REGLEMENTARI DE DREPT INTERN PRIVIND DUNAREA

Reglementari de drept intern privind dunarea

Sectiunea I

Evolutia reglementarilor juridice privind protectia si gospodarirea apelor²⁰

Evolutia reglementarilor juridice referitoare la ape este etapizata: într-o prima etapa aceste reglementari au vizat în mod deosebit rezolvarea litigiilor în probleme de proprietate, apoi urmeaza o etapa în care apar acte normative care doreau sa solutioneze problemele riveranilor si, într-o ultima etapa au aparut reglementari adoptate în interes public, general putându-se discuta despre o reala si în continua dezvoltare gospodarire rationala si protectia apelor.

În dreptul roman reglementarile juridice referitoare la apa s-au format într-o perioada de aproximativ o mie de ani. Prima referinta cunoscuta la dreptul utilizatorilor de apa (apa privata) este prezenta si în continutul Legii celor 12 tabel. În timpul republicii, regula a constat în aceea ca regimul apelor îl urma pe cel al terenurilor (izvoarele si puturile erau încorporate acestora); în timpul principatului a aparut conceptul de «curs de apa public» prin raportare la cursurile de apa perene în opozitie cu cele care sunt si ramân private.

Prin notiunea de apa curata se întelege apa lipsita de orice fel de microorganisme sau substante care prin numar sau concentratie pot afecta sanatatea publica; prin apa sanogena se întelege apa benefica pentru sanatate.

Norme juridice cu privire la regimul apelor se întâlnesc în dreptul daco-roman si în vechiul drept românesc; aceste norme au fost dezvoltate apoi în primele legiuiri scrise urmând sa cunoasca o reglementare mai detaliata în Codul Calimach (1817), Legiuirea Caragea (1818), Codul civil (1865)²⁷, Constitutia din 1866, Constitutia din 1923 etc.

În ceea ce priveste regimul juridic al apelor în România, trebuie remarcat ca acestea vizeaza administrarea si folosinta apelor²⁸, gospodarirea durabila si protectia apelor, apararea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentele la constructii hidrotehnice. Obiectul ²⁹ acestor reglementari este reprezentat de ape³⁰; în masura în care, cu privire la un anumit aspect referitor la Dunare nu exista prevederi speciale, se vor aplica aceste dispozitii generale.

Prima lege speciala în domeniul apelor a fost adoptata la 27 iunie 1924, Legea regimului apelor; aceasta declara bunuri publice toate apele ce pot produce forta motrice, ca si pe cele care pot fi utilizate în interes obstesc, reglementeaza folosirea apelor si amenajarea lor, creeaza directia apelor în cadrul Ministerului Lucrarilor Publice.

Art.476 din Codul civil (1865) prevedea ca: « fluviile sau râurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile de mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sunt dependente de domeniul public».

«Administratia Nationala "Apele Române" a fost înfiintat&# 212b15c 259; în scopul administrarii, pastrarii integritatii si al protectiei patrimoniului public de interes national care constituie infrastructura Sistemului national de gospodarire a apelor si pentru gospodarirea durabila a resurselor de apa, care reprezinta monopolul natural de interes strategic ». DANIELA MARINESCU - TRATAT DE DREPTUL MEDIULUI, EDITURA ALL BECK, 2003, pg.128.

Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor are deopotriva atributii de activitati de servicii si de cercetare-dezvoltare pe o arie larga de expertiza care acopera practic toate domeniile hidrologiei (în regim natural si amenajat al apelor), precum si ale gospodaririi apelor.

În cadrul institutului se elaboreaza: studii si cercetari de hidrologie, hidrogeologie si gospodarire a apelor; diagnoze; avertizari în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase; prognoze hidrologice de interes national si transfrontiere; sinteze, anuare si monografii; studii de impact si bilanturi de mediu; studii si cercetari de ecohidrologie.

Apa reprezinta sinonimul vietii biologice constituentul major al materiei vii în medie de 80%; 98% la organismele marine, 60-70% la animalele superioare, 50% la bacteriile sporulate. Totodata apa este suportul vietii si activitatii umane (40 - 240 l/om/zi consum menajer; > 500.000 mc/zi industrie, 1-2 mc/1000 mp gradina).

Regimul intern actual al apelor³¹ este reprezentat de:

Constitutia din 1991 (prevede ca apele cu potential energetic valorificabil, acelea care pot fi folosite în interes public si marea teritoriala fac obiectul exclusiv al proprietatii publice);

Legea 107/1996 (legea apelor stabileste ca «apele fac parte integranta din patrimoniul public);

Legea 18/1991 fondul funciar (ale carei dispozitii prevad împartirea terenurilor în functie de destinatia lor în cinci categorii una dintre acestea fiind reprezentata de terenurile aflate permanent sub ape);

Legea 17/1990 - regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale României (apele maritime interioare, marea teritoriala, solul si subsolul acestora precum si spatiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României);

Legea 137/1995 privind protectia mediului («protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale »);

Legea 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national; (în cadrul Sectiunii a II-a - Apa-, se prevede ca sunt resurse de apa dulce,

Administratia Nationala "Apele Române" administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de aparare împotriva inundatiilor, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice, precum si infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau, în scopul cunoasterii si a gestionarii unitare pe ansamblul tarii, a resurselor de apa de suprafata si subterane.

resursele alcatuite din apele de suprafata: râuri, lacuri cu apa dulce sau Fluviul Dunarea);

Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile;

HG nr.101/1997 pentru aprobarea normelor privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara;

Normativ NTPA 013 si NTPA 014 privind calitatea apei de suprafata utilizata ca sursa pentru potabilizare;

Ordinul Ministrului Sanatatii nr.8/2000 privind raportarea epidemiilor hidrice;

Legea nr.14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea semnata la Sofia 1994 este cel mai important act normativ aplicabil Dunarii.

Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national³². Legea 82/20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" etc.

Alte reglementari privind protectia Dunarii au aparut ca urmare a accentuarii cooperarii între statele riverane pentru prevenirea si combaterea poluarii³³ apelor fluviului.

Astfel, între tarile dunarene s-au semnat o serie de tratate bilaterale privind protectia mediului, care au cuprins sectiuni importante referitoare la fluviu (acordul din 16.09.1993 dintre Germania si România, Conventia din 1973 dintre

Conform prevederilor STAS 4706/88 privind calitatea pentru apele de suprafata, fluviul Dunarea se încadreaza în categoria I de calitate, cu exceptia unor parametri specifici de poluare: fenoli (categoria a II-a de calitate), pesticide organo-clorurate, metale grele (cadmiu, fier, nichel, zinc). În cadrul laboratorului de ecotoxicologie al A.R.B.D.D., prin programul propriu de activitate, au fost efectuate începând cu anul 1995, analize ale pesticidelor organo-clorurate, prezente atât în apa fluviului Dunarea, cât si în lacurile si canalele Deltei Dunarii. Una din grupele de insecticide organo-halogenate analizate a fost aceea a HCH-ului (hexaclorciclohexan), inclusiv compusul cel mai toxic, lindan-UL. În anul 2000 concentratii mai mari, peste limita maxima admisa, conform STAS 4706/88, au fost înregistrate în aproape toate sectiunile monitorizate, aceasta datorându-se în special traficului intens de nave fluviale, a tranzitului maritim si a porturilor de pe Dunare din România si Ucraina.

România si Slovacia, Conventia dintre România si Republica Moldova din 1991, Conventia dintre România si Bulgaria din 1998).

Deosebit de importante sunt si Conventiile bilaterale privind protectia si gestionarea apelor de frontiera (Conventia dintre Republica Federala Germania si Comunitatea Economica Europeana pe de o parte si Republica Austria pe de alta parte, referitoare la cooperarea hidroeconomica în bazinul Dunarii - 1987, Conventia dintre Republica Moldova si Ucraina privind apele de frontiera - 1994, Acordul dintre România si Ucraina privind cooperarea în domeniul apelor de frontiera - 1997.

Alte documente bilaterale au avut si ele incidenta în privinta protectiei Dunarii asa cum este cazul documentelor din domeniul hidroenergetic (Conventia dintre România si Iugoslavia privind exploatarea si întretinerea sistemelor hidroenergetice si de navigatie "Portile de Fier I" "Portile de Fier II" 1998). Un rol tot mai important privind cadrul juridic al protectiei bazinului dunarean îl reprezinta documentele cu caracter programator rezultate din cooperarea statelor riverane (Declaratia privind protectia mediului în bazinul Dunarii - 1994, Planul strategic de actiune pentru bazinul fluviului Dunarea 1995 si Programul de mediu pentru bazinul Dunarea 1997).

Sectiunea a II-a

Regimul juridic intern al Dunarii

Cadrul juridic actual al Dunarii este reprezentat de o serie de acte normative deja enumerate dintre care Legea nr.14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea semnata la Sofia 1994 si Legea 107/ 25 septembrie 1996, Legea Apelor ocupa rolul principal.

A. Legea nr.14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea semnata la Sofia 1994 (CAPITOLUL III, CONVENŢIA DE LA SOFIA);

B. Legea nr.107/1996, Legea Apelor.

Legea apelor statueaza de la început faptul ca: "Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea în valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general". (art.1 alin.2). Conform acelorasi prevederi, dreptul de folosinta, cât si obligatiile corespunzatoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apa se afla sub incidenta Legii nr.107/1996. Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridica care le administreaza, precum si lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct sau indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor ori regimului de curgere a acestora se afla tot sub incidenta Legii Apelor.

Dispozitiile Legii 107/1996 prevad competentele autoritatilor în materie:

stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.

apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome "Apele Române" de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, în conditiile legii;

reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor, prin unitati de profil;

faza atmosferica a circuitului apei în natura poate fi modificata artificial numai de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de cei autorizati de acesta, în conditiile legii.

Acolo unde sunt surse si instalatii de alimentare cu apa potabila, se instituie zone de protectie sanitara³⁴ cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica; dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.

"Activitatea de gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane atât sub aspect cantitativ, cât si calitativ, în scopul asigurarii dezvoltarii durabile". Elaborarea strategiei si politicii nationale în domeniul gospodaririi apelor se realizeaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului iar gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si politicii nationale în domeniu se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Române" si filialele sale bazinale. Totodata, au fost înfiintate, pe lânga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului: Comisia centrala de aparare împotriva incendiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice si Comitetul national pentru programul hidrologic international.

Apele, deci inclusiv apele Dunarii, pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitatii apelor, pentru baut, adapat, udat, spalat, îmbaiat si alte trebuinte gospodaresti, daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se

"Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii. Supravegherea calitatii apei potabile se asigura de catre Ministerul Sanatatii".

folosesc instalatii de capacitate mica de pâna la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii. Prioritatea în materia folosirii apei este satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei; restrângerea utilizarii apei potabile pentru populatie, în folosul altor activitati, este interzisa iar utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate, sa economiseasca apa, sa asigure întretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare, dupa caz. În anumite situatii pot fi stabilite restrictii, prin planuri de restrictii si folosire a apei în perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonoma "Apele Române", dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu aprobarea Comitetului de Bazin. Aceste planuri se aduc la timp la cunostinta publicului.

Poluarea în orice mod a resurselor de apa este interzisa iar legea prevede activitati care sunt interzise pentru protectia resurselor de apa precum si obligatii ale utilizatorilor de apa si ale autoritatilor administratiei publice locale³⁵.

Regimul de folosire a albiilor presupune liberul acces, pe propria raspundere, al oricarei persoane fizice, pe malurile apelor apartinând domeniului public, daca nu sunt impuse restrictii, pentru plimbare sau recreere, fara a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor.

Art.22. - "(1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza instalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunzatoare a apelor uzate provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scapari accidentale.

(2) Evacuarea în apele de suprafata sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroliere de la reteaua aferenta de transport, este interzisa. Art.23. - (1) Regia Autonoma "Apele Române" prin filialele sale bazinale organizeaza activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de înlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate în functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental. (2) Utilizatorii de apa sunt obligati sa întocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna în aplicare în caz de necesitate etc."

Exista zone special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, circulatia pe cursurile de apa, barci de agrement fara motor, se efectueaza liber, cu respectarea drepturilor riveranilor si reglementarilor legale.

Detinatorii terenurilor din aval sunt obligati sa primeasca apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte; lucrarile de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol în curgerea naturala a apelor, trebuie concepute, realizate si exploatate asa încât sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor.

Regimul de servitute si de expropriere stabilit implica obligatia riveranilor sa acorde drept de servitute, fara a percepe taxe, pentru:

a)      trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu în gospodarirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;

b)      amplasarea, în albie si pe maluri de borne, repere, aparate de masura si control sau alte aparate ori instalatii necesare executarii de studii privind regimul apelor, precum si accesul pentru întretinerea instalatiilor destinate acestor activitati;

c)      transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii operative privind apararea împotriva inundatiilor;

d)      transportul si depozitarea temporara de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, în cazul executarii de lucrari de întretinere si de reparatii.

Legea stabileste dreptul la despagubiri al detinatorilor terenurilor riverane apelor; regimul padurilor cu functii speciale de protectie a apelor si a solurilor; interzice folosirea, transportul si manipularea de deseuri si substante periculoase în zonele din jurul apelor; problema lucrarilor de dragare efectuate pe caile navigabile, pentru mentinerea adâncimii de navigatie etc.

Activitatea de gospodarire a apelor³⁶ implica cunoasterea resurselor de apa, desfasurarea actiunilor necesare în vederea protectiei³⁷ albiilor minore, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor, amenajarea bazinelor hidrografice³⁸, regimul lucrarilor care se construiesc pe ape sau care au legatura

«Art.35. - (1) Gospodarirea apelor se desfasoara si se bazeaza pe cunoasterea stiintifica, complexa, cantitativa si calitativa a resurselor de apa ale tarii, realizata printr-o activitate unitara si permanenta de supraveghere, observatii si masuratori asupra fenomenelor hidrometeorologice si resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evolutiei naturale a acestora, ca si a evolutiei lor sub efectele antropice, precum si prin cercetari multidisciplinare".

«Art.40. - (1) În scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si îmbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie . lacurile naturale sau a baltilor acoperite cu apa si de vegetatie acvatica,.

c) suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei coronamentului barajului;

d) suprafetele ocupate de lucrari de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape;

e) lucrari de aparare împotriva inundatiilor;

f) constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare automata a calitatii apelor".

Art.47. - (1) La nivelul fiecarei filiale bazinale Regia Autonoma "Apele Române" se organizeaza un Comitet de bazin.

(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, .

(3) Reprezentantii Administratiei publice locale alesi în Comitetul de bazin vor functiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta.

(4) Prefectul, presedintele Consiliului Judetean si primarii alesi vor proveni din unitati administrativ teritoriale diferite.

(5) Reprezentantii utilizatorilor de apa se propun si se aleg din Comitetul de bazin, în functie de cerinta de apa si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.

(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au selectat sau ales.

(7) Comitetul de bazin colaboreaza cu Regia Autonoma "Apele Române" la aplicarea strategiei si politicii nationale de gospodarire a apelor .

(8) Comitetele de bazin:

a) pot lua în considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot aparea în bazinul hidrografic respectiv;;

b) pot constitui si împuternici subcomitete a caror functie va fi de informare si de consultanta;

c) pot solicita executarea de audituri, daca considera necesar;

d) pot propune acordarea de bonificatii, în baza prevederilor art.82 alin.(1);

e) pot recomanda autoritatilor locale, în functie de prioritatea si urgenta realizarii lucrarilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare..."

cu apele (tipurile de lucrari, avizul de amplasament, autorizatia de gospodarire a apelor).

Legiuitorul a stabilit norme cu privire la lacurile de acumulare, proiectele de baraje³⁹ si de indiguiri,regulamentele de exploatare, regimul de administrare si exploatare al lucrarilor hidrotehnice (prizele, barajele si lacurile de acumulare) etc.

O sectiune speciala este consacrata apararii împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice. Conform dispozitiilor art.67. (1) "Apararea împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila a populatiei, de interes national". Actiunile desfasurate în acest sens presupun: masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii; masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave si masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Atributiile în vederea desfasurarii unor astfel de actiuni revin:

- Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. (elaborarea strategiei si conceptiei de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice) si Comisiilor înfiintate pe lânga acesta:

a. Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor hidrotehnici (raspunde pentru coordonarea, îndrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrari hidrotehnice, în vederea exploatarii în siguranta a acestora);

b) Comisia centrala de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice.

- Regia Autonome "Apele Române" (coordonarea operativa a activitatii de aparare împotriva inundatiilor fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice);

- Prefecturile.

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate lua masuri ce afecteaza interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai dupa consultarea acestora, cu exceptia unor situatii speciale, cum ar fi secete, inundatii sau altele asemenea. În vederea realizarii consultarii se va publica în ziarul local o informare cu privire la masurile propuse. Aceeasi informare se va transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor precum si oricarei alte persoane ce ar putea fi afectata.

Activitatea de gospodarire a apelor si respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate⁴⁰. Conform legii, mecanismul economic specidic domeniului gospodaririi cantitative si calitative a apelor include sistemul de plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii pe principii economice a Regiei Autonome"⁴¹. Încalcarea dispozitiilor legii apelor poate sa atraga raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala.

"În cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza Inspectia de stat a apelor, cu atributii de inspectie si control. Pe caile navigabile si în porturi, atributiile de cercetare, constatare, control si sanctionare privind aplicarea reglementarilor în domeniul protectiei apelor revin personalului împuternicit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, împreuna cu Ministerul Transporturilor"

Art.84. - (1) În scopul participarii la finantarea de investitii în lucrari si masuri cu contributie importanta la îmbunatatirea asigurarii surselor de apa, la protectia calitatii apelor, precum si la cheltuielile pentru întocmirea de studii si cercetari aplicative în domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.

(2) Fondul apelor se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, stabilite conform legii, precum si din penalitatile prevazute la art.82 alin.(2).

(3) Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonoma "Apele Române" si aprobat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului , care stabileste si metodologia de întocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finantelor.

Sectiunea a III-a

Parcul Natural "Portile de Fier"

Conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, pe teritoriul Parcului Natural "Portile de Fier" exista 14 zone naturale protejate de interes national (rezervatii naturale si monumente ale naturii); acestea au fost declarate prin hotarâri si decizii ale Consiliilor Judetene Caras-Severin si Mehedinti între anii 1955 si 1994, exceptie facând locul fosilifer Bahna, declarat în 1955 printr-o hotarâre la nivel ministerial - zone protejate.

Parcul natural "Portile de Fier"⁴² se afla situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia si Muntenegru, ocupând o suprafata de 115.655 ha. În longitudine se întinde între 21⁰ 21´ si 22⁰ 36´ long. E, iar în latitudine între 44⁰ 51´ si 44⁰ 28´ 30 " lat.N Limita sudica este data de senalul navigabil al Dunarii între confluenta cu Nera (la vest) si amonte de localitatea Schela Cladovei (la est). Limita nordica este mult mai complexa, pornind de la sud de localitatea Socol si urmarind în cea mai mare parte cumpana cu ape a afluentilor directi ai Dunarii ce izvorasc din Muntii Locvei si Almajului. La est de râul Cerna, limita nordica se continua la nord de localitatea Bahna si la vest de localitatile Breznita - Ocol si Schela Cladovei.

Parcul Natural Portile de Fier este unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din Europa; el are cea mai veche istorie geologica din Europa si cel mai mare si mai vechi defileu al unui fluviu din Europa. Totodata parcul reprezinta arealul cu cea mai mare diversitate biologica într-un complex de ecosisteme si arealul unde Dunarea are cea mai mare adâncime si îngustime a vaii ei.

Parcul Natural Portile de Fier este parcul natural cu cea mai mare suprafata din România - 115.655 ha.

Aceasta zona include: cel mai spectaculos neck vulcanic din România - Trescovat; cel mai mare si mai bine pastrat areal unde traieste Ţestoasa lui Hermann din România; cea mai mare diversitate etnica si culturala dintr-un parc din România; cea mai mare acumulare de apa si cea mai mare hidrocentrala din România.

Sectiunea IV

Rezervatia⁴³ Biosferei "Delta Dunarii"

România a creat în anul 1990 Rezervatia "Biosferei Delta Dunarii", în scopul protectiei, conservarii si asigurarii echilibrului ecologic al Deltei Dunarii.

Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" , este o zona de importanta ecologica nationala si internationala; aceasta cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: Delta Dunarii, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pâna la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pâna la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.

Rezervatie a biosferei este aceea «zona geografica cu suprafetele de uscat si de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care exista elemente si formatiuni fizico-geografice, specii de plante si animale care îi confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal, fiind supusa unui regim special de administrare în scopul protectiei si conservarii acesteia, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice în colectare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale». (art.2 lg.82/1993).

Pe teritoriul RBDD exista trei tipuri distincte de pescarii: pescaria pestilor de apa dulce (Delta Dunarii, Complex Razelm-Sinoe, Dunarea si bratele ei); pescaria pestilor migratori: scrumbie si sturioni (Dunarea si bratele ei si Marea Neagra); pescaria pestilor marini (zona litorala).

Delta Dunarii constituie un ecosistem unic în Europa, de o valoare ecologica inestimabila: o suprafata de cca 600.000 ha., din care 550.000 ha. Pe teritoriul României, o retea hidrologica formata din brate principale, brate secundare, canale, lacuri, cu o varietate de specii de animale, plante, pesti, pasari din care majoritatea migratoare - aproape toate monumente ale naturii. Rezervatia, face obiectul unor programe speciale de refacere ecologica, finantate de Banca Mondiala si Guvernul României pe baza unei strategii si a unor programe de management specifice⁴⁵.

În 1991, Delta Dunarii a fost declarata rezervatie Ramsar si în decembrie 1991 peste 50% din suprafata acesteia a fost înscrisa în lista rezervatiilor mondiale⁴⁶.

Regimul juridic actual al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" este reprezentat în principal de catre Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"⁴⁷.

În vederea controlului poluarii, pentru o gospodarire durabila au fost facute o serie de progrese si în domeniul legislativ:

▪ 1993 a fost semnata Declaratia Ministeriala de la Odessa, referitoare la protectia Marii Negre cu scopul controlului poluarii, o gospodarire rationala a deseurilor si reabilitarea resurselor naturale.

▪ ratificarea Conventiei internationala privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi (semnata la Londra, 1992).

Luând în considerare caracterul special al rezervatiei Delta Dunarii, se efectueaza lucrari de reconstructie ecologica a arealelor Govora-Uzina, Somova-Parches, Sontea-Fortuna.

Textul articolelor 1 si 3 ale legii fixeaza unitatile fizico-geografice cuprinse în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii precum si teritoriul rezervatiei. Astfe se observa ca, teritoriul rezervatiei este format din zone cu regim de protectie integrala; zone tampon cu regim diferentiat de protectie în care se pot desfasura unele activitati umane, precum si zone de reconstructie ecologica si zone economice în care se pot desfasura activitati economice traditionale.

▪ acceptarea Codului international de management pentru exploatarea în siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii - codul ISM.

▪ Hotarârea 311/2002, pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor piscicole din zonele domeniului public de interes national aflate în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".

▪ Hotarârea 341/2002, pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute în Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".

▪ Hotarârea 367/2002, privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" si a componentei nominale a Consiliului stiintific.

În vederea unei bune administrari a patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice legiuitorul a înfiintat Administratia Rezervatiei si a fixat atributiile acesteia⁴⁸.

Administratia Rezervatiei are urmatoarele atributii: evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii; stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice; emite acordul si autorizatia de mediu privind organizarea si desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement de catre persoane fizice sau juridice, în concordanta cu cerintele conservarii biodiversitatii si a structurilor ecologice specifice; sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale etc.