completele de contencios adm sunt formate dintr-un sg judecator(in noua modificare)legea 554/2004
Raspunderea administrativ contraventionala
Elementele constitutive ale contraventiei
1.Obiectul contraventiei il reprezinta valorile sociale aparate de normele de drept. Normele de drept apartin in principal dreptului administrativ dar pot fi incalcate si alte norme de drept cum ar fi cele din domeniul financiar si in 727h78h special comercial .
2.Latura obiectiva a contraventei consta intr-o actiune ilicita adica in comiterea unei fapte pe care norma juridica o interzice . Consta intr-o inactiune adica neindeplinirea unei fapte la care obliga norma juridica .Consta intr-o fapta comisiv-omisiva adica o fapta cu caracter mixt in continutul careia se regasesc atat actiunea cat si inactiunea .
3.Subiectul contraventiei . Pot fi subiecte ale rasunderii contraventionale persoana fizica si persoana juridica .Cat priveste persoana fizica din textul legii se desprind urmatoarele principii :
a)regula o reprezinta faptul ca poate fi contravenient orice persoana fizica cetatean roman , strain sau apatrid .
Exceptii :-minorii de pana la 14 ani nu raspund contraventional
-minorii intre 14-18 ani raspund contraventional pe jumatate in sensul ca minimul si maximul amenzii se reduc la jumatate din minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita .
-militarii in termen nu raspund contraventional ; in cazul lor procesul verbal de constatare se trimite conmandantului unitatii din care face parte contravenientul pentru a i se aplica daca procesul este intemeiat masuri disciplinare
In afara varstei o alta exceptie care trebuie indeplinita pentru a raspunde contraventional o reprezinta responsabilitatea .
Aceasta presupune capacitatea persoanei de a intelege caracterul periculos a actiunilor sale .Existenta starii de responsabilitate se prezuma , iresponsabilitatea fiind o exceptie are trebuie dovedita si care este de stricta interpretare .
O ultima conditie o reprezinta libertatea de decizie si de actiune . Potrivit acesteia o persoana pentru a fi subiect al unei contraventii trebuie sa fi avut libertatea de a transpune in practica o decizie pe care a luat-o in mod constient .
In cazul in care persoana este constransa de o forta exterioara de natura fizica sau psihica, fapta nu va putea fi caracterizata drept contraventie . De altfel ordonanta 2/2001 , sediul materiei in domeniul contraventional reglementeaza constrangerea fizica si morala ca si cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei ducand la exonerarea de raspundere a persoanelor aflate intr-o asemenea situatie .
Deasemenea trebuie avut in vedere ca in cazul in care aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie in parte .
Acesta aspect reprezinta pluralitatea de contraventii adica situatia in care o persoana savarseste mai multe fapte in acelasi timp si constatate de agentul constatator prin acelasi proces verbal .
Este insa posibil ca la o fapta contraventionala sa ia parte mai multe persoane . In acest caz sanctiunea urmeaza a fi aplicata fiecarei persoane in mod separat .
4.Latura subiectiva reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si urmarile acesteia . Elementul determinant al laturii subiective il reprezinta vinovatia care consta in pozitia autorului faptei fata de fapta si urmarile acesteia .
Elementul subiectiv poate imbraca atat forma intentiei cat si forma culpei .
Definitia si trasaturile contraventiei
Definim contraventia ca fiind fapta savarsita cu vinovatie stabilita si sanctionata prin legi, ordonante si hotarari de Guvern , hotarari ale Consiliului Local al comunei sau orasului , municipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti , hotarari ale Consiliului Judetean sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti
Trasaturile contraventiei
1.Este o fapta savarsita cu vinovatie
2.Este o fapta prevazuta si sanctionata printr-un act normativ care poate proveni fie de la autoritati centrale fie de la autoritati locale . Aceasta trasatura se numeste legalitatea contraventiei . Din aceasta rezulta autoritatile care pot emite acte normative in domeniul contraventiei .La nivel central astfel de acte pot fi emise de Parlament si Guvern , iar la nivel local si judetean de Consiliul Local , de Consiliul Judetean , de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si de Consiliile sectoarelor Municipiului Bucuresti
Actele normative prin care se stabilesc contraventii trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
-descrierea faptei ce constituie contraventie
-sanctiunea care urmeaza sa se aplice ; in cazul in care se aplica sanctiunea amenzii actul normativ va trebui sa cuprinda limta minima si maxima a acestei sanctiuni sau cote procentuale din anumite valori
-pot fi cuprinse si anumite tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiei ; legea instituie principiul potrivit caruia actele normative contraventionale intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data cat au fost publicate
In cazuri urgente termenul poate fi mai scurt dar nu mai mic de 10 zile .
Cauze care inlatura raspunderea contraventionala
Exista situatii obiective ce tin fie de aspectele materiale ale faptei ilicite , fie de cele subiective si care determina inlaturarea raspunderii contraventionale .
Caracterul contraventional al faptei ilicite este inlaturat in cazul legitimei aparari , starii de necesitate , constrangerii fizice sau morale , cazului fortuit , iresponsabilitatii , betiei involuntare completa , erorii de fapt precum si infirmitatii daca are legatura cu fapta savarsita .
La aceste cauze se adauga si minoritatea .
Pentru definirea acestor cauze in absenta unor dispozitii speciale in dreptul comun al contraventiei s-a recurs la definitiile din C.P fiind vorba despre aceleasi cauze care inlatura si raspunderea penala.
Acestor cauze li se adauga si prescriptia , legea facand distinctie intre prescrptia aplicarii sanctiunii si prescriptia executarii sanctiunii .
Prescriptia aplicarii sanctiunii:
Aplicarea sanctiunii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei . In cazul contraventiilor continue termenul de 6 luni curge de la data constatarii faptei fiind vorba despre contraventie continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp .
Asemenea contraventii continue se intalnesc cel mai adesea in materia constructiilor fara autorizatie dreptul comun in materie fiind legea 50/1991 privind autorizarea in constructii .
Atunci cand fapta a fost initial urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie , prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul in care cauza s-a aflat infata organelor de cercetare sau de urmarire penala ori in fata instantei de judecata.
Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata in termen de 1 an de la data savarsirii faptei .
Deasemenea se prevede posibilitatea ca prin legi speciale sa se prevada si alte termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale .
Prescpriptia executarii sanctiunii :
Executarea sanctiunii se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii .
Sanctiunile contraventionale :
Ordonanta guvernului 2/2001 a introdus un nou sistem sanctionator diversificat mai usor si cel putin teoretic mai functional .
Potrivit ordonantei sanctiunile contraventionale se impart in 2 categorii:
-principale
-complementare
Sanctiunile contraventionale principale sunt :
-avertismentul
-amenda
-obligarea contraventientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii
Pana in anul 2003 sanctiunea contraventionala principala era si inchisoarea contraventionala care se aplica daca nu exista consimtamantul contravenientului pentru aplicarea sanctiunilor anterior prevazute .
Aceasta sanctiune a disparut insa cu modificarea Constitutiei in anul 2003 .
Sanctiunile contraventionale complementare sunt :
-confiscarea bunurilor destinate folosite sau rezultate din contraventie
-suspendarea sau anularea avizului , acordului sau a autorizatiei de exercitarea a unei activitati
-inchiderea unei unitati economice
-blocarea contului bancar-suspendarea activitatii unui agent economic
-retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni sau activitati de comert exterior
-desfintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala
Deasemenea se prevede expres posibilitate ca prin legi speciale sa fie stabilite se alte sanctiuni principale sau complementare .
Ordonanta 2 prevede principiul proportionalitatii sanctiunii stabilite cu gradul de pericol social al faptei savarsite .
La randul lor sanctiunile complementare urmeaza a fi aplicate in functie de natura si gravitatea faptei si pot fi cumulate .
Avertismentul:
In temeiul art.7 din ordonanta 2/2001 avertismentul ca sanctiune contraventionala principala consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale .
Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa . Prin urmare in doctrina s-a apreciat ca avertismentul are mai degraba un caracter moral intervenind in cazul in car fapta savarsita este de mica importanta , iar agentul constatator apreciaza ca autorul faptei nu o va mai repeta chiar fara aplicarea unei amenzi contraventionale .
Interpretarea art.7 din ordonanta este deosebit de importanta pentru realizarea functiei educative a raspunderii contravetionale . In practica insa de cele mai multe ori agentii constatatori neglijeaza avertismentul preferand sa aplice sanctiunea amenzii si pentru contraventii neinsemnate , mai ales in cazul contraventiilor din domeniul circulatiei pe drumurile publice .
Este adevarat ca in materia contraventiilor neexistand recidiva si nici chiar antecedentele neavand semnificatie legala , nu s-a conceput ca in cazul condamnarilor penale un cazier .
In aceste conditii este imposibil de constatat cand o persoana savarseste pentru prima data o contraventie , de altfel si un cazier ar fi ineficient deoarece in cele mai multe cazuri agentii constatatori aplica sanctiunile prin acelasi act prin care stabilesc savarsirea faptei contraventionale . Aceasta procedura nu le permite si verificarea daca persoana in cauza , una din milioanele de potentiali contravenienti a mai fost sanctionata contraventional in trecut .
Din aceste considerente se poate trage concluzia ca regimul juridic al contraventiilor trebuie sa reconsidere avertismentul . Ideea care sta la baza acestei cerinte este aceea de a face din avertisment o sanctiune eficace .
Avertismentul ar trebui sa fi o sanctiune prevazta in toate cazurile pentru contraventiile d o anumita gravitate savarsite pentru prima data.
Daca aceasta idee ar fi acceptata , realizarea ei ar indica 2 consecinte :
-ierarhizarea contraventiilor in cel putin 2 categorii , clase sau grade in functie de gravitatea lor , avertismentul urmand a fi aplicat contraventiilor mai putin grave
-pentru a fi aplicat contravenientului care a savarsit pentru prima data o contraventiei se impune initierea unui sistem de evidenta a persoanelor carora li s-au aplicat sanctiuni contraventionale .
Legislatia actuala precizeaza in mod expres ca avertismentul se adreseaza oral atunci cand cotravenientul este prezent la constatarea contraventiei , iar sanctiunea se aplica direct de catre agentul constatator .
In celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului verbal de constatarea a contraventiei cu rezolutia corespunzatoare .
In ipoteza in care avertismentul este aplicat de instanta de judecata prin inlocuirea amenzii contraventionale , comunicarea acestuia se face prin comunicarea hotararii judecatoresti .
|
