Reguli tactice si financiar-bancare metodologice de investigare a infractiunilor

1.1 Definitie si caracterizare

Spalarea banilor proveniti din activitati criminale reprezinta o veritabila industrie financiara internationala, constituind, în acelasi timp, si o adevarata dilema profesionala pentru banci, avocati si experti din lumea afacerilor.

Banii sunt spalati pentru a ascunde "activitatea" criminala asociata cu ei,adevarata sursa a fondurilor, pentru a putea fi utilizati în mod liber.

Aceasta infractiune se caracterizeaza printr-o colaborare extrem de larga, care implica în savârsirea ei teritoriul mai multor state si un numar mare de persoane.

În conceptia F.B.I. , spalarea banilor reprezinta manipularea acestora astfel încât sa se deghizeze sursa si originea lor adevarata .

" Spalarea banilor" este o expresie de origine americana, utilizata initial de structurile crimei organizate pentru a desemna reinvestirea în afaceri ilicite a banilor obtinuti pe cai ilegale, utilizând, în acest scop, circuite financiare interne si internationale complicate.

Bancile reprezinta tinte majore în operatiunile de spalare a banilor, deoarece beneficiaza de numerose servicii si instrumente, apte sa ascunda sursa adevarata a banilor.

Directiva Consiliului Comunitatii Europene numarul 91/308 din 10 iunie 1991 stipuleaza ca spalarea banilor înseamna urmatorul comportament, atunci când este comis intentionat:

- transformarea sau transferarea unei proprietati stiind ca aceasta este derivata dintr-o activitate criminala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau mascarii originii ilegale a proprietatii respective;

- ascunderea sau mascarea adevaratelor naturi, surse, amplasari, drepturi si detineri legate de proprietate, stiind ca aceasta este derivata dintr-o activitate criminala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate;

- achizitionarea, posesia sau folosirea unei proprietati, stiind ca, în momentul primirii, aceasta proprietate deriva dintr-o activitate criminala;

participarea, asociaerea la comitere sau la tentativele de comitere, precum si 

fapta de a ajuta, facilita sau sfatui pe cineva în scopul comiterii oricaei actiuni mentionate în paragrafele anterioare.

Pentru întelegerea completa a continutului infractiunii, trebuie exemplificati unii termeni si analizata infractiunea din punct de vedere penal.

Termenul de proprietate desemneaza faptul de a stapâni deplin, în baza unui drept al bunurilor de orice fel - materiale sau imateriale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile - documentele legale sau instrumentele ce evidentiaza titluri sau interese în legatura cu astfel de bunuri. Aceasta notiune este privata, din punct de vedere juridic, coroborat cu sensul pe care îl da dictionarul limbii române.

Prima modalitate de a savârsi infractiuni, prin transformarea unei proprietati, se refera la actele sau faptele pe care e comite posesorul proprietatii cu scopul de a ascunde sau masca originea ilegala a acesteia.

Subiectul este determinat relativ (posesorul proprietatii), faptele constând în actiunea de schimbare a înfatisarii ( se schimba caracterul banilor proveniti din activitati criminale) , în mutarea sau permutarea banilor de la o institutie la alta si în transmiterea dreptului de proprietate de la o persoana la alta , în ceea ce priveste banii murdari care se doresc a fi spalati

Daca scopul este bine determinat, iar participantii actioneaza toti cu intentie directa, ne aflam în prezenta coautorului sau complicitatii.

Prin cea de a doua modalitate de savârsire a infractiunii (ascunderea sau mascarea adevaratelor naturi, surse, amplasari, drepturi legate de proprietate) s-a dorit incriminarea altor participanti la savârsirea acesteia, cum ar fi angajati ai unor institutii finaciar-bancare, comercianti, agenti care ajuta sau favorizeaza posesorii banilor murdari în ascunderea sau mascarea provenientei criminale a acestora.

Prin a treia modalitate sunt incriminate actele actele de tainuire, primire,dobândire sau înlesnirea a valorificarii acestora, cunoscându-se provenienta ilicita a sumelor respective.

Orice activitate de sfatuire, orice ti de participare, chiar simpla asociere la comitere sau la tentativele de comitere a acestor fapte, reprezinta ultima modalitate.

Concret, la savârsirea infractiunii participa mai multe persoane, existând participatie atunci când aceste persoane, între care s-a stabilit o legatura subiectiva (coeziune psihica), coopereaza cu acte materiale sau intelectuale la savârsirea infractiunii. Participantii contribuie la savârsirea infractiunii în calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. Mobilul si scopul infractiunii nu sunt identice la toti participantii, deoarece acestia apartin unor categorii diferite (autori, complice, tainuitor), dar sunt cunoscute de toti, desi sunt urmarite doar de boss-ul afacerii.

Infractiunea este comisa cu predilectie de catre subiectii angajati în operatiuni ilicite cu stupefiante si de cei ai crimei organizate de tip clasic, la acestia adaugandu-se persoanele care se sustrag de la plata impozitelor. O categorie aparte de subiecti o reprezinta infractorii de tip "White collar", termend desemnând pe cei care mituiesc pentru obtinerea de contracte si licente, aduc contributii ilegale la campaniile electorale pentru ocuparea unor functii sau obtinerea de avantaje politice, practica diferite strategii de fraudare a bancilor sau institutii financiare, manipuleaza fraudulos titluri financiare, alimenteaza ilegal soietatile prin sustragerea fondurilor banesti pe care le transforma sau transfera în alte locuri în vederea sustragerii de la impozite si taxe, ori de la obligatiile ce le revin fata de creditori. Cea mai noua categorie de suspecti este alcatuita din: santajisti, rapitori de persoane, spargatori de banci, teroristi si spioni.

Spalarea banilor este o infractiune complexa, savârsita prin participatie, în privinta sanctiunii aplicându-se parificarii pedepsei, tinându-se cont de contributia reala a fiecarui participant, de calitatea avuta la comiterea faptei, pedeapsa fiind individualizata si stabilita diferentiat.

Din punct de vedere criminologic, în cadrul procesului de spalare a banilor, distingem:

a)      Obiectul, reprezentat de banul gheata, banul depozitat sau alte bunuri din proprietate provenind direct sau indirect din crima sau fiind destinate comiterii ei;

b)      Scopul consta în obtinerea unei aparente de legalitate a banilor pentru a pute fi folositi legal, în urma proceselor de spalare a banilor fondurile fiind considerate venituri legale;

c)      Procesul cunoaste doup faze: în prima faza se sterg si se lichideaza urmele care ar putea duce la trecutul ilegal, iar în faza a doua se servesc drept baza relevanta, din punctul de vedere al prevederilor impozitare:

d)      Persoanele participante, în principal, sunt organizatii cu caracter mafiot, la care se pot adauga persoanele care acumuleaza capital din activitati ilicite.

1.2 Obiectivele spalarii banilor sunt urmatoarele :

-de a legaliza veniturile obtinute in surse ilicite platind de buna voie impozit pe acele profituri (prin investitii);

-evaziunea fiscala-banii se transfera într-un "paradis fiscal" pentru a se realiza evaziunea fiscala, fiind folositi din acel loc;

-de a schimba bancnote cu valoare nominala mica în altele cu valoare nominala mare;

-de a obtine cecuri bancare în schimbul valutei;

-de a converti o alta moneda într-o valuta acceptabila, prin schimburi valutare;

-de aconverti valuta ilegala într-una generica, obtinuta din jefuirea bancilor, extorcarea de fonduri, rapiri de persoane;

1.3 Sursele banilor murdari

În prezent, societatea internatonala se confrunta cu problema economiei subterane aflata într-o continua dezvoltare. Existenta acestei economii subterane are drept consecinta încercarea crimei organizate de a patrunde pe pietele financiare cu scopul preluarii controlului asupra diferitelor sectoare interne sau internationale.

Principalele surse de provenienta a banilor merdari sunt urmatoarele:

a)      traficul de droguri si substante psihotrope;

b)      contrabanda cu arme, munitii si materiale explozive;

c)      traficul ilegal cu obiecte din patrimoniul cultural, cu aur, bijuterii si pietre pretioase;

d)      evaziunea fiscala;

e)      rapirile de persoane urmate de rascumparare;

f)        traficul de carne vie (prostitutia si proxenetismul);

g)      coruptia politica;

h)      falsificarea marcilor de fabricatie a biletelor de banca sau a oricaror mijloace de plata si traficul cu aceste valori;

i)        fraude fiscale si bancare. Fenomenul "spalarii banilor" prezinta doua axiome:

internationalismul tranzactiilor efectuate;

implicarea sistemului bancar.

Companiile occidentale cunosc o puternica expansiune extrateritoriala prin implantari directe pe diverse piete externe, însotite de multiple si subtile manopere dolosive aducatoare de profituri.

Criminalitatea transnationala reprezinta o dimensiune a criminalitatii organizate, prin care se încalca fie simultan legislatiile a doua sau mai multe tari, fie savârsita într-o anumita tara, produce consecinte economice si sociale într-o alta tara, afectând eforturile Natiunilor Unite în vederea realizarii noii ordini economice internationale.[5]

Ţarile în curs de dezvolatare se afla în fata unui paradox: ar dori sa pastreze beneficiile aduse de corporatiile transnationale dar si sa faca imposibila folosirea practicilor comerciale si financiare frauduloase ale acestora.

Cresterea masei monetare speculative este facilitata de urmatorii factori:

a)      transnationalizarea celor mai mari banci si societati de holding;

b)      elaborarea de acte normative care duc la eliminarea restrictiilor si a controlului asupra investitiilor straine;

c)      impactul tehnologiei electronice de transmitere a informatiilor asupra pietelor financiare.

Cresterea masei monetare prin complexitatea si amploarea sa descurajeaza controlul statal, creând conditii de camuflare a banilor proveniti din operatiuni ilicite.

Desfasurarea diferitelor etape de transformare si a transferului mijloacelor financiare destinate curatirii, creeaza necesitatea depasirii fizice, sau cu ajutorul transferurilor.

Implicarea altor domenii în procesul spalarii banilor prezinta un dublu avantaj: ridica obstacole în activitatea organelor de urmarire penala si creeaza posibilitatea obtinerii de profituri tocmai în acele zone.

Sistemul bancar reprezinta o veriga importanta în procesul spalarii banilor. Bancile ocupa o pozitie centrala în problemele financiare si de credit, fiind apte sa spele anual imense sume provenite din activitati ilicite.

Circuitul mondial al tranzactiilor economice prezinta o importanta anomalie: suma totala a balantei globale de plati nu este zero. Astfel, totalul bunurilor si serviciilor exportate din orice tara trebuie sa fie egal cu totalul bunurilor si serviciilor importate. Ca urmare , suma totala a deficitelor balantelor de plati din toate tarile ar trebui sa tinda spre zero. Din anul 1970 a aparut o diferenta între valoarea globala a importurilor si cea a exporturilor, ajungându-se în anul 1994 la 100 de miliarde de dolari, diferenta care poate fi constatata si în prezent.

Aceasta diferenta se poate explica prin faptul ca metodele de înregistrare a tranzctiilor internationale nu functionaza corect, sau prin faptul ca o mare parte a acestor tranzactii se efectueaza în afara cadrului legal si oficial.

O ipoteza capabila sa explice aceasta diferenta se bazeaza pe fluxurile ilegale de capital comercial, neînregistrate în statisticile oficiale si datorate dublei facturari a exporturilor si a platilor catre beneficiarii domiciliati în strainatate, care nu le declara oficialitatilor locale.