REPREZENTAREA PĂRŢILOR ĪN PROCESUL CIVIL
- Art. 67-72 din Codul de Procedura Civila
Art. 67 al. 1 - "Partile pot sa-si exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar".
REPREZENTAREA CONV 252m1210c ENŢONALĂ A PERSOANEI FIZICE
Calitatea de repezentant o poate avea:
- avocatul L 51/1995
- neavocatul. Exista o limita, respectivul neavocat nu poate depune concluzii orale īn fata instantei, ci numai concluzii scrise.
Exista exceptii:
- doctorii si licentiatii īn drept pot pune concluzii orale pentru soti si rude pāna la gradul 4 inclusiv.
- la judecatorie mandatarul care-l reprezinta pe sos sau ruda de gradul 4 inclusiv
- daca dreptul de reprezentare rezulta din lege (parinti tutori) sau printr-o hotarāre judecatoreasca (sechestru judiciar).
Justificarea calitatii de reprezentant
→ la avocat se face prin īmputernicirea avocatiala
→ pentru manadatarul neavocat se face printr-o procura (īn scris sub semnatura nelegalizata) sau prin declaratia care se face īn fata instantei si care este trecuta īn īncheiere īn sedinta
Observatie: Mandatarul poate fi numai persoana care are capacitate deplina de exercitiu.
Īn ceea ce priveste continutul procurii, trebuie sa fie o procura speciala care sa cuprinda īn mod expres dreptul de reprezentare īn instanta.
Exceptie: daca mandantul nu are domiciliul sau resedinta īn tara, dreptul de reprezentare este prezumat chiar de procura, care are un caracter general.
ĪNCETAREA CALITĂŢII DE REPREZENTANT
Spre deosebire de contractul de mandat, reprezentarea conventionala īn instanta nu īnceteaza prin moartea sau incapacitatea mandantului.
Reprezentarea conventionala dureaza pāna la retragere.
Īn cazul īn care mandatarul moare īn timpul judecatii cu mai putin de 15 zile de ziua īnfatisarii, judecata se suspenda (art. 243 al. 3 din Codul de Procedura Civila).
Daca mandatarul moare dupa comunicarea hotarārii, termenul pentru comunicarea de atac se īntrerupe pāna la noua comunicare īntre parti.
Daca nu se prevede expres astfel, mandantul este principalul a fi dator pentru toate actele judecatii.
Exceptie fac actele de dispozitie (ex: renuntarea la un drept, renuntarea la judecata, tranzactia, adresarea). Īn acest caz este nevoie de o procura speciala chiar si pentru avocat.
Avocatul instantei de fond poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor afectate de termen, acte care sunt supuse ratificarii partii respective.
Exceptia lipsei calitatii de reprezentant poate fi invocata īn orice stare a prcinii, dar titularul dreptului va putea ratifica actele facute de cel ce nu a avut calitatea de reprezentant.
PROCURORUL (participant la procesul civil)
→ art. 45 din Codul de Procedura Civila
→ reglementeaza modalitatile principale de pornire a procesului civil prin:
participarea la judecata
exercitarea cailor de aatc
cererea de punere īn executare a hotarārii civile.
Pozitia procurorului: procurorul nu este un participant la procesul civil, ci are calitatea de parte. El poate sa propuna probe, sa invoce exceptii si sa puna concluzii.
Formele participarii procurorului īn procesul civil
1) Pornirea procesului civil
- poate sa porneasca procesul civil atunci cānd se pune īn discutie apararea dreptului.
2) Īn alte cazuri expres prevazute de lege
- titularul dreptului va fi introdus īn proces putānd efectua acte de dispozitie.
Participarea la procesul civil - procurorul poate pune conditii, poate participa īn orice proces civil, īn orice faza a acestuia daca apreaciaza ca e necesar pentru apararea drepturilor si libertatilor cetateniei.
Instanta de judecata si partile nu pot cenzura acest drept al procurorului.
Exista situatia īn care participarea procurorului este obligatorie la procesul civil sub sanctiunea obligatorie a .......... ..... ...... ........ punerea sub interdictie judecatoreasca sau .......... ..... ...... . .........declararea disparitiei sau mortii uneo persoane.
3) Exercitarea cailor de atac
Poate exercita caile de atac īmpotriva oricarei hotarāre chiat daca a participat sau nu la proces.
Procurorul poate sa ceara punerea īn executare a hotarārii judecatoresti civile īn cazurile previzute de art. 45 al. 1.
COMPETENŢA INSTANŢELOR DE JUDECATĂ
Reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau a altui organ competent de a judeca un anumit litigiu.
Clasificarea normelor de competenta: - generala
- materiala
- teritoriala.
Competenta generala a instantelor de judecata
Face distinctie īntre atributiile instantei judecatoresti si atributia altor organe cu competenta jurisdictionala care solutioneaza anumite litigii īn cazurile expres prevazute de lege.
Ex: - competenta īn materia controlului constitutionalitatii actelor normative;
- competenta īn materie fiscala;
- competenta īn materiea drepturilor si īndatoririlor parintesti (autoritatea tutelara care decide īn cazul schimbarii domiciliului minorului);
- competenta īn materia arbitrajului.
Competenta materiala a instantelor de judecata
Distinge īntre competenta instantelor de grad dferit.
Judecatoria conform art. 1 din Codul de Procedura Civila:
- are plenitudine de competenta īn materie civila īn sensul ca judeca īn prima instanta toate procesele si cererile īn afara de cele date prin lege altor instante;
- judeca plāngerile īmpotriva hotarārilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, īn cazurile prevazute de lege;
- judeca īn orice alte materii date prin lege īn competenta lor.
Tribunalul judeca:
1. īn prima instanta:
a) procesele si cererile īn materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile īn aceasta materie al caror obiect este neevaluabil īn bani;
b) procesele si cererile īn materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu exceptia cererilor de īmparteala judiciara, a cererilor īn materia succesorala, a cererilor neevaluabile īn bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati īn drepturile lor prin aplicarea legilor īn materia fondului funciar;
c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege īn competenta altor instante;
d) procesele si cererile īn materie de contencios administrativ, īn afara de cele date īn competenta curtilor de apel;
e) procesele si cererile īn materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele si cererile īn materie de expropriere;
g) cererile pentru īncuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savārsite īn procesele penale;
i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru īncuviintarea executarii silite a hotarārilor date īn tari straine;
2. ca instante de apel, apelurile declarate īmpotriva hotarārilor pronuntate de judecatorii īn prima instanta;
3. ca instante de recurs, recursurile declarate īmpotriva hotarārilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
4. īn orice alte materii date prin lege īn competenta lor.
Curtea de apel judeca:
1. īn prima instanta, procesele si cererile īn materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate īmpotriva hotarārilor pronuntate de tribunale īn prima instanta;
3. ca instante de recurs, recursurile declarate īmpotriva hotarārilor pronuntate de tribunale īn apel sau īmpotriva hotarārilor pronuntate īn prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si īn orice alte cazuri expres prevazute de lege;
4. īn orice alte materii date prin lege īn competenta lor.
Īnalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
1. recursurile declarate īmpotriva hotarārilor curtilor de apel si a altor hotarāri, īn cazurile prevazute de lege;
2. recursurile īn interesul legii;
3. īn orice alte materii date prin lege īn competenta sa.
|
