ALTE DOCUMENTE |
RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE, DE RUINA EDIFICIULUI SI DE LUCRURI ĪN GENERAL
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale
Notiune si reglementare
Potrivit art. 1001 Cod civil, proprietarul unui animal sau acela care se
serveste de dānsul, īn cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul
cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat.
Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare a acestei forme de raspundere implica
determinarea persoanelor care sunt chemate sa raspunda, precum si a
animalelor pentru care a fost
instituita aceasta raspundere.
99
Referitor la persoanele care sunt chemate sa raspunda, conform art. 12112g63m
1001 Cod civil, raspunderea revine persoanei care exercita paza juridica a
animalului la momentul producerii prejudiciului.
Prin paza juridica se īntelege dreptul pe care īl are o persoana de a se
folosi īn interes propriu de animalul respectiv, ceea ce presupune prerogativa
de comanda si supraveghere a animalului.
Paza juridica se prezuma ca apartine proprietarului, pāna la proba
contrara, precum si persoanei careia proprietarul i-a transmis paza juridica,
cum ar fi uzufructuarul, chiriasul, comodatarul.
Paza juridica nu se confunda cu paza materiala, deoarece aceasta din
urma presupune doar un contact material cu animalul. Au paza materiala a
animalului: ciobanul, vacarul, zootehnicianul.
Cu privire la animalele pentru care se aplica dispozitiile art. 1001 Cod
civil, raspunderea se va angaja pentru prejudiciile cauzate de:
- animalele domestice;
- animalele salbatice aflate īn captivitate (gradini zoologice, circuri);
- animalele salbatice din rezervatii si parcuri de vānatoare.
Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de
animale
Pentru fundamentarea acestei forme de raspundere, īn doctrina s-au
formulat trei opinii:
1) fundamentarea raspunderii pe ideea de risc, īn sensul ca cel care
beneficiaza de foloasele de pe urma unui animal trebuie sa suporte si
consecintele negative produse de acesta;
2) fundamentarea raspunderii pe ideea unei prezumtii de culpa īn
supravegherea animalului,
3) fundamentarea raspunderii de ideea de garantie pe care paznicul juridic
trebuie sa o asigure tertilor.
Conditiile raspunderii pentru fapta animalului
Pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului trebuie sa faca
dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal, precum si a faptului ca la
momentul producerii prejudiciului animalul se afla īn paza juridica a
persoanei de la care se pretind despagubiri.
Paznicul juridic se poate exonera de raspundere daca va dovedi ca
prejudiciul s-a produs datorita faptei victimei īnsasi, faptei unei terte
persoane pentru care nu este tinut sa raspunda sau unui caz de forta majora.
Efectele raspunderii pentru
prejudiciile cauzate de animale
100
Victima prejudiciului produs de animal are dreptul sa solicite
despagubiri:
- de la cel care are paza juridica a animalului, īn temeiul
art. 1001 Cod civil;
- de la cel care are paza materiala a animalului, īn temeiul
art. 998-999 Cod civil.
Paznicul juridic al animalului, daca a platit despagubirile, poate formula
actiune īn regres īmpotriva paznicului material, īn temeiul art. 998 - 999
Cod civil.
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului
Notiune si reglementare
Conform art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este responsabil
de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cānd ruina este urmarea lipsei de
īntretinere sau a unui viciu de constructie.
Domeniul de aplicare
Determinarea domeniului de aplicare al raspunderii instituite prin art.
1002 Cod civil impune prezentarea urmatoarelor notiuni:
- edificiu;
- notiunea de ruina a edificiului;
- lipsa de īntretinere a edificiului;
- viciu de constructie;
- persoana raspunzatoare.
Prin edificiu se īntelege orice constructie realizata de om prin
asamblarea trainica a unor materiale care, prin īncorporarea lor īn sol sau la
alta constructie, devine, īn mod durabil, un imobil prin natura sa.
Ruina edificiului reprezinta darāmarea completa sau partiala a
edificiului, dezagregarea materialului, caderea unei parti, desprinderea unor
elemente de constructie.
Ruina edificiului trebuie sa fie urmarea lipsei de īntretinere sau a unui
viciu de constructie.
Raspunderea pentru ruina edificiului apartine proprietarului din
momentul cauzarii prejudiciului, chiar daca imobilul a format obiectul unui
contract de locatiunea sau comodat ori era supus unui uzufruct.
Daca imobilul este īn proprietate comuna, coproprietarii raspund
solidar, iar daca exista un drept de superficie, raspunde superficiarul, care
are calitatea de proprietar al constructiei.
101
Fundamentarea raspunderii pentru ruina edificiului
Īn legatura cu fundamentarea raspunderii pentru ruina edificiului, īn
doctrina si jurisprudenta au fost formulate doua teorii:
- teoria raspunderii subiective, potrivit careia la baza raspunderii se afla o
prezumtie de culpa datorata lipsei de īntretinere sau unui viciu de
constructie;
- teoria raspunderii obiective, conform careia raspunderea se īntemeiaza pe
ideea unei obligatii legale de garantie, pe care proprietarul edificiului o
datoreaza tertilor, independenta de orice culpa din partea proprietarului.
Conditiile raspunderii
Pentru a fi angajata raspunderea proprietarului sau a superficiarului, īn
baza art. 1002 Cod civil, victima trebuie sa dovedeasca:
- existenta prejudiciului;
- existenta faptei ilicite, care consta īn ruina edificiului;
- existenta raportului de cauzalitate īntre prejudiciu si ruina edificiului;
- īmprejurarea ca ruina edificiului este determinata de lipsa de īntretinere sau
de un viciu de constructie.
Efectele raspunderii
Daca sunt īndeplinite conditiile prevazute de art. 1002 Cod civil,
proprietarul sau superficiarul vor fi obligati sa plateasca victimei
despagubiri.
Īn cazul īn care ruina edificiului se datoreaza altei persoane,
proprietarul sau superficiarul vor recupera despagubirile platite victimei,
printr-o actiune īn regres.
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri īn general
Notiunea si reglementarea
Principiul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri īn general
este consacrat īn Codul civil īn art.1000 alin.1, care prevede ca "suntem
asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de fapta persoanelor pentru care
suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra."
Domeniul de aplicare
Pentru angajarea raspunderii īn baza art. 1000 alin 1 Cod civil,
prejudiciul trebuie sa fie cauzat de un lucru care poate fi un bun imobil sau
un bun mobil, iar lucrul trebuie
sa se afle īn paza unei persoane.
102
Persoanele care au calitatea de paznici juridici ai unui lucru sunt:
- proprietarul lucrului, chiar si īn cazul īn care a pierdut lucrul;
- titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;
- posesorul lucrului;
- detentorul lucrului.
Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri
Opiniile si solutiile propuse īn doctrina si jurisprudenta se īncadreaza
īn cele doua mari conceptii: conceptia raspunderii subiective si conceptia
raspunderii obiective.
Conceptia raspunderii subiective
Potrivit acestei conceptii, raspunderea prevazuta de art.1000 alin.1
Cod civil se fundamenteaza pe ideea de culpa a paznicului juridic al lucrului.
Conceptia raspunderii obiective
Conform acestei conceptii, alcatuita din mai multe teorii, raspunderea
pentru prejudiciile cauzate de lucruri este independenta de ideea de culpa,
dovedita sau prezumata, a paznicului juridic.
Conditiile raspunderii
Pentru angajarea raspunderii pentru lucruri se cer īntrunite
urmatoarele conditii:
- existenta prejudiciului;
- raportul de cauzalitate dintre prejudiciu si lucru; raportul de cauzalitate se
refera la fapta lucrului, si nu la fapta proprie a paznicului lucrului;
- faptul ca lucrul se afla īn paza juridica a unei persoane; calitatea de paznic
juridic nu trebuie dovedita, deoarece, pāna la proba contrara, aceasta calitate
se prezuma ca apartine proprietarului, titularului unui alt drept real sau
posesorului.
Paznicul juridic poate īnlatura raspunderea sa prin dovedirea existentei
unor cauze exoneratoare de raspundere:
1) fapta victimei va exonera de raspundere paznicul juridic daca
īntruneste caracteristicile unei adevarate forte majore, deoarece, īn caz
contrar, fapta victimei doar diminueaza raspunderea paznicului juridic;
2) fapta unui tert nu īnlatura total raspunderea paznicului juridic,
deoarece tertul si paznicul juridic vor raspunde īn solidar, raspunderea
repartizāndu-se proportional cu gradul de participare si de vinovatie al
fiecaruia;
3) forta majora.
103
Efectele raspunderii
Victima prejudiciului poate sa obtina despagubiri de la paznicul
juridic al lucrului, īn temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil, sau de la cel care are
paza materiala a lucrului, īn temeiul art. 998-999 Cod civil.
Daca paznicul juridic a platit despagubirile, el va putea sa formuleze o
actiune īn regres īmpotriva paznicului material, īntemeiata pe dispozitiile art.
998-999 Cod civil.
|