REGLEMENTARI PENTRU CETATENI AI STATELOR TERTE

REGLEMENTARI PENTRU CETATENI AI STATELOR TERTE

Viza inseamna o autorizatie emisa de un Stat Membru sau o hotarare luata de un astfel de Stat, care este necesara in vederea intrarii pentru o sedere prevazuta in acel Stat Membru sau in cateva State Membre, sau pentru tranzitul pe teritoriul acelui Stat Membru sau al catorva State Membre.

Viza Schengen reprezinta o forma a permisului de sedere care da dreptul la o sedere limitata în timp conform scopului calatoriei.

Viza Schengen preia functia vizelor nationale emise pâna acum pentru sederi de scurta durata. În continuare, este posibil ca fiecare stat sa poata emite vize pentru sederi de lunga durata, în conformitate cu legislatia nationala.

În cazul vizei Schengen este vorba despre un act administrativ international (sau transnational). Acordarea, prelungirea valabilitatii sau anularea vizei se face de catre autoritatile competente ale si cu efect asupra tuturor statelor Schengen. Statele Schengen nu doresc însa ca prin viza Schengen sa se creeze un titlu de intrare si sedere independent, desprins de legislatia nationala. Toate statele Schengen, înainte de intrarea în vigoare a CAPAS, au emis vize pentru sederi de scurta durata, mai ales pentru vizite în scop turistic, personal sau de afaceri. Pornind de la aceasta practica de acordare a vizelor, statele Schengen au convenit asupra unor conditii unitare de acordare a vizelor care sunt considerate conditii minime. Prin CAPAS, s-a dorit ca vizele acordate de un stat sau altul sa fie reciproc recunoscute. Viza Schengen are inclusa functia vizelor pentru sederi pe termen scurt de pâna acum.

Includerea vizei Schengen în legislatia nationala privind strainii se face în mod diferit.

Germania: Conform art. 3 alin. 1 Legea strainilor pentru intrare si sedere strainul are nevoie de autorizatie de rezidenta, exceptând situatia în care este scutit de a detine aceasta. Autorizatia de rezidenta se acorda înainte de intare sub forma unei vize.

Din punctul de vedere al Germaniei, vizele Schengen au acelasi caracter juridic ca si vizele pentru sederi de scurta durata emise de Germania înainte de intrarea în vigoare a CAPAS, indiferent de statul emitent. Viza Schengen este considerata - fara ca acest lucru sa fie în mod special mentionat în Legea strainilor - ca o forma de acordare a dreptului de rezidenta, care permite o sedere limitata si cu scop precis (vezi art. 5, art. 28 Legea strainilor Germania).

În cadrul revizuirii Legii strainilor din Germania prin adaugarea unei Legi a imigratiei, în Germania viza Schengen va avea pe viitor caracter de drept de sedere.

Austria: Conform art. 5 Legea strainilor, cetatenii straini obligati sa detina pasaport trebuie ca la intrare si pe perioada sederii sa aiba viza, având nevoie de un titlu de intrare sau sedere. Conf. art. 6 alin. 1 si 2 Legea strainilor, viza Schengen constituie un titlu de intrare.

Acordarea vizelor Schengen

De regula, acordarea vizelor Schengen este de competenta misiunilor diplomatice ale statelor Schengen, iar în situatii exceptionale, si de competenta autoritatilor de frontiera . Art. 5AIS coroborat cu art. 5CFS prevede ca unui cetatean strain tert i se poate acorda viza Schengen daca este în posesia unui document de calatorie valabil, face dovada scopului sederii si detine suficiente mijloace materiale, nu este semnalat în SIS în vederea NPI, iar sederea sa nu constituie un pericol pentru siguranta si ordinea publica, siguranta nationala sau relatiile internationale ale unui stat membru Schengen.

În esenta, prevederea este în concordanta cu conditiile de acordare a vizelor din Legea strainilor din Germania si Legea strainilor din Austria referitor la viza pentru vizite si motivele neacordarii acesteia.

Pentru cetatenii anumitor "state problema" (în momentul de fata sunt cca. 40), care în general reprezinta un pericol sporit pentru siguranta nationala sau migratia ilegala, este prevazuta o procedura de consultare (vezi art. 17 alin. 2 CAPAS). Acordarea depinde în aceasta situatie de acceptul autoritatilor centrale ale statelor Schengen care doresc o consultare. Pentru misiunile diplomatice, conditiile si modalitatile de acordare a vizelor Schengen sunt stipulate în ICC (vezi nr. 5.8 referitor la ICC). Viza se emite pe autocolantul de viza uniforma europeana.

În principiu, viza Schengen se acorda mentionându-se valabilitatea acesteia pentru toate statele Schengen. Daca cetateanul strain tert nu dispune de un document de calatorie valabil pentru toate tarile Schengen, viza se poate acorda limitat, doar pentru tarile care recunosc documentul de calatorie (art. 14 alin. 1 CAPAS). Daca cetateanul strain tert nu îndeplineste condiţ 23223s187x ;iile de la art. 5 , CFSîn principiu, nu este posibil sa i se acorde viza. Exceptie fac cazurile când din ratiuni umanitare, de interes national sau de obligatii internationale se poate acorda o viza limitata la teritoriul statului Schengen emitent (art. 6 . 2 Manualul Schengen).

Viza de grup: aceasta este fie o viza de tranzit, fie o viza pe termen scurt limitata la un maxim de 30 de zile, care poate fi aplicata pe un pasaport de grup - cu exceptia cazului cand legislatia nationala prevede altceva - emisa unui grup de straini format anterior hotararii de a calatori, cu conditia ca membrii grupului sa patrunda pe teritoriu, sa stationeze acolo si sa paraseasca acel teritoriu sub forma de grup. Acest tip de viza poate fi emisa unor grupuri variind intre 5 si 50 de persoane. Persoana care conduce grupul trebuie sa se afle in posesia unui pasaport individual si, ori de cate ori este necesar, a unei vize individuale. Aceasta prevedere nu este menita a aduce prejudicii dispozitiilor specifice privitoare la emiterea de vize la frontiera grupurilor de marinari .

Viza cu valabilitate teritoriala limitata (viza de tip "LTV B" sau "LTV C"): aceasta este o viza pe termen scurt care da dreptul titularului acesteia numai de a stationa sau de tranzita teritoriul Statului Schengen emitent sau al catorva State Schengen. In acest caz, valabilitatea teritoriala (unul sau mai multe State Schengen) este indicata chiar pe sticker-ul de viza. Emiterea unei astfel de vize este de natura exceptionala. Politistii de frontiera trebuie sa-si instiinteze intotdeauna autoritatile centrale in termen de 72 de ore de la data emiterii vizelor LTV, specificand informatiile persoanei careia i-a fost emisa viza LTV si motivele unei astfel de emiteri;

Probleme: Viza de tranzit aeroportuar de tip A: Pentru viza Schengen de tip A, nu exista deocamdata o baza legala în dreptul UE, în special în dreptul Schengen. CAPAS reglementeaza intrarea si sederea, însa tranzitul implica si intrarea Viza de tip A trebuie sa nu permita tocmai intrarea, ci doar utilizarea aeroportului în scopul tranzitului. Viza de tranzit aeroportuar de tip A este prevazuta în ICC si Manualul Schengen. Prevederile nu au însa caracter de lege, cu atât mai putin rang de Regulament UE. Avem de a face cu prevederi interne ale autoritatilor, unele dintre ele având caracter confidential, care se adreseaza statelor membre. Nu prevad drepturi si obligatii nemijlocit aplicabile si de aceea nu pot fundamenta obligativitatea detinerii unei vize de tranzit aeroportuar pentru cetateni straini terti. Bazele legale ale ICC se gasesc în CAPAS. Nici Regulamentul CE 789/2001 (Jurnalul Oficial nr. L 116 pag. 2 din 26.04.2001) nu a schimbat ceva în acest sens, acesta reglementând doar procedura de amendare a ICC.

Obligativitatea detinerii unei autorizari pentru zona de tranzit a unui aeroport nu reiese nici din alte prevederi ale UE (vezi mai ales art. 2 Regulamentul UE privind vizele). Curtea Europeana de Justitie a constat deja în 1998 (sentinta din 12.05.1998 - cazul C-170/96) ca UE - cel putin în perioada valabilitatii dreptului UE în varianta Tratatului de la Maastricht din 1993 pâna în 1999 - nu avea competenta reglementarii vizelor de tranzit aeroportuar. Astfel, Regulamentul CE 539/2001 nu este valabil pentru tranzitul aeroportuar (vezi art. 2), iar Regulamentul CE 415/2003 prevede doar acordarea vizelor de tip B si C.

În momentul de fata, obligativitatea detinerii unei vize pentru tranzitul aeroportuar rezulta doar din legislatia nationala (de ex. art. 6 alin. 1 nr. 1 Legea strainilor din Austria).

sederea în spatiul Schengen cu o viza Schengen

Conform Manualului Schengen posesorul unei vize Schengen (nelimitate) este îndreptatit la libera circulatie pe teritoriul national al tuturor statelor Schengen, daca a intrat legal si în masura în care continua sa îndeplineasca conditiile de la art. 5 . Daca viza este limitata la anumite state Schengen, acesta are dreptul sa se deplaseze doar pe teritoriul statelor în care este valabila viza. Dreptul se stinge atunci când viza îsi pierde valabilitatea, dar si atunci când nu mai sunt îndeplinite conditiile de la art. 5 . Ne referim aici în special la situatiile în care documentul de calatorie îsi pierde valabilitatea (art. 5 alin. 1a ), strainul nu mai are mijloace financiare de subzistenta pentru continuarea sederii (art. 5 alin. 1c ), daca între timp este semnalat în SIS în vederea NPI (art. 5 alin. 1d ) sau contravine sigurantei si ordinii publice (art. 5 alin. 1e ).

În ceea ce priveste consecintele juridice, acestea reies din legislatia nationala.

În Germania viza Schengen este considerata o forma de autorizare a rezidentei. Posesorul detine un act administrativ valabil, care îi permite sederea în Germania. Astfel, toate dispozitiile din dreptul german care privesc detinerea unui act administrativ, a unei autorizatii de rezidenta, în general, sau a unui drept de acordare a rezidentei, în special, sunt, în principiu, aplicabile vizei Schengen, în masura în care CFS nu contine prevederi contrare. Atâta timp cât viza este valabila în baza legislatiei germane, cetateanului strain tert îi este permisa sederea în Germania, chiar daca a încetat dreptul prevazut in CFS (drept de deplasare pe întreg spatiul Schengen). Potrivit Legii strainilor din Germania, îndeplinirea conditiilor de la art. 5 alin. 1c, d si e nu reprezinta o conditie pentru o sedere autorizata. Prin urmare, neîndeplinirea conditiilor nu conduce la obligatia parasirii spatiului Schengen. În consecinta, continuarea sederii nu este nepermisa sau chiar pasibila de pedeapsa, atâta vreme cât viza este valabila. Cu toate acestea, autoritatile sunt în principiu obligate ca, respectând legislatia nationala, sa întrerupa sederea cetateanului strain tert în spatiul Schengen, daca acesta nu mai îndeplineste condiţ 23223s187x ;iile de la art. 5 alin. 1 CFS. Legea strainilor ofera diferite instrumente autoritatilor germane pentru straini - dispozitia de parasire, anularea, retragerea sau scurtarea perioadei de valabilitate a vizei. Prin aceste competente, cetatenilor straini terti le poate fi indusa obligatia de parasire, iar daca acestia nu respecta de buna voie decizia, se poate apela la scoaterea din tara împotriva vointei.

În schimb, în Austria, conform art. 31 alin. 2 Legea strainilor, chiar si detinând o viza valabila, sederea nu (mai) este considerata legala daca un stat Schengen a comunicat ca împotriva cetateanului strain exista un motiv întemeiat de refuzare a intrarii, de exemplu daca este semnalat în SIS în vederea NPI. Pe lânga aceasta, conform art. 16 Legea strainilor, viza Schengen poate fi anulata daca ulterior devin cunoscute sau au loc fapte care ar justifica refuzul. Este cazul atunci când cetateanul strain nu mai îndeplineste condiţ 23223s187x ;iile art. 5 CFS. Cetateni straini care nu se afla legal în Austria încalca prevederile legale, fapt care se sanctioneaza conf. prevederilor art. 107 Legea strainilor, iar împotriva acestora, conform art. 33 alin. 1 Legea strainilor, se poate dispune parasirea tarii.

Vizele pot fi emise la frontiera, cu conditia ca cetateanul statului tert:

sa detina un document valabil care sa-i dea dreptul sa traverseze frontiera;

sa poata justifica scopul calatoriei si faptul ca detine suficiente mijloace de subzistenta;

sa nu faca obiectul unei alerte in SIS in scop de refuzare a intrarii si sa nu reprezinte o amenintare la adresa ordinii publice, securitatii interne, sanatatii publice sau la adresa relatiilor internationale ale Statelor Schengen;

sa poata dovedi ca nu a avut posibilitatea de a solicita viza in avans, si anume datorita constrangerilor de timp;

sa prezinte documente doveditoare cu privire la existenta unor motive neprevazute si imperative pentru intrare.

In plus, politistul de frontiera trebuie sa poata verifica daca este asigurata intoacerea persoanei in statul de origine sau in alt stat tert.

Emiterea unei vize la frontiera (in loc sa fie emisa la un consulat/ambasada, care reprezinta regula), trebuie sa ramana o actiune cu caracter exceptional. Responsabilitatea dovezii in legatura cu motivele pentru care nu s-a solicitat viza la un consulat, si prin urmare emiterea acesteia la frontiera, ramane in sarcina cetateanului statului tert implicat.

Viza poate fi emisa:

a) fara restrictii in ceea ce priveste valabilitatea teritoriala (viza uniforma Schengen, valabila pentru toate Statele Schengen). In acest caz, viza poate fi:

o viza de sedere pe termen scurt (de tip C);

o viza de tranzit (de tip B). Acest tip de viza poate fi emisa solicitantului la frontiera numai daca acesta se afla in posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state de tranzit si de destinatie din afara spatiului Schengen. O astfel de viza trebuie sa permita tranzitarea directa a teritoriului sau teritoriilor Statelor Schengen implicate.

b) cu valabilitate teritoriala restransa ("LTV C" sau "LTV B").

In ambele cazuri, viza emisa nu trebuie sa fie valabila pentru mai mult de o intrare. Valabilitatea vizei de sedere pe termen scurt nu trebuie sa depaseasca 15 zile; valabilitatea vizei de tranzit nu trebuie sa depaseasca 5 zile.

O viza nu poate fi aplicata pe un document de calatorie care nu este valabil. Atunci cand un document nu este recunoscut ca fiind valabil de unele State Schengen, viza emisa trebuie sa fie restransa din punct de vedere teritorial. Daca documentul de calatorie nu este recunoscut de statul care emite viza, sticker-ul de viza trebuie sa fie aplicat pe o foaie uniformizata (tipizata) separata.

Unui cetatean al unui stat tert care intra in categoria persoanelor pentru care este obligatorie consultarea uneia sau mai multor autoritati centrale ale altor State Schengen nu i se poate, in principiu, emite o viza la frontiera. Cu toate acestea, o viza poate fi emisa la frontiera pentru acest tip de persoane in cazuri exceptionale, si anume din motive umanitare, din motive de interes national sau in contul unor obligatii internationale.

Vizele emise la frontiera trebuie sa fie inregistrate pe o lista.

Taxele care urmeaza a fi percepute pentru o cerere de viza la frontiera sunt echivalente cu acelea percepute de un consulat. Cu toate acestea, vizele de la frontiera pot fi emise gratis.

Reguli specifice cu privire la marinari:

Marinarilor li se aplica reguli speciale privind emiterea vizelor de tranzit la frontiera. Unui marinar caruia i se cere sa detina viza atunci cand traverseaza frontierele externe i se poate emite o viza de tranzit la frontiera unde:

acesta indeplineste conditiile la care se face referire la punctul 7.2, SECTIUNEA I;

acesta se afla in posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state de tranzit si de destinatie din afara spatiului Schengen;

motivul pentru care traverseaza frontiera este acela de a se imbarca, re-imbarca sau debarca de pe/pe o nava pe care acesta va lucra, sau a lucrat ca marinar.

Marinarii care sunt de aceeasi nationalitate si care calatoresc intr-un grup variind intre cinci si 50 de persoane pot primi o viza de tranzit de grup la frontiera, care trebuie aplicata pe o foaie separata. Foaia trebuie sa includa numele de familie si prenumele, data nasterii, nationalitatea, si numarul documentului de calatorie.

Aceasta viza de grup poate sa fie emisa numai daca fiecare marinar in parte   indeplineste conditiile necesare pentru emiterea unei vize la frontiera.

Inaintea emiterii unei vize la frontiera unui marinar aflat in transit, autoritatile nationale competente trebuie sa faca schimb de informatii, in conformitate cu instructiunile operative specifice la care se face referire in Anexa la Regulamentul (CE) Nr. 415/2003

Reguli specifice privind emiterea vizelor la frontiera pentru membrii de familie ai cetatenilor din statele UE/EEA/CH, care sunt cetateni ai unui stat tert si fac obiectul cerintei in materie de viza:

Atunci cand un membru de familie al unui cetatean UE/EEA/CH, care insoteste sau se alatura cetateanului UE/EEA/CH in cauza, soseste la frontiera fara a fi in posesia vizei necesare, Statul Membru implicat trebuie, inainte de a-l intoarce din drum pe acesta, sa acorde unei astfel de persoane toate sansele rezonabile de a corobora sau dovedi prin alte mijloace ca acesta cade sub incidenta dreptului la libera circulatie. Daca acesta reuseste sa procedeze astfel, si daca nu exista niciun fel de dovezi care sa ateste ca reprezinta un risc la adresa ordinii publice, securitatii publice sau sanatatii publice, viza trebuie sa-i fie emisa acestuia fara intarziere la frontiera. Vizele trebuie sa fie emise gratis.

Continutul vizei Schengen:

denumirea "VIZA" in limba statului emitent;

seria si numarul vizei - seria este prescurtarea denumirii statului emitent;

valabilitatea - valabila pentru toate statele Schengen sau numai pentru anumite state ;

termenul de valabilitate(de la...pana la..) ;

numarul de intrari in spatiul Schengen(una, doua, M = multiple) ;

durata calatoriei

capitala statului unde este situata ambasada care a eliberat viza ;

data emiterii vizei ;

seria si numarul de pasaport

tipul vizei(A, B, C sau D) ;

mentiuni speciale(ex. persoana are drept de munca) ;

numele functionarului care a eliberat viza ;

ambasada sau organul care a emis viza

o kinegrama cu semne optice - 12 stele, simbolurile U.E. si globul pamantesc;

fotografia imprimata a titularului

Elemente de siguranta:

kinegrama variabila optic.La o examinare sub diferite unghiuri sunt vizibile 12 stele de diferite culori si în doua dimensiuni.Totodata se mai pot observa simbolul "E", globul pamântesc si o structura sub forma unei rozete;

cuvântul viza (scris în limba statului emitent) este încadrat de un motiv tiparit cu cerneala variabila optic si tactic sesizabil;

microtiparitura sub forma unor valuri formata prin repetarea grupului de litere "EUR";

însemnele nationale sunt(D,F,I,GR etc.) cu efect mobil, la o examinare sub diferite unghiuri apar într-o nuanta alba, respectiv neagra;

microtipar "EUR" în tot spatiul dreptunghiular rezervat pentru completarea vizei de catre organul emitent;

grupul de litere "EUR" apare si sub seria vizei sub forma de microtipar

( cu ochiul liber se observa doar o linie);

cifrele care compun numarul vizei sunt realizate într-un mod special si sunt precedate de însemnele nationale;

în dreptunghiul rezervat mentiunilor organului emitent se distinge o imprimare în curcubeu în care culorile se întrepatrund neexistând o delimitare clara a acestora;

microfibre de culoare rosie si albastra, vizibile cu ochiul liber pe suprafata vizei.

Viza Schengen se acorda de catre reprezentantele diplomatice din strainatate ale statelor Schengen, iar în cazuri exceptionale si de catre unitatile Politiei de Frontiera.

Viza Schengen se elibereaza pentru o sedere de pâna la 3 luni pe semestru.

Semnificatiile partii informatizate sunt urmatoarele

a)           Rândul 1:

"V" - viza;

tipul vizei (A;B;C sau D);

cod stat emitent;

doua separatii: <<;

numele;

doua separatii <<;

prenumele;

separatii pâna la capat.

b)          Rândul 2:

seria si numarul vizei;

prima cifra de control calculata astfel:

prescurtarea denumirii statului unde se afla reprezentanta diplomatica a organului emitent, conform listei de prescurtari;

un grup de 6 cifre reprezentând anul, luna si ziua de nastere a titularului vizei si pasaportului;

a doua cifra de control calculata astfel:

o litera reprezentând sexul titularului vizei: M (masculin), F (feminin) sau L (nu este precizat);

un grup de sase cifre reprezentând anul, luna si ziua la care valabilitatea vizei expira;

a treia cifra de control, calculata astfel:

SEDERE DE LUNGA DURATA

Statele Schengen pot acorda vize nationale pentru sederi pe termen lung sau permanante în baza legislatiei nationale (vezi mai ales art. 6 alin. 4 Legea privind sederea Germania ). Acestea nu sunt vize Schengen. Sunt marcate cu litera "D". O viza de tip D permite posesorului ca, respectând anumite conditii, acesta sa tranziteze o singura data celelalte state Schengen pentru a ajunge în statul Schengen emitent. În situatia în care la acordarea vizei nationale sunt îndeplinite conditiile de acordare a unei vize Schengen de tip C, primei i se poate transfera drepturile care rezulta din continutul vizei de tip C

Valabiliatea este conditionata de trei reguli: perioada de valabilitate, perioada maxima de utilizare în numar de zile si numarul de intrari permise. Perioada de valabilitate determina legalitatea momentului intrarii si legalitatea perioadei de sedere în spatiul Schengen. Pe parcursul acestei perioade este permisa sederea conform numarului de zile aprobat. Sunt permise una, doua sau un numar nelimitat de intrari.

Exemplu: Daca o viza este valabila pentru perioada 01.5.-31.5. a unui an, având o perioada de utilizare de 20 de zile si permite doar o singura intrare, viza expira cel mai târziu la încheierea zilei de 31.5. sau mai devreme, dupa încetarea valabilitatii de 20 de zile sau datorita faptului ca este consumata singura intrare permisa.

Viza nationala, sau viza Schengen de tip D se acorda pentru o sedere pe o durata de folosire mai mare de 3 luni, de regula pentru studii sau munci sezoniere.

Viza nationala valabila simultan ca viza de sedere pe termen scurt" (viza de tipul "D + C"): aceasta este o viza nationala emisa de un Stat Schengen (pentru o sedere pe termen lung), dar care este valabila in acelasi timp pentru a calatori catre alte State Schengen pentru o perioada care nu depaseste trei luni de la data lor initiala de valabilitate. O astfel de viza este emisa in conformitate cu conditiile si criteriile comune prevazute pentru emiterea de vize uniforme de scurta sedere. Exemplu: o viza "D + C" emisa de Franta permite nu numai o stationare pe teritoriul francez pe toata durata vizei, ci permite si calatoria in toate celelalte State Schengen pe o perioada maxima de trei luni, incepand de la data valabilitatii indicate pe colantulul de viza;

Anularea, revocarea si scurtarea perioadei de valabilitate a vizelor uniformizate Schengen

Anularea:

Anularea unei vize uniformizate Schengen la frontiera are drept obiectiv impiedicarea patrunderii in spatiul Schengen a persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru a intra pe teritoriul Statelor Schengen.

O viza uniformizata trebuie sa fie anulata intotdeauna in urmatoarele cazuri:

posesorul vizei face obiectul unei alerte (consemn) in Sistemul Informatic Schengen (SIS), indicand ca persoanei urmeaza sa i se refuze intrarea sau ca viza a fost contrafacuta sau falsificata;

daca exista motive serioase sa se creada ca viza a fost obtinuta pe cale frauduloasa (de exemplu, daca pare evident ca o persoana a falsificat/contrafacut documentele necesare obtinerii vizei).

Cu toate acestea, viza nu trebuie sa fie anulata in mod automat de fiecare data cand unei persoane ii este refuzata intrarea. Daca, de exemplu, persoana nu poate dovedi, atunci cand traverseaza frontiera, ca se afla in posesia unor mijloace suficiente de subzistenta, intrarea trebuie sa-i fie refuzata, insa acest lucru nu conduce la anularea automata a vizei, in special daca este vorba de o viza Schengen emisa de un alt Stat Schengen .

Daca viza este anulata, trebuie urmata procedura de mai jos:

trebuie aplicata o stampila cu mentiunea "ANULAT" pe sticker-ul de viza, iar cuvantul "visa" urmeaza sa fie taiat in forma de cruce, folosind cerneala care nu se poate sterge;

politistul de frontiera trebuie sa redea trasatura optica variabila vizei neutilizabile folosind un instrument ascutit (de exemplu, o mutarotatie sau ceva asemanator). Obiectivul este sa se impiedice inlaturarea trasaturii optice variabile de pe viza si intrebuintarea incorecta a acesteia.

Politistul de frontiera trebuie sa instiinteze intotdeauna autoritatile sale centrale cu privire la faptul ca viza a fost anulata, care - in cazul in care viza a fost emisa de un alt Stat Schengen - vor informa in termen de 72 de ore autoritatile competente ale Statului care a emis viza anulata. Vor fi transmise urmatoarele date:

Numele de familie, prenumele si data nasterii titularului vizei;

Nationalitatea titularului vizei;

Tipul si numarul documentului de calatorie;

Numarul sticker-ului de viza;

Categoria vizei;

Data si locul emiterii vizei;

Data si motivele anularii.

Revocarea:

Revocarea unei vize permite anularea perioadei de valabilitate ramasa a vizei, chiar dupa ce persoana a intrat in tara. Viza trebuie sa fie revocata daca titularul nu mai indeplineste conditiile de a stationa legal pe teritoriul Statelor Schengen.

Orice revocare/anulare a vizei trebuie sa fie adusa la cunostinta autoritatilor centrale - care, la randul lor, vor anunta autoritatile centrale ale Statului Schengen emitent, atunci cand se impune - in conformitate cu procedura prevazuta in cazul anularii unei vize.

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei:

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei poate avea loc atunci cand se stabileste ca titularul nu poseda mijloace suficiente de subzistenta pentru durata de sedere prevazuta initial. De asemenea, poate avea loc anterior expulzarii unui cetatean al unui stat tert (ultima zi de valabilitate a vizei corespunde datei fixate pentru expulzarea cetateanului statului tert).

Scurtarea perioadei de valabilitate a vizei trebuie adusa la cunostinta in acelasi mod ca si in caz de anulare si revocare.

Dreptul de intrare, tranzit si sedere pe termen scurt pentru posesorii de titluri de sedere nationale si vize nationale

Art. 5 alin. 3, art. 18 si art. 21 CAPAS   Manualul Schengen,

sectiunea I .9,reglementeaza dreptul de intrare, tranzit si sedere pe termen scurt pentru posesorii de titluri de sedere si vize nationale. Aceste reglementari sunt superioare legislatiei nationale privind strainii si dau cetateanului strain tert nemijlocit dreptul de intrare si sedere.

În Germania, aceste reglementari sunt superioare Legii strainilor, conform art. 1 alin. 1 Legea strainilor. În Legea strainilor din Austria, intrarea si sederea cu aceste titluri sunt expres reglementate în art. 6 alin. 2 si art. 31 alin. 1 nr. 3 Legea strainilor.

Reglementarile CAPAS si Manualul Schengen legate de detinerea unui titlu de sedere au ca scop asigurarea libertatii de circulatie în spatiul Schengen pentru cetateanul strain tert care traieste legal într-un stat Schengen în baza unui titlu de sedere, indiferent de tip, adica detine un drept de sedere regulamentar. Nu sunt considerate titluri de sedere doar autorizatiile de sedere emise prin decizia unei autoritati (act administrativ), ci si drepturile de sedere rezultate nemijlocit din lege sau ordonanta, daca nu sunt excluse în mod expres sau nu rezulta aceasta din tratat.

Nu sunt considerate titluri de sedere în sensul art. 1, art. 5 alin. 3 si art. 21 alin. 1 CAPAS permisiunile de rezidenta provizorii, emise în cadrul procedurii de azil (în Germania, solicitantii de azil primesc un permis pentru sedere) si cele eliberate pentru a face posibila o sedere legala în perioada cuprinsa între momentul unei (prime) solicitari a unui titlu de sedere si momentul acordarii acestuia.

Nici amânarea temporara a expulzarii (în Germania este denumita "tolerare") nu reprezinta un titlu de sedere.

Cu toate ca Monaco nu este stat Schengen, titlurile de sedere din acest stat sunt recunoscute, în sensul CAPAS, ca titluri de sedere nationale, deoarece Franta reprezinta statul Monaco pe planul relatiilor externe (hotarârea Comitetului Executiv din 23.06.1998 Sch/Com-ex [98] 19, Jurnalul Oficial L 239 pag. 199 din 22.09.2000).

Listele au numai caracter de informare, nu de norma juridica. Totusi, exista parerea ca titlurile de sedere nementionate în liste nu "au efect în spatiul Schengen" si de aceea nu pot conferi un drept de sedere conform art. 21 alin. 1 CAPAS (Tribunalul Frankfurt, hotarârea din 19.02.2002 - 11 G 582/02[2]). Aceasta opinie nu poate fi corecta nici macar din punct de vedere formal, având în vedere ca nu exista o lista oficiala a titlurilor de sedere pentru art. 21 alin. 1 CAPAS. În plus, pâna la 22.09.2000, listele nu erau publicate, însemnând ca nu puteau genera un efect juridic limitativ pentru cetatenii straini terti, în Germania. Este evident ca nu sunt complete, deoarece unele state comunica titluri, cum ar fi permisiunea de sedere-UE, pe când alte state nu o fac. Pe deasupra, listele nu sunt întotdeauna la zi. Initial, statele Schengen nu inclusesera în lista toate titlurile de sedere prevazute de legislatia lor nationala, în schimb, ulterior au comunicat tot mai multe titluri de sedere. Executivul nu are dreptul ca prin comunicarea sau necomunicarea de titluri de sedere sa hotarasca ce categorii de straini se pot bucura de libera circulatie. Ca un cetatean strain tert detine un titlu de sedere, se stabileste în ultima instanta în baza definitiei de la art. 1 CAPAS si în baza dreptului national al fiecarui stat în care cetateanul strain tert îsi are domiciliul stabil.

În baza Masurii comune a Consiliului UE din 16.12.1996 (Jurnalul Oficial CE nr. L 7 pag. 1 din 10.01.1997) trebuie ca toate titlurile de sedere nationale ale statelor UE sa fie emise pe formularul uniform (vezi specimenul la ilustratii

sedere de scurta durata de pâna la trei luni pentru posesorii de titluri de sedere nationale conform art. 21 alin. 1 CAPAS

Cetateanul strain tert care locuieste într-un stat membru Schengen cu titlu de sedere national are dreptul la libera circulatie timp de trei luni din sase în întreg spatiul Schengen (art. 21 alin. 1 CAPAS), daca îndeplineste conditiile prevazute la art. 5 alin. 1a, c si e CAPAS. Nu are, însa, dreptul sa calatoreasca în state Schengen pentru care a primit interdictie de intrare.

Exemplu: Un turc locuieste cu permisiune de sedere franceza, la Paris. El pleaca pentru patru saptamâni la fratele sau care locuieste în Germania. El îndeplineste condiţ 23223s187x ;iile art. 5 alin. 1a, c si e CAPAS si nici nu este semnalat în vederea NPI în Germania. În aceste conditii, conform art. 21 CAPAS, îi sunt permise intrarea si sedera în tara

Nu este stabilita o perioada de referinta pentru cele trei luni. Cu toate acestea, pentru evitarea unui abuz, se va putea folosi ca punct de plecare pentru o apreciere corecta o perioada de referinta de o jumatate de an pentru a se putea constata daca intrarea si sederea în tara contravin ordinii publice potrivit art. 5 alin. 1e CAPAS a unui stat membru. În Germania ar constitui o încalcare a regulamentului privind imigrarea în momentul în care un cetatean strain tert abuzeaza de dreptul la libera circulatie pentru a petrece mai mult timp în Germania decât în tara Schengen pentru care a primit titlul de sedere. Art. 21 CAPAS nu da dreptul de schimbare a resedintei principale într-un alt stat membru.

Desfasurarea unei activitati remunerate nu este exclusa, dar în masura în care este reglementata la nivel national, ea este conditionata de detinerea unui permis de munca, altminteri ar fi încalat art. 5 alin. 1e CAPAS si ar înceta dreptul de la art. 21 alin. 1 CAPAS. Daca cetateanul strain tert este angajat legal si permanent la o companie cu sediul într-un stat UE sau SEE, are dreptul, depasind cadrul art. 21 alin. 1 CAPAS, sa presteze activitati pentru angajatorul sau într-un alt stat membru UE/Schengen, fara drept de munca si doar în limita a trei luni.

Exemplu: O firma de zugravi din Strasbourg, Franta, este însarcinata sa zugraveasca o cladire în Kehl, Germania. Pentru aceste lucrari sunt necesare 2-3 saptamâni. Firma de zugravi doreste ca la aceste lucrari sa participe, pe lânga cei trei angajati francezi, si ucenicul zugrav, algerianul A. Acesta este posesorul unei Carte de resident (titlu de sedere francez, conform CAPAS). A. are dreptul, conform art. 21 alin. 1 CAPAS, sa petreaca cele 2-3 saptamâni în Germania. Activitatea prestata nu este contrara legii si permisa în baza dreptului la libera circulatie a serviciilor, conform art. 49 si urmat. TCE.

Ramâne deschisa întrebarea daca art. 21 alin. 1 CAPAS implica purtarea permanenta a documentului de calatorie (art. 5 alin. 1 a CAPAS) si a titlului de sedere national asupra posesorului.

În Germania exista urmatoarea conceptie: Legea strainilor prevede obligatia purtarii documentelor asupra posesorului doar la trecerea frontierei si numai în ceea ce priveste pasaportul. Nerespectarea reprezinta doar o contraventie. În acest sens, un strain nu se afla ilegal în Germania doar pentru ca nu are asupra sa pasaportul si permisul de sedere. Potrivit art. 3 si art. 4 Legea strainilor Germania, important este ca acestea sa fie în posesia persoanei. Chiar daca si-a lasat documentele în strainatate, nu se pune la îndoiala posesia. De aceea, nici în privinta dreptului de la art. 21 alin. 1 CAPAS nu este cazul sa se solicite altceva.

Drept de sedere pe termen scurt cu titlu de sedere provizoriu

Potrivit art. 21 alin. 2 CAPAS, dreptul de sedere pe termen scurt este valabil si pentru cetatenii straini terti care dispun de un titlu de sedere provizoriu si un document de calatorie ale unui stat Schengen. CAPAS nu reglementeaza expres ce se întelege prin titlu de sedere provizoriu. Coroborarea cu un document de calatorie emis de acelasi stat membru indica însa ca este vorba despre un titlu de sedere national care nu se regaseste sub termenul de "titlu de sedere" în art. 1 CAPAS .

Valabilitatea subsidiara a altor drepturi de intrare si sedere

Art. 21 CAPAS nu exclude aplicarea susidiara a prevederilor legislatiei nationale prvind sederea. Atâta vreme cât cetateanul strain tert, independent de art. 21 CAPAS, este îndreptatit de prevederile nationale la intrare si sedere, dreptul respectiv se mentine si devine valabil atunci când se stinge dreptul prevazut la art. 21 CAPAS (vezi si art. 20 alin. 2 CAPAS si nr. 5.15).

Dreptul de tranzit pentru posesorii titlurilor de sedere nationale

Art. 5 alin. 3 CAPAS ofera cetatenilor straini terti, care rezideza deja într-un stat Schengen având un titlu de sedere national, un drept de tranzit special pentru a se întoarce în statul Schengen în care îsi au domiciliul stabil. Atunci când acestia detin un titlu de sedere sau o viza de întoarcere sau, în functie de situatie, ambele documente, emise de unul din statele semnatare, au dreptul sa intre pe la orice frontiera externa a spatiului Schengen pentru a ajunge în statul Schengen în care îsi au domiciliul stabil. Au dreptul sa treaca prin toate statele Schengen în care nu sunt semnalati în baza de date nationala.

Exemplu: Un cetatean bosniac, având domiciliul în Danemarca în baza unei permisiuni de rezidenta daneze ajunge la frontiera helveto-germana si solicita intrarea. A fost în Italia si doreste sa se întoarca în Danemarca. Nu este semnalat în nici o baza de date. Detinerea permisiunii de rezidenta daneze îi da dreptul la intrarea în Germania si tranzitul spre Danemarca.

Potrivit art. 5 alin. 3 CAPAS, tranzitul în scopul iesirii din spatiul Schengen (de ex., daca un cetatean strain tert pleaca din Belgia si tranziteza Germania pentru a ajunge în Polonia) nu este permis, este însa admis în baza art. 21 CAPAS.

Dreptul conform art. 5 alin. 3 CAPAS nu este valabil pentru tranzit doar atunci când cetateanul strain tert este semnalat în vederea NPI în respectivul stat Schengen (baza de date nationala). În situatia în care cetateanul strain tert, în baza unei semnalari nationale, este în continuare semnalat în SIS - deoarece nu a avut înca loc o consultare conf. art. 5 CAPAS - semnalarea în SIS are acelasi caracter ca si semnalarea nationala, iar cetateanul strain tert nu are, conform art. 5 alin. 3 CAPAS, dreptul la tranzit.

Conditiile pentru dreptul de tranzit sunt numite în finalul art. 5 alin. 3 CAPAS. Nu trebuie îndeplinite suplimentar conditiile de la art. 5 alin. 1 CAPAS. Astfel, nu este obligatoriu necesar un document de trecere a frontierei (pasaport, document înlocuitor). Politia de frontiera poate solicita însa, ca cetateanul strain tert sa dovedesca credibil ca este detinatorul de drept al titlului de sedere respectiv vizei de întoarcere.

Titlurile de sedere si vizele de întoarcere agreate ale statelor semnatare în sensul art. 5 alin. 3 CAPAS sunt listate într-o anexa a Manualului Comun Schengen. Pâna în momentul de fata aceasta contine mai mult de 130 de documente.

Tranzitul cu viza nationala

Conform prevederilor nationale, unui cetatean strain tert care doreste sa vina într-un stat membru Schengen pentru o perioada mai lunga de trei luni, i se poate emite o viza nationala. Conform art. 18 coroborat cu art. 5 alin. 1a, c, d si e CAPAS, cu aceasta viza cetateanul strain tert poate trece în principiu pe la orice frontiera externa pentru a ajunge în spatiul Schengen, iar apoi poate sa tranziteze orice stat membru Schengen pentru a ajunge în statul membru Schengen care i-a emis viza, atâta vreme cât nu este semnalat în baza de date nationala a statului în care intra sau a statului pe care îl tranziteaza.

Viza nationala contine o rubrica privind valabilitatea pentru statul emitent, cât si mentiunea (+1 tranzit Schengen) în limba nationala respectiva.

Intrarea poate fi refuzata doar daca cetateanul strain tert nu poseda un document de trecere a frontierei valabil, este semnalat în SIS sau în baza de date nationala, în vederea NPI, ori reprezinta un pericol pentru ordinea publica sau siguranta nationala a statului membru Schengen respectiv.

Exemplu: O cetateanca rusa a obtinut de la Regatul Ţarilor de Jos o viza nationala. Doreste sa studieze timp de doi ani în Regatul Ţarilor de Jos . Viza îi permite sa treaca prin Germania pentru a ajunge în Regatul Ţarilor de Jos, daca îndeplineste conditiile art. 18 CAPAS.

Statele Schengen au dreptul sa folosesca pentru aceasta viza autocolantul de viza uniforma Schengen (art. 7 Regulamentul CE 1683/95). La rubrica "tipul vizei" se trece litera D. Statul Schengen are însa libertatea sa foloseasca si alte formulare pentru viza nationala (vezi Manualul Schengen anexa 11).

În Manualul Schengen, o viza limitata în spatiu (tip A, B sau C) este numita tot "viza nationala", dat fiind ca este valabila doar pentru statul Schengen emitent. Difera însa din punct de vedere juridic de viza nationala în acceptiunea de la art. 18 CAPAS prin faptul ca permite sederea doar în limita a trei luni si se subordoneaza în consecinta reglementarilor Schengen. O viza nationala în sensul art. 18 CAPAS îndreptateste la o intrare pentru o sedere îndelungata. Acordarea nu este conditionata de reglementarile Schengen, ci se supune exclusiv legislatiei nationale privind strainii. O viza Schengen limitata în spatiu (tip A, B sau C) nu îndreptateste însa la un tranzit unic printr-un alt stat Schengen pentru a ajunge în statul Schengen emitent.

Viza nationala în sensul art. 18 CAPAS nu da dreptul nici la întoarcerea prin statele Schengen. Pentru întoarcerea pe cale terestra, de exemplu prin Germania, strainul trebuie sa posede o viza valabila pentru Germania, daca cetatenia sa o impune.

În urma modificarii art. 18 CAPAS prin Regulamentul (CE) 1091/2001 (Jurnalul Oficial nr. L 150 pag. 4 din 06.06.2001, în vigoare începând cu 07.06.2001), viza nationala poate fi totodata viza Schengen de tip C pentru cel mult trei luni, începând cu prima zi a valabilitatii, daca a fost acordata în conformitate cu conditiile si criteriile capitolului 3 alin. 1 CAPAS (art. 9 si urmat. CAPAS) si posesorul îndeplineste condiţ 23223s187x ;iile de intrare prevazute la art. 5 alin. 1a, c, d si e CAPAS.

În aceasta situatie, la rubrica "valabil pentru" se va trece codul statului emitent, completat de cuvintele "statele Schengen . Pe lânga aceasta, la "categoria vizei" se va trece codul D+C. Modificarea este valabila si pentru Islanda si Norvegia, nu însa (deocamdata) pentru Danemarca În consecinta, viza de tip D+C nu poate fi utilizata în Danemarca ca viza C pentru intrare si sedere de scurta durata - exceptând tranzitul în conditiile de pâna acum. Danemarca decide însa în sase luni daca prelua modificarea în legea interna.

Perioada de sedere în scopul tranzitului se limiteaza la timpul de calatorie necesar si nu are voie sa depaseasca cinci zile (analog art. 11 alin. 1b CAPAS). O viza limitata în spatiu (categorii A - C) nu da dreptul la un tranzit unic.

VIZA ROMANA

DEFINIŢIE - viza reprezinta autorizatia, materializata prin aplicarea unui colant sau a unei stampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite strainului supus acestei obligativitati sa se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau sederea temporara pentru o perioada determinata.

Tipuri de viza:

a) viza de tranzit aeroportuar - identificata prin simbolul A;

b) viza de tranzit - identificata prin simbolul B;

c) viza de scurta sedere: identificata prin simbolul C;

se acorda pentru urmatorul scop:

- misiune ;

- turism ;

- vizita ;

- afaceri ;

- transport ;

- activitati sportive ;

- activitati culturale, stiintifice, umanitare, de tratament medical .

d) viza de lunga sedere:

- activitati economice - D/AE;

- activitati profesionale - D/AP;

- activitati comerciale - D/AC;

- angajare în munca - D/AM;

- studii - D/SD;

- reîntregirea familiei - D/VF;

- intrarea în România a strainilor casatoriti cu cetateni români - D/CR;

- activitati religioase sau umanitare - D/RU;

- viza diplomatica si viza de serviciu - DS;

- alte scopuri - D/AS;

Viza de tranzit aeroportuar - permite strainului sa treaca prin zona internationala de tranzit a unui aeroport român, fara a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între doua tronsoane ale unui zbor international.

Viza de tranzit - valabila pentru unul sau doua tranzituri fara ca durata fiecarui tranzit sa depaseasca 5 zile.

Viza de scurta sedere - permite strainilor sa intre pe teritoriul României în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a caror durata totala sa nu depaseasca 90 de zile în decurs de 6 luni.

Dreptul de sedere pe teritoriul României, conferit strainului prin viza de scurta sedere, nu poate fi prelungit.

Viza de lunga sedere - se acorda strainilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii.

Viza de lunga sedere permite strainilor prelungirea dreptului de sedere temporara si obtinerea unui permis de sedere.

Viza colectiva - este o viza de tranzit sau de scurta sedere acordata unui grup de la 5 la 50 persoane, în scop turistic pentru o perioada care sa nu depaseasca 30 de zile.

Viza diplomatica si de serviciu - valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu întelegerile bilaterale la care Românie este parte.

Acordarea vizei române de catre organele P.F.R.

Incepand cu data de 01.02.2006 in P.T.F. romane se aplica in documentele de calatorie numai vize tip autocolant.

Aceste vize se pot acorda, cu titlu de exceptie, în urmatoarele situatii:

a)        în caz de urgenta, determinata de dezastre,calamitati naturale sau accidente;

b)        în caz de decese sau îmbolnaviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzatoare;

c)        în cazul echipajelor si pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situatii deosebite, care sunt nevoite sa acosteze ori sa aterizeze ca urmare a unor defectiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;

d)        în cazul functionarilor care apartin unor organizatii internationale si au fost delegati sa îndeplineasca misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;

e)        în cazul marinarilor straini care solicita tranzitul pentru a se îmbarca, reîmbarca sau pentru a parasi o nava în scopul repatrierii la încetarea contractului de munca, precum si în cazul schimburilor de echipaje.

Aceste vize nu trebuie sa depaseasca 15 zile în cazul vizelor de scurta sedere ( tip C ) si 5 zile în cazul vizelor de tranzit ( tip B ).

COMLPETAREA VIZEI ACORDATA IN P.T.F.

In punctele de trecere a frontierei dotate cu statii de lucru pentru tiparirea vizei, colantele de viza vor fi completate prin tiparire (chiar daca statiile functioneaza in regim off-line), iar in celelalte puncte, pentru o perioada scurta (pana la dotarea cu aparatura pentru tiparire), colantele de viza vor fi completate manual ,,scris de mana''.

Completarea colantului de viza se va face numai dupa verificarea autenticitatii documentului de trecere a frontierei si dupa verificarea daca persoana figureaza cu interdictie de intrare in SIF sau in sistemul visa on-line. Se va stabili totodata prin metoda portretului vorbit daca documentul apartine persoanei, daca persoana indeplineste conditiile de intrare in tara, precum si daca se incadreaza in situatiile de exceptie prevazute de lege pentru a se acorda viza in punctul de trecere a frontierei.

Contravaloarea colantului de viza costa 4$, care se adauga la taxa de viza

( 25 $ pentru viza de scurta sedere si 15 $ pentru viza de tranzit ).

Pentru taxa de urgenta se percepe o suma de 6 $.

Pentru o evidenta stricta a colantelor de viza acestea se vor folosi in ordinea crescanda a seriilor.

Colantele de viza se completeaza cu majuscule folosind cerneala neagra care nu poate fi stearsa (pix cu mina neagra).

Viza se va completa de catre aceeasi persoana, folosind acelasi tip de cerneala. Nu se admit corecturi, stersaturi sau adaugiri ulterioare de text.

Intervalul de valabilitate al vizei nu va fi mai mare decat durata sederii si va incepe din data acordarii vizei.

La rubrica numarul pasaportului se vor trece seria si numarul acestuia, iar in spatiul special destinat din partea inferioara a vizei se vor completa toate componentele numelui.

Pentru a se evita anularea unor vize colante in mod nejustificat, acestea vor fi aplicate in pasaport numai dupa ce exista certitudinea ca solicitantul este indreptatit sa o primeasca.Tot inainte de aplicare se va verifica daca a fost completata corect.

Completarea si tiparirea electronica a colantelor de viza se vor efectua in conformitate cu documentatia de exploatare a sistemului visa on-line.Aceasta va fi furnizata la momentul instalarii statiilor de lucru in punctele de trecere a frontierei.

APLICAREA VIZEI IN P.T.F.

Viza colanta se aplica pe prima pagina libera din pasaport, cu partea superioara spre cotorul documentului, pentru a putea fi citita optic. Se aplica stampila rotunda a punctului de control, in partea dreapta a vizei, asfel incat o portiune din stampila sa se imprime si pe fila documentului, iar politistul de frontiera aflat la comnda punctului de trecere a frontierei va semna viza.

La vizele tiparite, partea inferioara a colantului va fi destinta in exculsivitate datelor citibile optic. Nu se va aplica stampila si nu se vor face alte mentiuni in aceasta zona.

Datele privind insotitorii si alte mentiuni, se vor inscrie sub colantul de viza.

Pentru aplicarea stampilei rotunde se va folosi tusul special (fluorescent) care se utilizeaza pentru aplicarea stampilelor de traffic.

Se interzice aplicarea colantului de viza peste stampile sau alte mentiuni din documentele de trecere a frontierei, chiar daca acestea apartin autoritatilor altor state, ori nu mai sunt valabile.

Sub colantul de viza, pe acelasi, suport este tiparita in dublu exemplar seria vizei detasabila.Una din aceste serii se detaseaza si se aplica pe registrul de vize la rubrica serie si numar viza. In situatia in care se anuleaza viza, cealalta serie se va lipi in registrul de vize, sectiunea vize anulate, la rubrica serie viza.

Anularea si revocarea vizei române.

în strainatate de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare;

în tara de catre Directia generala afaceri consulare din cadrul M.A.E.;

Situatii de anulare:

se constata ca la data solicitarii vizei strainii nu îndeplineau conditiile prevazute de O.U.G. nr. 194/2002;

strainii au obtinut viza de intrare pe baza unor documente sau informatii false;

strainii au introdus sau au încercat sa introduca ilegal în România alti straini ori au inlesnit transportul sau cazarea acestora;

strainii au încalcat reglementarile vamale sau cele privind frontiera de stat;

Situatii de revocare:

strainii nu mai îndeplinesc conditiile cerute la acordarea vizei;

nu se respecta scopul pentru care a fost acordata viza de intrare;

dupa acordarea vizei strainii au fost declarati indezirabili.

Continutul vizei romane:

valabila pentru .. (se va înscrie numele si prenumele titularului documentului de calatorie în care se aplica viza autocolant);

de la .. pâna la .. (se va înscrie perioada de valabilitate a vizei);

numarul de intrari .. (se va trece numarul de intrari în România la care are dreptul strainul - una, doua sau multiple), durata de sedere .. (numarul lunilor - spre exemplu: trei luni) si rubrica zile .. (se vor înscrie numarul corespunzator de zile - spre exemplu: 90);

eliberata la .. (se va înscrie denumirea localitatii în care se afla amplasata ambasada, consulatul sau P.T.F.care a eliberat viza ;

data .. (va fi înscrisa data eliberarii vizei);

tipul vizei .. (se vor trece simbolurile corespunzatoare tipului de viza asa cum au fost prezentate anterior);

numarul pasaportului .. (se înscrie numarul documentului de calatorie în care se ataseaza viza autocolant);

observatii .. (se înscriu datele suplimentare pe care le considera ambasada sau oficiul consular ca fiind necesare).