Recidiva

Recidiva

Potrivit art. 37, cod penal exista recidiva atunci când, dupa condamnarea sau dupa executarea unei pedepse mai mari de 6 luni ori a cel putin trei pedepse de pâna la 6 luni, inculpatul savârseste o noua infractiune sanctionata cu detentiunea pe viata sau cu închisoarea mai mare de un an. Este necesar ca toate infractiunile sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate. Infractiunea noua se savârseste fie înainte de începerea executarii pedepsei, fie în timpul executarii acesteia 16516r1719q , fie în stare de evadare.

Clasificarea  recidivei

A. Dupa natura infractiunilor:

Recidiva generala se retine indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu sunt de acelasi fel. Deci existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise, putând fi de natura diferita ori de aceeasi natura.

Recidiva speciala se retine doar în masura în care cele doua infractiuni sunt îndreptate împotriva aceluiasi obiect juridic.

B. Dupa timpul scurs între executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savârsirea noii infractiuni:

Recidiva perpetua sau permanenta atrage retinerea strarii de recidiva indiferent care e intervalul de timp scurs între cele doua condamnari.

Recidiva temporara când starea de recidiva se retine doar daca infracti-unea este savârsita într-un anumit interval de timp calculat de la condamnarea pentru prima infractiune (La crima recidiva e întotdeauna perpetua).

C. Dupa gravitatea condamnarii pentru prima infractiune:

Recidiva absoluta apare când existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari.

Recidiva relativa apare când existenta ei e conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara.

D. Dupa locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul termen al recidivei:

Recidiva nationala sau teritoriala apare când prima condamnare a fost pronuntata de o instanta româna.

Recidiva internationala apare când prima condamnare a fost pronuntata de o instanta straina.

E. Dupa tratamentul sanctionator:

Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atât pentru infractorul la prima recidiva, cât si pentru cel care a perseverat în recidiva  ( multirecidivist).

Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva.

Recidiva cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei.

Recidiva cu regim sanctionator diferentiat presupune un regim de sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei.

F. Dupa momentul savârsirii celei de-a doua infractiuni:

Recidiva postcondamnatorie

Recidiva postexecutorie

G. Dupa condamnarile care formeaza primul termen al recidivei:

1) Recidiva mare

2) Recidiva mica

Aceste ultime doua tipuri de clasificare sunt reglementate si de codul penal român. Ele se pot combina între ele, obtinându-se patru forme de recidiva:

I.           Recidiva mare postcondamnatorie

II.        Recidiva mica postcondamnatorie

III.     Recidiva mare postexecutorie

IV.      Recidiva mica postexecutorie

I. Recidiva mare postcondamnatorie

Aceasta este cea mai fracventa forma a recidivei. Ea exista atunci când, dupa condamnarea pentru o infractiune intentionata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, infractorul savârseste, înainte de începerea executarii, în timpul executarii sau în stare de evadare, o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de un an.

Conditiile de existenta ale recidivei mari postcondamnatorii

Presupune existenta a doi termeni:

1. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei:

a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata. Se pune problema daca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva, caci art. 37, cod penal face aluzie la faptele intentionate si, în acelasi timp, art. 38, cod penal prevede ca nu atrag starea de recidiva infractiunile comise din culpa. Ţinând cont de faptul ca prevederile art. 38, cod penal constituie o exceptie, se poate deduce ca infractiuni-le praeterintentionate atrag starea de recidiva.

b) Pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie închisoare mai mare de 6 luni. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata pentru o singura infractiune sau pentru concurs de infractiuni. În practica s-a pus problema existentei starii de recidiva atunci când pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentu concurs de infractiuni în structura caruia intra atât fapte intentionate cât si fapte din culpa.

În acest caz, daca una dintre infractiunile componente ale concursului este intentionata si are stabilita o pedeapsa de peste 6 luni, avem recidiva. Daca toate infractiunille au stabilite pedepse mai mici de 6 luni, dar sunt toate intentionate si rezultanta lor depaseste 6 luni, avem recidiva. Însa în cazul în care toate infractiunile componente ale concursului sunt mai mici de 6 luni si unele dintre infractiuni au fost comise din culpa, nu avem recidiva, chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni.

c) Pedeapsa aplicata în primul termen sa fie definitiva.

d) Condamnarea aplicata pentru acest prim termen al recidivei sa nu se includa în cele din art. 38, cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva).

2. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei:

a) Infractiunile ce compun acest termen sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate.

b) Pedeapsa prevazuta pentru acest termen sa fie detentiunea pe viata sau închisoarea mai mare de un an. În cazul primului termen se are în vedere pedeapsa concret stabilita de instanta, iar în cazul celui de-al doilea termen se are în vedere pedeapsa prevazuta de lege. Daca este o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani exista recidiva, deoarece maximul special este mai mare de un an. Nu intereseaza pedeapsa concret stabilita de instanta. Chiar daca instanta va aplica doar o pedeapsa de 3 luni va fi tot recidiva.

c) Sa fie savârsita dupa condamnarea data în primul termen si înainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru aceasta condamnare. Asadar infractiunea poate fi comisa în intervalul cuprins între hotarârea definitiva de condamnare si efectuarea propriu-zisa a condamnarii, în timpul executarii sau în stare de evadare.

d) Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38, cod penal.

La concursul de infractiuni, unde infractiunile sunt comise cu intentie si din culpa, se pune problema daca se retine starea de recidiva. În acest caz se retin doua ipoteze:

Situatia în care pentru cel putin una dintre infractiunile intentionate aflata în concurs s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. Astfel, daca avem patru infractiuni, doua din culpa si doua intentionate, pentru care s-au stabilit pedepse de 5, 4, 7 si respectiv 3 luni, iar pedeapsa rezultanta este de 9 luni, exista, în acest caz, recidiva, deoarece avem o pedeapsa mai mare de 6 luni.

Situatia în care pentru nici una dintre faptele intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. Astfel, avem situatia în care pentru 4 infractiuni, doua din culpa si doua intentionate, s-au stabilit pedepse de 5, 4, 4, respectiv 5 luni, iar pedeapsa rezultanta s-a stabilit la 8 luni. Se pune problema daca îndeplineste conditiile termenului recidivei.

Într-o opinie din doctrina s-a exprimat ideea ca putem avea recidiva în masura în care pedeapsa pentru o fapta intentionata plus partea din spor aferenta celeilalte fapte intentionate depaseste 6 luni. În realitate, nu putem împarti sporul adaungat la pedeapsa de baza pentru a vedea care e cota-parte aferenta pedepsei ce ne intereseaza. Într-o asemenea situatie nu avem recidiva.

Pedepsirea recidivei mari postcondamnatorii

În cazul recidivei, contopirea se face potrivit art. 39, cod penal. De asemenea, sporul aplicat în cazul recidivei este de pâna la 7 ani. Exista 4 situatii:

Când atât primul termen, cât si cel de-al doilea termen sunt formati dintr-o singura infractiune fiecare. si aici întâlnim 3 situatii distincte:

a) Când infractorul comite cea de-a doua infractiune în timp ce executa prima pedeapsa.

I₁ P₁ I₂ P₂ P¹

P₁¹

I₁: Momentul comiterii primei infractiuni

I₂: Momentul comiterii celei de-a doua infractiuni

P₁: Stabilirea pedepsei pentru prima infractiune si începerea executarii

acesteia

P₂: Stabilirea pedepsei pentru cea de-a doua infractiune si contopirea pedepselor în vederea aplicarii tratamentului sanctionator pentru recidiva

P¹: Restul pedepsei ramas neexecutat din P₁ la data comiterii celei de-a doua infractiuni

P₁¹: Ceea ce infractorul a executat din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni si pâna la data contopirii

R: Rezultanta finala care va fi pedeapsa ce se va executa pentru recidiva

O: Contopire potrivit art. 34, cod penal (Concurs)

: Contopire potrivit art. 39, cod penal (Recidiva)

R = (P₂ P¹) - P₁¹

Rezultanta se obtine contopind pedeapsa pentru cea de-a doua infractiune cu restul ramas neexecutat din prima pedeapsa la data comiterii celei de-a doua infractiuni si scazând din rezultanta cotopirii ceea ce infractorul a executat din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni si pâna la data contopirii. Se gaseste pedeapsa de baza, se ridica la maximum special si se poate adaunga un spor de pâna la 7 ani.

b) Infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen este comisa între data hotarârii de condamnare definitiva pentru prima infractiune si executarea propriu-zisa a acesteia.

I₁ P₁ I₂ P¹ P₂

P₁¹

P₁: Stabilirea pedepsei pentru prima infractiune

P¹: Începerea executarii pedepsei pentru prima infractiune

P₂: Stabilirea pedepsei pentru cea de-a doua infractiune si contopirea pedepselor în vederea aplicarii tratamentului sanctionator pentru recidiva

P₁¹: Ceea ce s-a executat din prima pedeapsa pâna în momentul contopirii

R = (P₂ P₁) - P₁¹

Rezultanta se obtine contopind pedeapsa pentru cea de-a doua infractiune cu pedeapsa pentru prima infractiune (de data aceasta în întregul sau), iar din rezultanta contopirii se scade ceea ce infractorul a executat din prima pedeapsa pâna în momentul contopirii.

c) Infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen este savârsita în stare de evadare.

I₁ P₁ E I₂ P₂

P¹

E: Momentul evadarii

P¹: Restul ramas neexecutat din prima pedeapsa de la momentul evadarii

În cazul de fata trebuiesc evidentiate doua precizari ale codului penal:

- Potrivit art. 39 (3), cod penal, atunci când infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei e savârsita în stare de evadare, prin pedeapsa ce se executa se întelege pedeapsa din care a evadat adunata la pedeapsa pentru evadare.

- Potrivit art. 269 (3), cod penal, în cazul evadarii din executarea unei pedepse, pedeapsa pentru evadare se adauga la pedeapsa din care a evadat.

R = P₂ (P¹+P_E)

Rezultanta se obtine contopind pedeapsa pentru a doua infractiune cu suma dintre pedeapsa primei infractiuni ramasa neexecutata de la momentul evadarii si pedeapsa pentru evadare.

Aceasta regula nu se aplica în cazul evadarii din arestul preventiv. Într-o astfel de situatie, infractiunea care a atras arestarea si evadarea se vor afla în concurs de infractiuni.

2) Când primul termen al recidivei e format dintr-un concurs de infractiuni.

În literatura mai veche s-a sustinut ca în calculul pedepsei rezultante se vor lua pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa de baza din structura concursului de la primul termen. Solutia este criticabila, deoarece atâta vreme cât existenta starii de recidiva se determina în raport de pedeapsa rezultanta pentru concurs, este normal ca si sanctionarea sa se faca pornindu-se de la aceeasi pedeapsa.

I₁ I₂ I₃

P₁ P₂ P₃

R₀ I₄ P₄

R₀¹

R₀: Pedeapsa rezultanta pentru concursul de infractiuni de la primul termen

R₀¹: Restul neexecutat din R₀ din momentul comiterii celei de-a patra

infractiuni

R = P₄ R₀¹

Rezultanta se obtine contopind pedeapsa celei de-a patra infractiuni (care constituie cel de-al doilea termen al recidivei) cu restul neexecutat din rezultanta concursului din primul termen al recidivei în momentul comiterii celei de-a patra infractiuni.

3) Când cel de-al doilea termen al recidivei e format dintr-un concurs de infractiuni.

I₁ (P₁) I₂ (P₂) I₃ (P₃) P²

P¹

În acest caz trebuie determinata ordinea de aplicare:

- Mai întâi se aplica recidiva. Fiecare din cele doua pedepse comise în cel de-al doilea termen al recidivei se contopesc, potrivit art. 39, cod penal, pe rând cu restul neexecutat din prima pedeapsa.

- Apoi se sanctioneaza potrivit concursului. Se contopesc, precum la concurs, rezultantele partiale obtinute prin contopirea anterioara.

R = (P₂ P¹) O (P₃ P²)

La aceasta compunere se poate aplica mai întâi sporul pentru recidiva (în prima etapa) si apoi sporul pentru concurs (în cea de-a doua etapa). Se pune problema aplicarii recidivei înaintea concursului. Acest caz intereseaza doar în situatia în care în concurs exista o fapta din culpa, astfel încât între fapta din culpa si prima infractiune nu exista recidiva.

Când ambii termeni ai recidivei sunt formati dintr-un concurs de infractiuni.

Se va afla rezultanta potrivit regulilor de la punctele 2 si 3, avându-se în vedere pentru pedeapsa primului termen al recidivei rezultanta concursului de infractiuni.

II. Recidiva mica postcondamnatorie

Exista atunci când, dupa condamnarea la cel putin trei pedepse de pâna la 6 luni pentru infractiuni intentionate, infractorul savârseste o noua infractiune intentionata, sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu închisoare mai mare de un an.

Conditiile de existenta ale recidivei mici postcondamnatorii

Conditiile sunt aceleasi ca si în cazul recidivei mari postcondamnatorii, cu precizarea ca la primul termen, în loc de o condamnare mai mare de 6 luni avem trei condamnari de pâna la 6 luni. Este necesar ca ultima pedeapsa din cele trei sa nu fi fost executata sau considerata ca executata.

Regulile de sanctionare sunt identice cu cele de la recidiva mare postcon-damnatorie. Restul ramas neexecutat din ultima pedeapsa se contopeste potrivit regulilor prezentate mai sus la recidiva mare postcondamnatorie cu pedeapsa pentru infractiunea care a atras starea de recidiva.

III. Recidiva mare postexecutorie

Exista atunci când, dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa împlinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savârseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an fie singura, fie alternativ cu amenda.

Conditiile de existenta ale recidivei mari postexecutorii

1. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei:

a) Infractiunea savârsita sa prevada o pedeapsa mai mare de 6 luni.

b) Infractiunea savârsita sa fie intentionata sau praeterintentionata.

c) Pedeapsa pentru prima infractiune sa fi fost executata. Pedeapsa este con-siderata ca fiind executata atunci când a expirat termenul pe care a fost dispusa, pedeapsa a fost gratiata sau executarea pedepsei s-a prescris.

d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva, potrivit art. 38, cod penal.

2. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei:

a) Sa fie vorba de o infractiune savârsita cu intentie sau praeterintentie.

b) Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie mai mare de un an, singura sau împreuna cu amenda.

c) Cea de-a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea pedepsei de la primul termen.

d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva, potrivit art. 38, cod penal.

Momentul comiterii infractiunii prezinta o particularitate în raport de infractiunile cu durata de executare, în cazul carora, pentru determinarea formei recidivei, se va lua în considerare momentul epuizarii acestora. Asa fiind, daca o astfel de infractiune este începuta în timpul executarii si se termina dupa executare avem recidiva postexecutorie, nu postcondamnatorie.

IV. Recidiva mica postexecutorie

Exista atunci când dupa executarea sau considerarea ca executate a celor trei pedepse de pâna la 6 luni, infractorul savârseste o noua infractiune intentionata pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 1 an. Cele trei pedepse trebuie sa fie pentru condamnari succesive, astfel ca aceste pedepse sunt concurente.

Sanctionarea recidivei postexecutorii

Potrivit art. 39, cod penal recidiva postexecutorie se sanctioneaza prin aplicarea unei pedepse spre maximum special al infractiunii comise, iar daca instanta socoteste acel maxim insuficient, poate sa adauge un spor de pâna la 10 ani, în cazul pedepsei cu închisoarea, si de pâna la 2/3 din maximul respectiv în cazul pedepsei cu amenda.

Recidiva postexecutorie nu presupune contopirea pedepselor. Acest sistem de pedepsire nu se face în mai multe etape, instanta stabilind direct pedeapsa rezultanta pentru infractiunea comisa si pentru recidiva. Astfel, în caz ca se dovedeste ulterior ca totusi nu sunt împlinite conditiile existentei recidivei, pedeapsa trebuie recalculata, neputându-se înlatura sporul acordat pentru recidiva, deoarece acesta nu este cunoscut.