a format obiectul unui

contract de locatiunea sau comodat ori era supus unui uzufruct.

Daca imobilul este în proprietate comuna, coproprietarii raspund

solidar, iar daca exista un drept de superficie, raspunde superficiarul, care

are calitatea de proprietar al constructiei.

101

Fundamentarea raspunderii pentru ruina edificiului

În legatura cu fundamentarea raspunderii pentru ruina edificiului, în

doctrina si jurisprudenta au fost formulate doua teorii:

- teoria raspunderii subiective, potrivit careia la baza raspunderii se afla o

prezumtie de culpa datorata lipsei de întretinere sau unui viciu de

constructie;

- teoria raspunderii obiective, conform careia raspunderea se întemeiaza pe

ideea unei obligatii legale de garantie, pe care proprietarul edificiului o

datoreaza tertilor, independenta de orice culpa din partea proprietarului.

Conditiile raspunderii

Pentru a fi angajata raspunderea proprietarului sau a superficiarului, în

baza art. 1002 Cod civil, victima trebuie sa dovedeasca:

- existenta prejudiciului;

- existenta faptei ilicite, care consta în ruina edificiului;

- existenta raportului de cauzalitate între prejudiciu si ruina edificiului;

- împrejurarea ca ruina edificiului este determinata de lipsa de întretinere sau

de un viciu de constructie.

Efectele raspunderii

Daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 1002 Cod civil,

proprietarul sau superficiarul vor fi obligati sa plateasca victimei

despagubiri.

În cazul în care ruina edificiului se datoreaza altei persoane,

proprietarul sau superficiarul vor recupera despagubirile platite victimei,

printr-o actiune în regres.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general

Notiunea si reglementarea

Principiul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general

este consacrat în Codul civil în art.1000 alin.1, care prevede ca "suntem

asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de fapta persoanelor pentru care

suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra."

Domeniul de aplicare

Pentru angajarea raspunderii în baza art. 1000 alin 1 Cod civil,

prejudiciul trebuie sa fie cauzat de un lucru care poate fi un bun imobil sau

un bun mobil, iar lucrul trebuie sa se afle în paza unei persoane.

102

Persoanele care au calitatea de paznici juridici ai unui lucru sunt:

- proprietarul lucrului, chiar si în cazul în care a pierdut lucrul;

- titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;

- posesorul lucrului;

- detentorul lucrului.

Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri

Opiniile si solutiile propuse în doctrina si jurisprudenta se încadreaza

în cele doua mari conceptii: conceptia raspunderii subiective si conceptia

raspunderii obiective.

Conceptia raspunderii subiective

Potrivit acestei conceptii, raspunderea prevazuta de art.1000 alin.1

Cod civil se fundamenteaza pe ideea de culpa a paznicului juridic al lucrului.

Conceptia raspunderii obiective

Conform acestei conceptii, alcatuita din mai multe teorii, raspunderea

pentru prejudiciile cauzate de lucruri este independenta de ideea de culpa,

dovedita sau prezumata, a paznicului juridic.

Conditiile raspunderii

Pentru angajarea raspunderii pentru lucruri se cer întrunite

urmatoarele conditii:

- existenta prejudiciului;

- raportul de cauzalitate dintre prejudiciu si lucru; raportul de cauzalitate se

refera la fapta lucrului, si nu la fapta proprie a paznicului lucrului;

- faptul ca lucrul se afla în paza juridica a unei persoane; calitatea de paznic

juridic nu trebuie dovedita, deoarece, pâna la proba contrara, aceasta calitate

se prezuma ca apartine proprietarului, titularului unui alt drept real sau

posesorului.

Paznicul juridic poate înlatura raspunderea sa prin dovedirea existentei

unor cauze exoneratoare de raspundere:

1) fapta victimei va exonera de raspundere paznicul juridic daca

întruneste caracteristicile unei adevarate forte majore, deoarece, în caz

contrar, fapta victimei doar diminueaza raspunderea paznicului juridic;

2) fapta unui tert nu înlatura total raspunderea paznicului juridic,

deoarece tertul si paznicul juridic vor raspunde în solidar, raspunderea

repartizându-se proportional cu gradul de participare si de vinovatie al

fiecaruia;

3) forta majora.

103

Efectele raspunderii

Victima prejudiciului poate sa obtina despagubiri de la paznicul

juridic al lucrului, în temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil, sau de la cel care are

paza materiala a lucrului, în temeiul art. 998-999 Cod civil.

Daca paznicul juridic a platit despagubirile, el va putea sa formuleze o

actiune în regres împotriva paznicului material, întemeiata pe dispozitiile art.

998-999 Cod civil.