RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ELEVII SAU UCENICII, DUPA CAZ, CE SE AFLA SUB SUPRAVEGHEREA LOR
1. CONSIDERATII GENERALE
1) Reglementare. Raspunderea institutorilor si artizanilor este o raspundere indirecta pentru fapta altei persoane, reglementata expres de art. 1000 alin. 4 Cod civil.
2) Domeniul de aplicare
A. Persoanele raspunzatoare: raspunderea institutorilor si artizanilor se angajeaza in calitate de persoane fizice, fiind exclusa angajarea raspunderii persoanei juridice – unitate scolara, minister de resort, stat, societate comerciala etc.
Prin institutori se inteleg: cadrele universitare din invatamantul prescolar, invatatorii, profesorii din invatamantul gimnazial, liceal si profesional, pedagogii si cei care supravegheaza pe elevi in tabere scolare ori colonii de vacanta, indiferent ca este vorba de invatamant de stat sau privat si indiferent de gradul lor didactic. Termenul de institutor nu se refera si la cadrele didactice din invatamantul superior, public sau privat si nici la personalul care conduce si indruma activitatea in cantinele si caminele studentesti.
Prin artizani se inteleg meseriasiii care au obliatia sa invete pe un ucenic o arta sau o meserie. Raspunderea revine meseriasului particular precum si meseriasilor care, fiind salariatii unei persoane jurdice, au sarcina pregatirii ucenicilor. Nu raspund pe acest temei persoanele juridice in cadrul carora meseriasul are obligatia de a asigura pregatirea ucenicilor.
B. Calitatea de elev o au tinerii care invata intr-o unitate scolara publica sau privata, in invatamantul preuniversitar. Sunt ucenici cei care invata o meserie sub indrumarea si instructia unui meserias.
3) Fundamentarea raspunderii. Intreaga literatura de specialitate si jurisprudenta considera ca art. 1000 alin. 4 coroborat cu art. 1000 alin. 5 din Codul civil instituie doua prezumtii relative:
- prezumtia de culpa a institutorului sau artizanului in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere;
- prezumtia existentei raportului de cauzalitate intre lipsa de supraveghere sau supravegherea defectuoasa si fapta ilicita comisa de catre elev sau ucenic.
Fiind vorba de prezumtii relative, institutorul sau artizanul le poate inlatura facand proba contrara.
2. CONDITIILE RASPUNDERII
1) Conditii generale. Pentru angajarea raspunderii prevazute de art. 1000 alin. 4 Cod civil, este necesar ca victima sa faca dovada prejudiciului, faptei ilicite a elevului sau ucenicului si a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. Nu este necesara proba culpei elevului sau ucenicului.
2) Conditii speciale
- elevul sau ucenicul trebuie sa fie minor, adica sa nu fi implinit varsta de 18 ani; cand acesta a devenit major, nu mai poate fi vorba de angajarea raspunderii institutorilor si artizanilor;
- fapta ilicita sa fi fost savarsita de catre elev sau ucenic in intervalul de timp cat se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea institutorilor sau artizanilor; nu se va angaja aceasta raspundere daca elevul sau ucenicul comite fapta ilicita sustragandu-se de sub supravegherea institutorilor si artizanilor; va fi angajata raspunderea in acele situatii in care institutorii sau artizanii trebuiau sa exercite supravegherea si nu si-au indeplinit aceasta oblgatie lipsind de la ore;
- elevul sau ucenicul sa fi cauzat prejudiciul unei terte persoane daca prejudiciul a fost cauzat chiar ucenicului sau elevului, este exclusa angajarea raspunderii pe acest temei juridic, putand fi insa vorba de angajarea raspunderii pentru fapta proprie.
3. EFECTELE RASPUNDERII. CORELATIA RASPUNDERII CADRELOR DIDACTICE SAU A MESERIASULUI CU RASPUNDEREA PARINTILOR
1) Efectele raspunderii. Daca sunt intrunite conditiile art. 1000 alin. 4 Cod civil, victima poate sa cheme in judecata pe institutor sau artizan. Daca pe langa aceste conditii sunt intrunite si cele ale raspunderii pentru fapta proprie a elevului sau ucenicului prevazute de art. 998-999 Cod civil, atunci, alaturi de institutor sau artizan, victima poate sa cheme in judecata si pe elev sau ucenic sau sa-si indrepte actiunea doar impotriva celui din urma. In sfarsit, obligatia de reparare a prejudiciului de catre institutori/artizani si elevi/ucenici, are caracter de obligatie in solidum, permitand regresul primei categorii de persoane raspunzatoare fata de cea de a doua categorie, in cazul platii integrale a despagubirilor.
2) Corelatia raspunderii cadrelor didactice sau a meseriasului cu raspunderea parintilor. In literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii:
A. Opinia potrivit careia cele doua raspunderi se exclud una pe cealalta. Raspunderea institutorilor si artizanilo este in aceasta conceptie o raspundere speciala. Caracterul ei special exclude angajarea raspunderii parintilor. In schimb, cadrul didactic sau meseriasul care a acordat
reparatia victimei poate introduce o actiune in regres fata de parinti sau alte persoane raspunzatoare care exercita drepturile si indatoririle parintesti, daca va dovedi ca tarele din educatia sa reprezinta cauza faptei ilicite.
B. Opinia potrivit careia cele doua raspunderi pot fi angajate simultan si concurent. In masura in care savarsirea faptei ilicite a copilului se datoreaza atat lipsei de supraveghere din partea meseriasului, cat si tarelor din educatia minorului imputabile parintilor, este admisibila antrenarea concurenta a celor doua raspunderi. Parintii raspund pro rata pentru tarele din educatia minorului, iar institutorii si artizanii pro rata pentru culpa in supraveghere.
C. Opinia conform careia raspunderea parintilor este generala si subsidiara in raport cu raspunderea institutorilor si artizanilor. Raspunderea parintilor are un caracter general si subsidiar iar cea a institutorilor si artizanilor un caracter special. Raspunderea speciala inlatura in totalitate raspunderea generala atunci cand sunt intrunite conditiile angajarii ei. Totodata, angajarea raspunderii institutorului sau artizanului exclude actiunea in regres impotriva parintilor deoarece, neputand inlatura prezumtia legala de culpa instituita in sarcina sa, culpa lui in supraveghere absoarbe si riscul carentelor de educatie a minorului. Aceasta ultima opinie se bucura in prezent de sustinere in literatura de specialitate si partial si in jurisprudenta.
|
