REVOLUTIA DE LA 1821, ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI IN PERIOADA 1821-1848

REVOLUTIA DE LA 1821, ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PERIOADA 1821-1848

A) REVOLUTIA DE LA 1821,

- condusă de Tudor Vladimirescu, a avut dublu caracter social si national, asa cum rezultă din desfăsurarea actiunilor si din actele adoptate în decursul ei. Ac 838g63i um idealurile sociale se împletesc, se contopesc cu cele nationale. La luptă au participat toate clasele sociale, o luptă împotriva dominatiei otomane si a instrumentelor acestora fanariotii.

- cadrul general sud - est european, de luptă pentru idealul national, în care românii ca si Serbia si Grecia. prin miscari de eliberare precum Eteria ( sprijinită de Rusia taristă ), la care aderă initial si Tudor Vladimirescu, ofiter în armata rusă, se va apropia ulterior de Turcia pentru a realiza măcar partial dezideratele revolutiei, cum ar fi revenire la domniile pământene.

- programul revolutiei de la 1821

între 28 ian - 27 mai 1821 puterea politică a apartinut lui Tudor Vladimirescu si armatei revolutianare de voluntari, constituită în Adunarea poporului, stabilită la Bucuresti. A recunoscut Divanul boieresc ca organ al administratiei tării, între timp dorindu-se introducerea unui sistem constitutional modern. Principiile noii organizări constitutionale sunt cuprinse în acte precum:

- Proclamatia de la Tismana ( Pades ),

- Cererile norodului românesc adevărat proiect de constitutie, ce vizau monarhie constitutională, acesul burgheziei la conducerea statului, dregătorii după merit,

- Proclamatia de la Bolintin

- Proclamatia de la Bucuresti

PRINCIPALELE idei revolutionare - titluri nobiliare după dregătorii, reorganizarea sistemului judiciar prin reducerea taxelor, înlesnirea accesului tuturor locuitorilor la instantele de judecată, afirmarea suveranitătii prin desfiintarea privilegiilor străinilor în fata justitiei.

- Înfiintarea armatei nationale.

- Subordonarea bisericii, statului si legilor tării, alegerea mitropolitului de către popor, înfiintarea de scoli prin biserici, cu predare în limba română, gratuite, indiferent de conditia socială.

- Desfiintarea vămilor din interiorul tării.

- Revenirea la sistemul plătii impozitelor în patru sferturi.

- Desfiintarea stării de dependentă personală.

- Boierii vinovati de abuzuri să fie alungati din tară.

B) ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI ÎN PERIOADA 1821-1848.

EVOLUTIA ORGANIZĂRII DE STAT.

1) Economico-social.

- se mentin vechile relatii de dependentă din agricultură.

- apar o serie de elemente noi legate de sporirea productiei în conditiile lărgirii pietei interne si a cererii externe, extinderea muncii salariate, modernizarea productiei, dezvoltarea industriei si desfiintarea monopolului economic otoman, ascensiunea elementelor burgheze.

- boierii rămân organizati în cele trei stări - majoritatea populatiei rurale sunt tărani clăcasi 70% - restul fiind tărani liberi si populatia oraselor.

2) Revenirea la sistemul domnilor pământeni.

- consecinte deosebit de importante, lupta de idei prin cereri, memorii, proiecte de reformă ale boierimii ( între 1821-1822 sunt peste 70 de proiecte ce vizau politica, recunoasterea autonomiei, modernizarea vietii economice si de stat). Revenirea la sistemul traditional al domniilor pământene, stabilirea granitei pe talvegul Dunării, desfiintarea raialelor turcesti, libertatea comertului, armata natională, reforma administrativă.

- 1822 este anul revenirii în tările române la traditia domniilor pământene. În Moldova, Ionită Sandu Sturdza, în Tara Româneasca Grigore Dimitrie Ghica. Conventia de la Akkerman - 1826, a consacrat puterea politica a marii boierimi. Din 1828 tarile române au fost ocupate de trupele tariste, ocupatie militara pâna în anul 1934. Tarile române având regimul unor protectorate conduse de un guvernator rus, numit de tar, presedinte deplin împuternicit al divanului Moldovei si Tarii Românesti.

Regulamentele organice elaborate în timpul administratiei ruse adoptate în 1830 de catre Adunarile obstesti extraordinare ale Tarii Românesti si Moldovei, întarite apoi de Poarta. Intra în vigoare în 1831 în Tara Românesca si 1832 în Moldova. Desi dispozitiile regulamentare spuneau ca domnii sa fie alesi, în realitate, ei au fost numiti.

3) Organele centrale ale statului.

- domnul - organ central al statului cu atributii precizate de acte interne si internationale, se recunostea autonomia tărilor române, ales pe timp de 7 ani cu consimtământul portii, dar putea fi si destituit pentru delicte cu consimtământul Turciei si Rusiei. Hotărârile domnului se luau de comun acord cu divanul. Ulterior, din 1828, domnii au fost înlocuiti cu guvernatorul rus, unic pentru ambele tări. Potrivit Regulamentelor organice, domnia era electivă, nobiliară si viageră, alesi de adunarea obstească extraordinară, investiti de Turcia si comunicati Rusiei.

Avea în exercitarea conducerii statului atributii legislative, executive si judecătoresti. Visteria statului a fost complet separată de cămara domnească, comanda armata natională. În principiu, nu putea judeca, ci numai întări hotărârile judecătoresti rămase definitive.

- dregătorii - păstrează vechile trăsături, apărând si elemente noi. Regulamentele organice au interzis cumulul atributiilor administrative si judecătoresti, dând expresie principiului separatiei puterilor în stat. Marele vornic are atributiile ministrului de interne, marele logofăt veritabil ministru de justitie, marele spătar era sef al militiei, marele agă era sef al politiei.

- divanul domnesc suferă transformări în componentă si competentă. Atributiile administrative i-au fost preluate de sfatul administrativ, iar cele legislative de către obisnuita obstească adunare.

- adunarea obstească extraordinară alegea pe domn. 190 membri în Tara Românească si 132 în Moldava.

- adunarea obstească ordinară avea 42 membri în Tara Românească si 35 în Mokdova, alesi pe 5 ani si cuprindea reprezentanti ai boierului si clerului. Se pronunta numai în domeniul legislativ, deci rol asemănător parlamentului.

- organizarea fiscală- s-au luat o serie de măsuri moderne, impozit de 30 de lei pe cap de familie (capitatia), iar negustorii, industriasii si meseriasii un impozit special (patenta). Boierii se clerul erau scutiti de dări. Erau si impozite indirecte precum circulatia mărfurilor plătite de toate clasele.

- organizarea armatei nationale - tărani erau luati cu arcanul pe termen de sase ani, tinerii burghezi erau subofiteri, iar boierii erau ofiteri.

- organizarea judecătorească - pe principii noi precum separarea activitătii juridice de cea administrativă, introducerea inamovibilitătii judecătorilor în formă incipientă, organizare ierarhică a instantelor si specializarea lor.

Regulamentele organice prevedeau :

- prima instantă era tribunalul sătesc, format din preot si trei reprezentanti ai tăranilor (fruntasi, mijlocas si codas)

- ispravnicii judetelor si zapciii tinuturilor.

- tribunalele politiei îndreptătoare la Bucuresti si Iasi.

- tribunalele judetene (sau de tinut în Moldova), formate dintr-un presedinte, doi membri si un procuror, judecau procese civile până la o anumită valoare comercială, precum si plângerile clăcasilor împotriva boierilor.

- divanurile judecătoresti îsi desfăsurau activitatea la Bucuresti, Craiova si Iasi, având câte o sectie civilă si una comercială. În materie civilă, ele judecau ca instantă de apel dar si ca primă si ultimă instantă. La valori mari, hotărârile pueau fi apelate la Înaltul Divan.

- tribunalele apelative de comert erau organizate la Bucuresti, Craiova si Iasi. În compunerea acestor instante intrau si trei asesori, alesi dintre negustori.

- înaltul divan judeca la Bucuresti si IasI, în ultimă instantă procesele venite în apel de la divanurile judecătoresti. Instanta era formată din boieri, alesi pe termen de trei ani, în care erau inamovibili.

- divanul domnesc în Moldova era prezidat de către domn si solutiona cazurile de gresită aplicare a legii. Hotărârile erau date cu majoritate. Din 1833, divanul domnesc s-a contopit cu înaltul divan.

- înalta curte de revizie în Tara Românească exercita competenta initială a divanului domnesc din Moldova.

4) Organizarea administrativ teritorială.

Prin Regulamentele organice emise se merge în directia centralizării puterii de stat. Ea rămâne neschimbată, numărul judetelor si tinuturilor a fost însă redus.

EVOLUTIA DREPTULUI

1) Tendinte de modernizare a dreptului.

Se adoptă coduri noi ce accentuează rolul legii scrise în raport cu obiceiul traditional; - altă caracteristică începe consacrarea principiului legalitătii, folosindu-se experienta legislativă a altor state (Franta); - se formează cadre cu pregătire juridică în tară, prin organizarea cursurilor de drept (se continuă practica trimiterii tinerilor la studii juridice în străinătate, Franta si Italia); - se conturează începuturile unui sistem de drept.

2) Principalele ramuri si institutii juridice.

- aparitia unor elemente de drept constitutional.

- cele două Regulamente organice au dat identitate legislativă celor două tări române, cu aceeasi organizare politică. Nu sunt însă constitutii fiind adoptate cu încuviintarea Rusiei si Turciei. fără consultarea si acordul poporului, fără dispozitii privitoare la drepturi si libertăti. Dispozitiile Regulamentelor organice introduc, deci, primele principii de drept constitutional în istoria legislatiei noastre (separatia puterilor în stat, liberă circulatie între cele două tări).

- dreptul civil cf. Regulamentelor organice pricinile civile se judecau după Codul Calimach si Codul Caragea, cu reglementări aproape identice in cele două tări, "dreptul sfânt al proprietătii", sporirea importantei actelor scrise în viata juridică prin introducerea sistemului de înregistrare a contractelor de ipotecă si de dotă, ca si actele de stare civilă, se accentuează caracterul personal al răspunderii civile, desfiintându-se formele de răspundere colectivă consacrate de obiceiuri străvechi.

- dreptul comercial - în 1833 Icovache Veisa si la 1841 Emanoil Drăghici au tradus codul comercial francez, pentru M. , iar în 1840 Simion Marcovici în TR. Acest cod cuprinde trei cărti si un supliment:

- cartea întâi cuprinde dispozitii generale: negustori, registre de comert (catastife), tovărăsii (societăti comerciale), burse de comert, comisionari, samsari, cărăusi, vânzări-cumpărări, polite (cambii), etc.

- cartea a doua trata problema falimentului

- cartea a treia privea navigatia, vasele maritime si negotul maritim.

- suplimentul (anexa) cuprindea norme referitoare la organizarea instantelor comerciale si la procedura de judecată.

- dreptul penal - în anul 1820 apare în Moldova prima parte a Condicii Criminalicesti, un cod de procedură penală întocmit de Iordache Cantacuzino, Grigoras Sturdza si Iordache Rusei, Partea a doua neputând fi elaborată atunci din cauza evenimentelor de la 1821. În 1826 se va desăvârsi lucrarea. Toate infractiunile erau considerate criminale, calsificându-se în două mari grupe: a) fapte pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei (răzvrătirea, împotrivirea fată de dregători sau judecători) si b) fapte pricinuitoare de vătămare a particularilor (tulburarea stăpânirii mosiei si casei, punerea de foc, furtisagul, tăinuirea, prădăciunea, uciderea, pruncuciderea, rănirea, violul, plastografia, etc.). Se introduce si prescriptia, de exemplu 30 de ani pentru furtisag, 3 luni pentru adulter.

Pedepsele erau bătaia, închiderea la groapa ocnei, etc. Se mentine caracterul discriminatoriu după situatia socială a infractorilor.

După constituirea unitătilor militare nationale, se elaborează în 1823 reglementarea îndatoririlor, abaterilor si sanctiunilor militare. Ca infractiuni militare erau: nesupunerea, fuga de sines depărtare de slujbă, nesilinta, etc. Abaterile militarilor puteau fi:

1) abateri disciplinare.

2) infractiuni grave.

- dreptul procesual. Îmbunătătirea organizării judecătoresti si a desfăsurării procesului continuă cu noi dispozitii privitoare la separarea instantelor judecătoresti de cele administrative, specializarea instantelor, organizarea procedurii scrise, a avocaturii, procedura apelului, revizuirea hotărârilor. Se delimitează mai clar competenta instantelor civile si cea a instantelor ecleziastice. Se garanta inviolabilitatea persoanei ~prin introducerea mandatului de arestare si obligatia de cercetare a celui arestat în termen de 24 de ore.

Sunt o serie de inovatii, mai ales în domeniul procedurii civile, prin reglementarea regimului probelor scrise, actelor de

zestre si zălog, contractelor comerciale, depozitului judiciar, actelor de notariat si actelor de stare civilă. Se introduce pentru prima dată principiul autoritătii lucrului judecat, hotărârile luate de divanul domnesc si confirmate de domn nu puteau fi modificate.